Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială “Antreprenor în Agricultura 4.0”, în sprijinul fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.

Programul oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.

„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii 10 ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează înscrierile pentru programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” care va debuta în data de 03 noiembrie 2021. Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este recomandat fermierilor activi, cu minim 5 ani de experiență managerială.

Calendar înscrieri și selectare participanți

Perioadă înscrieri: 26 august – 19 septembrie 2021

Anunțarea candidaților selectați: 27 septembrie 2021

Completarea fișei de profil pentru fermierii participanți: 27 – 30 septembrie 2021

Începerea cursurilor: 03 noiembrie 2021

Programul ”Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.

Profil participanți

Fermieri activi, cu experiență managerială de minim 5 ani, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.

Perioadă desfășurare

Programul se desfășoară pe o perioadă de 5 săptămâni, în intervalul 03 noiembrie 2021 – 05 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală la București și pe online.

Curricula Program

Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.

Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.

În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.

Investiția în Program

Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).

Detalii despre programul Antreprenor în Agricultura 4.0: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.

Anul acesta ne-a fost mai simplu de a scrie despre bacalaureat în sensul în care am inclus în analiză doar cele 56 de unități de învățământ agrar pe care Ministerul Agriculturi le-a preluat spre finanțare. Bănuim că, atunci când s-a făcut selecția, în 2018 parcă, ea a avut la bază criterii riguroase și nicicum unele arbitrare, cum ar fi cele ce țin de afinități politice. Fiindcă altfel am fi puși în situația de a spune că trierea a fost, cu câteva excepții, una nefericită, dacă e să ne luăm după rezultatele la examenul de bacalaureat din acest an. Rezultate pe care le-am caracteriza dezamăgitoare, fără mari speranțe pentru bunul mers al învățământului de profil. Dar mai bune decât anul trecut! Cea mai mare rată de promovare în 2021 a fost de 75%, față de 62,92% în 2020! Cum ar veni, ne bucurăm că sunt 3 licee de agricultură care au o promovabilitate mai mare decât media națională! De asemenea, ne bucurăm și că nu mai există niciun caz de „zero“ promovabilitate, față de 9, în 2020. Dar impresia de fond arată astfel: 35,33% rată promovare licee agricole vs 69,8% rată generală de promovare la nivel național.

În primul rând facem o observație: directiva ministerială zice că „procentul de promovare se calculează din totalul candidaților prezenți la examen, incluzând în această categorie și candidații eliminați“, ci nu din totalul absolvenților dintr-o serie. Nici măcar din numărul total al celor care s-au înscris să susțină probele. Așa s-a ajuns la situația în care avem școli cu 9, 11 sau 15 candidați, deși poate la unele sunt clase întregi care au încheiat anul VI de liceu. Cu alte cuvinte, dacă avem un liceu cu 100 de elevi în an terminal, dar s-au prezentat la bacalaureat 20, din care 10 sunt admiși, cum spunem că avem rată de promovare de 10% sau de 50%? Formula de calcul folosită spune că 50%, pe când, în realitate, 90% dintre absolvenți nu au bacul luat!

Să „dansăm“ însă și noi cum spun specialiștii din învățământ. Chiar și cu această realitate deformată, rezultatele din acest an la examenul de bacalaureat din unitățile școlare cu profil agricol sunt deprimante: 35,33% rată de promovare, după verificarea contestațiilor, față de 69,8% rată generală de promovare (absolvenți din promoția curentă și din promoțiile anterioare) la nivel național (75,70% pentru promoția curentă și 30,20% promoțiile anterioare). Înainte de a trece la o analiză sumară, mai spunem că, în toată țara, examenulul a avut loc după un al doilea an de condiții excepționale, generate de pandemie.

Două licee din Iași și unul din Alba au salvat onoarea învățământului agricol

În 2021 s-au prezentat la examen 2.836 de candidați și au promovat 1.002 elevi. Altfel spus, doar aceștia pot urma cursurile unei facultăți în domeniul agricol. Cea mai mare rată de promovare, 75%, s-a înregistrat la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, din Iași. Anul trecut, această unitate a fost tot prima pe țară, în rândul liceelor agricole, cu o promovabilitate mai mică, de 62,92%. Liceul Tehnologic „Ștefan Manciulea“ Blaj, clasat al doilea ca promovabilitate, a urcat două poziții față de anul trecut, câștigând peste 20 de procente la rata de promovare (70% în 2021, față de 48,71%, în 2020). Și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași are o performanță mai bună în acest an (69,90% în 2021, față de 45,86%, în 2020).

