ipso august 2021    reclama youtube lumeasatuluitv

Iași: Inaugurarea parcului de utilaje agricole Dicor Land. Tehnologia No-tillage, sub lupă

De curând, peste 350 de fermieri din regiunea de Nord a Moldovei s-au bucurat de primul eveniment din domeniul agricol organizat după mai bine de un an, odată cu inaugurarea parcului de utilaje agricole Dicor Land din Podu Iloaiei, Iași. Aici au avut ocazia să afle și informații despre tehnologia de cultivare No-till de la Sarah Singla, invitată special pentru promovarea agriculturii fără prelucrarea solului, o tehnologie de succes implementată în ultimii ani în Franța și în alte țări, ne spun organizatorii.

Conceptul Hum’s – humus, human, humility

La eveniment cei prezenți au ascultat atenți prelegerea susținută de Sarah Singla, deținătoare a diplomei de Master în Agronomie și fermier în Franța, cu o activitate consacrată tehnologiei no-till. Sarah Singla le-a expus fermierilor care sunt avantajele adoptării tehnologiei no-till din experiența pe care o are la ferma sa din sudul Franței. Sarah a promovat fermierilor din nordul Moldovei conceptului Hum’s, al cărei fondator este, și care se axează pe o agricultură durabilă, cu impact în aspectele economice, sociale și de mediu.

Mesajul transmis de aceasta fermierilor prezenți a fost că principala lor armă este grija față de teren, dar din cauza eroziunii noi pierdem acest sol. „Un alt caz de eroziune îl avem din cauza vântului. Tehnologia pe care o aplicăm trebuie să se schimbe și să se adapteze nevoilor noastre. Dacă în timpul iernii, de exemplu, avem foarte multă apă, din cauza hardpanului apa nu mai are posibilitatea să intre în profunzime și apare fenomenul de băltire. Peste 25% din componența solului nu înseamnă nimic altceva decât porozitate și doar 4-8% înseamnă materie organică. Problema majoră în pregătirea solului este că de fiecare dată aplicăm tehnologia greșită, de fiecare dată când însămânțăm pierdem chiar din acest procent de 4-8%, care de fapt este procentul care ne interesează cel mai mult pentru productivitate. Dacă aplicăm această tehnologie no-till o facem pentru că dorim foarte mult să scădem costurile de producție“, a mai adăugat în cadrul evenimentului Sarah Singla.

Cercetările stau la baza agriculturii performante

Concluziile prezentării invitatei Dicor Land au fost trase de decanul Facultății de Agricultură, conf. univ. dr. Denis Țopa, care i-a încurajat pe fermieri să facă agricultură cu responsabilitate și să viziteze ferma din cadrul Centrului de Cercetări Agronomice Iaşi, acolo unde profesorii și studenții facultății fac agricultură în sistemul no-till și au deja rezultate care pot fi urmărite și analizate.

„Prin sistemele conservative, iar no-tillage este unul dintre cele mai importante, reușim să sechestrăm carbonul în sol. Odată cu lucrările pe care le facem an de an arătura, întoarcerea brazdei, cantități enorme de carbon din sol se duc în aerul atmosferic, se creează CO2, un gaz cu efect de seră, foarte periculos, mult mai periculos decât metanul care se degajă în cantități foarte mari din industria zootehnică, iar prin adoptarea sistemelor conservative fermierii reușesc să sechestreze cantități enorme de carbon în sol; se estimează că se poate sechestra până la 20% din carbonul care se emite an de an la nivelul Terrei, prin adoptarea sistemelor conservative. Agricultura a început în urmă cu 10.000 de ani când nu erau pluguri, cizeluri, nu erau grape, dar fermierii au reușit, prin aceste sisteme minime; totul este să avem răbdare, să așteptăm ca solurile să ajungă la acest echilibru și reușita este garantată. Bineînțeles, probleme mari putem întâmpina cu dăunătorii și cu bolile; într-adevăr, trebuie un grad mai ridicat de chimizare a agriculturii în cazul în care adoptăm sistemele no-till pentru că renunțăm total la prelucrarea solului, nu mai vorbim despre prașile mecanice. Premisele pentru a adopta acest sistem sunt viabile. Anul trecut, spre sfârșitul lunii iunie, am vizitat ferme din sudul județelor Vaslui, Galați și Brăila; în aceste zone fermierii și-au dat seama că nu vor mai reuși cu culturile de toamnă și au însămânțat floarea-soarelui și porumb direct în miriștile de cereale păioase; din păcate pentru mulți dintre ei a fost un an catastrofal, și îmi spuneau că, dacă nu pot crea sisteme de irigații, ar dori să încerce sistemele care ajută la conservarea apei în sol“, a punctat conf. univ. dr. Denis Țopa, decanul Facultății de Agricultură Iași.

În cadrul evenimentului, fermierii au fost sfătuiți de prof. univ. dr. Gavril Ștefan, directorul departamentului pentru relațiile cu mediul economic din cadrul Facultății de Agricultură Iași să își eficientizeze costurile din ferme. Acesta a atras atenția asupra faptului că tehnologia no-till poate fi adoptată în fermele care își pot permite irigații și care pot cultiva hibrizi adaptați condițiilor climatice și de sol din România. „Agricultura este în continuă evoluție și cercetare și este recomandat ca fermierii să fie mereu informați pentru a putea adapta în fermele lor cele mai bune tehnologii pentru a obține produse vegetale de calitate, baza alimentației noastre de zi cu zi.“


„Această tehnologie no-tillage o aplic cu succes în ferma mea din sudul Franței, începând cu anul 1980. M-am hotărât să fac acest lucru pentru că îmi doresc ca ferma mea să fie mai profitabilă. Scopul acestei tehnologii este să scadă cheltuielile pe care le avem în momentul în care  pregătim terenul, dar în același timp să crească productivitatea. O mare problemă pe care o avem în momentul de față în agricultură este faptul că într-un fel sau altul costurile cresc pentru ceea ce înseamnă prelucrarea terenului, acestea devenind din ce în ce mai ridicate. 40% din costurile pe care fiecare fermier le are astăzi cu prelucrarea terenului, vin din costurile cu mecanizarea. Dacă aplicăm această tehnologie scoatem acest cost cu mecanizarea. Un alt motiv pentru care ne dorim această schimbare este și încălzirea globală. Dacă în anii trecuți aveam patru sezoane, în ultimii ani este din ce în ce mai evidentă prezența doar a două sezoane, unul secetos și alatul cu ploi“, a precizat Sarah Singla.


Beatrice Alexandra MODIGA

Articole înrudite