Activitatea agricolă din Insula Mare a Brăilei a devenit unul dintre cele mai bune exemple pozitive pentru fermierii români. Mulți spun chiar că aici se „fixează ceasul în agricultură“. Poate pe bună dreptate, dacă ținem cont de faptul că reprezentanții firmei Agricost aplică tehnologii moderne, iar rezultatele sunt pe măsura așteptărilor. Multe ar fi secretele reușitei, după cum spune adesea președintele Consiliului de Administrație, domnul Lucian Buzdugan, însă precizează că cel mai important este principiul de a înțelege pământul. Această idee a stat și la baza realizării semănătorii perfecte. Cum a fost posibilă această reușită, care au fost principalele cerințe și cât de mulțumitoare sunt rezultatele a detaliat pentru Lumea Satului unul dintre „părinții“ acestuia, dr. ing. Lucian Buzdugan.
Echipament nou, principii vechi
Semănătoarea, unică pe plan mondial, este un utilaj complet care înlocuiește alte 3-4 și seamănă atât cereale, cât și plante prășitoare. „Ne-am dorit foarte mult acest utilaj, de aceea am analizat o bună perioadă și am decis care sunt cele mai importante aspecte ce trebuie aplicate. Astfel, față de echipamentele clasice, am schimbat brăzdarele și sistemul de distribuție. Atunci când punem brăzdare și distribuție pentru cereale plantăm, evident cereale, apoi schimbăm echipamentul foarte ușor şi rapid (în 5 minute) pentru că este prins în doar 3 puncte și semănăm plante prășitoare. Ideea a pornit mai ales din necesitatea de a semăna direct cu un echipament care să poată face toate lucrările. Cei de la Horsh au realizat o bază care funcționa aproape aşa cum îmi doream eu și atunci mi-am zis că ar fi bine să o îmbunătățim, să ajungem le ceea ce avem astăzi: un utilaj care printr-o singură trecere pe câmp reuşeşte să are, să taseze, să aplice îngrășămintele, să facă practic toate lucrările, inclusiv să semene“, a precizat dr. ing. Lucian Buzdugan.
Trei avantaje esențiale
Cu siguranță vă întrebați cum funcționează un astfel de echipament, dacă poate fi achiziționat și care ar fi costurile. Ei bine, momentan este un prototip, folosit doar în Insula Mare a Brăilei și oferă trei mari avantaje: forță de muncă mai puțină, consum de motorină mai mic și tasarea mai puțină a terenului. „După recoltatul plantei premergătoare culturii rămân resturi vegetale și atunci este foarte important să nu pierdem apa din sol. Atunci se realizează o lucrare cu utilajul numit „Joker“ care curăță terenul și amestecă azotul, sulful și fosforul pe care le aplicăm solului și apoi așteptăm data semănatului. Până acum nu așteptam, ci mai realizam o lucrare cu un alt utilaj care integra fosforul în pământ și pregăteam patul germinativ pentru semănat. De regulă după „Joker“ urmau alte 3-4 lucrări, însă noua mașină face totul: afânează solul pe adâncimea de 25 cm, adică face niște șanțuri sub formă de V, din 50 în 50 cm. Apoi aplică îngrășământul în aceste șanțuri la adâncimea de 15-18 cm, dar și deasupra, la nivelul solului. După aceea urmează apoi o serie de discuri care uniformizează terenul, iar următorul echipament atașat are rolul de a tasa solul. Ultimele două echipamente care intră în acţiune sunt cele de semănat care au brăzdare și distribuție. Este foarte important de precizat faptul că și în această etapă avem posibilitatea de a aplica îngrășăminte“, a mai adăugat domnul Buzdugan.
Este cunoscut faptul că pentru realizarea unui astfel de utilaj nu este nevoie numai de idee, voință și cunoștințe, ci și de un producător care să fie dispus să realizeze un utilaj, în loc de 2-3.
Reprezentanții germani de utilaje Horsch sunt cei care au răspuns afirmativ provocării venite din Insula Mare a Brăilei. „Am realizat acest utilaj înțelegând nevoile pământului care este un organism viu, însă am avut nevoie și de înțelegere din partea producătorului. Nu mulți ar accepta provocarea pentru că, realizând un singur utilaj, ar putea exista în viitor riscul de a sista producerea celorlalte și așadar ar avea de pierdut. Însă, ca și noi, cei de la Horsh s-au gândit la tendințele viitorului“, a conchis Lucian Buzdugan, cel care vorbește despre această realizare asemeni unui tată, pentru că până la urmă utilajul este „un copil“ conceput, în mare parte, datorită propriilor idei.
Ion BANU, Loredana Larissa SOFRON
Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 38-39