3405 tabele 1

Anul acesta, 9 (nouă) licee agricole au o rată de promovare mai mare de 50%. Bun, față de anul trecut, când au fost numai 3 școli cu promovabilitate peste 50%. Remarcabilă este prezența în această categorie a două licee din județul Iași, Podu Iloaiei și „Vasile Adamache“.

3405 tabele 2

Cele mai mari medii, 9,70, s-au înregistrat tot la două licee din Iași, Miroslava și Podul Iloaiei, iar medii mai mari de 9 (nouă) au fost obținute la 15 unități de învățământ. Cele mai multe medii peste 9,00 s-au consemnat la  Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu Iloaiei, Iași – 9, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci, Galați – 5, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 4, Liceul „Demostene Botez“ Trușești, Botoșani – 3, Liceul Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ Lovrin, Timiș – 3.

3405 tabele 3

În 2021, în 26 de licee a fost obținută o promovabilitate mai mare de 30%, față de numai 18%, în 2020. Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci (Galați) are cel mai mare număr de elevi promovați din țară (95), fiind urmat de Colegiul Agricol „D.P.Bărcianu“ Sibiu – 76 și Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi“ Iași – 72.

Alte date: fără promovabilitate „zero“ în acest an

3405 tabele 4

Vă prezentăm și alte date statistice

  • În cazul a 9 (nouă) licee, cea mai mare medie generală s-a situat în grupa de note 6,00-6,99 (cea mai mică, de 6,10, s-a consemnat la Liceul Tehnologic 1 Cudalbi);
  • 7 școli au avut promovabitate mai mică de 10%, iar alte 11 s-au încadrat în intervalul de promovare 10-19,99%;

3405 tabele 5

3405 tabele 6

  • 4 licee au avut un singur candidat care a promovat bacalaureatul: Liceul Tehnologic „I.Ionescu de la Brad“ Horia (Neamț), Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii (Mehedinți), Liceul Tehnologic 1 Cudalbi (Galați), Liceul Tehnologic „Ioan Ossian“ Șimleu Silvaniei (Sălaj);
  • 5 unități au avut cel mult 10 candidați înscriși la examen;
  • cele mai multe neprezentări la examen (elevi care s-au înscris, dar nu s-au mai prezentat la probe – s-au consemnat la: Liceul Tehnologic Agricol „Alexiu Berinde“ Seini – 32, Colegiul Agricol „Dimitrie Cantemir“ Huși, Vaslui – 29, Liceul Tehnologic Bârsești Tg. Jiu, Gorj – 27, Colegiul Agricol „Traian Săvulescu“ Tg. Mureș – 25, Liceul Tehnologic Brătianu Drăgășani, Vâlcea – 24, Liceul Tehnologic Halânga, Izvoru Bârzii, Mehedinți – 19, Colegiul Național de Agricultură și Economie Tecuci – 18, Liceul Tehnologic „Pontica“ Constanța – 16, Liceul Tehnologic „Sandu Aldea“ Călărași – 14, Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea“ Focșani, Vrancea-14, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ Brănești Ilfov-15, Liceul Tehnologic nr. 1 Salonta – 10;
  • cei mai mulți eliminați la examen au fost la Liceul Tehnologic „Brătianu” Drăgășani, Vâlcea – 4.

De remarcat ar mai fi că, în 2021, niciun liceu agricol nu a mai înregistrat rată „zero“ de promovare, în comparație cu anul trecut, când 9 licee au fost în această situație.

Maria BOGDAN

Eliminarea sărăciei și stimularea prosperității comune, creșterea securității alimentare, facilitarea urbanizării, abordarea schimbărilor climatice, creșterea rezistenței și reducerea fragilității, reducerea inegalității și excluderii grupurilor vulnerabile și protejarea drepturilor minorilor și femeilor, toate depind de drepturile de proprietate și terenuri sigure. Deoarece majoritatea populației lumii nu are drepturi de proprietate, terenurile se află printre principalele provocări de dezvoltare.

Potrivit celor mai recente date ale Băncii Mondiale, reducerea numărului de săraci care trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi se poate obține, de asemenea, prin  îmbunătățirea securității drepturilor funciare private, obișnuite și comune, astfel încât mai mulți oameni să poată investi și să-și gestioneze mai bine resursele, să înceapă sau să dezvolte o afacere și să-și îmbunătățească mijloacele de trai.

Îmbunătățirea securității dreptului funciar atât pentru bărbați, cât și pentru femei răspunde scopului Obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); „toți bărbații și femeile care au drepturi egale la proprietate și control asupra pământului până în 2030“. Atingerea acestui obiectiv va necesita investiții în asigurarea drepturilor funciare și de proprietate prin campanii sistematice de înregistrare a tuturor drepturilor funciare și eliberarea certificatelor funciare. O atenție deosebită ar trebui acordată drepturilor asupra terenurilor femeilor, grupurilor vulnerabile și popoarelor indigene. Statisticile arată că, la nivel global, semnificativ mai mulți bărbați decât femei dețin terenuri. În 10 țări din Africa, spre exemplu, doar 12% dintre femei, comparativ cu 31% dintre bărbați, declară că au în proprietate terenuri. Și în țările din afara Africii situația este similară, astfel încât procentul femeilor care dețin terenuri este următorul: Peru (13%), Honduras (14%), Nicaragua (20%), Bangladesh (23%) și Haiti (24%).

Drepturile colective mai sigure asupra pământului și a altor resurse sunt, de asemenea, importante pentru popoarele indigene și grupurile marginalizate. Consolidarea drepturilor comunitare asupra terenurilor pentru populațiile vulnerabile nu răspunde doar la normele de bază ale egalității, ci are rezultate pozitive asupra capitalului uman și a dezvoltării. În plus, este esențial să se protejeze drepturile de proprietate pentru persoanele care se deplasează și pentru refugiați, pentru a permite reconstrucția rapidă după conflict și susținerea păcii. Proprietatea sigură este un pilon important pentru agricultură și securitatea alimentară. Proprietatea securizată stimulează fermierii să investească în terenuri. Conform raportului FAO (State of Food and Agriculture 2010 report), reducerea decalajului de gen în agricultură ar putea crește producția agricolă totală cu 2,5-4%, ceea ce ar putea reduce numărul persoanelor înfometate în lume cu 12-17%.


Asigurarea proprietății a devenit mai accesibilă decât oricând în istorie prin digitalizare, automatizare, noi tehnologii geospațiale și crowdsourcing. Cu toate acestea, cerințele legale și procedurale excesive, lipsa standardizării, rezistența la schimbări și politicile restrictive limitează progresul.


(D.Z.)

Începând de astăzi, fermierii interesați să parcurgă programul de pregătire MBAG, realizat cu susținerea companiilor: Agrii România, Cargill Agricultura, Microsoft, Raiffeisen Bank, Syngenta, we agri și Amazag, se pot înscrie pe programului (www.mbag.ro), unde pot consulta calendarul de desfășurare și criteriile de eligibilitate.

Ediția din acest an MBAG va pregăti 30 de tineri fermieri români din toată țara - timp de 8 luni vor participa gratuit la cursurile din program. Pe lângă direcțiile principale de învățare - agricultură, management, vânzări, trading și tehnologie - programul mai oferă acces la cunoștințe în domenii precum marketing, HR, juridic sau accesarea de fonduri europene. În plus, cursanții au posibilitatea să schimbe opinii, să împărtășească experiențe și să participe la reuniuni cu asociațiile din industrie.

„Ne-au bucurat foarte mult întâlnirile cu fermierii din prima ediție MBAG și toate interacțiunile pe care le-am avut. Este genul de inițiativă în care ne face mare plăcere să ne implicăm pentru că punem contribui, efectiv, la o dezvoltare solidă și sustenabilă a agriculturii. Ediția precedentă ne-a dat ocazia să cunoaștem fermieri cu o bogată expertiză tehnică care au fost foarte dornici să afle de la mentori noutăți despre subiectele de actualitate din agricultură și care au dovedit că fac cu pasiune ce fac. Tocmai de aceea așteptăm această nouă ediție cu încredere și nerăbdare”, a spus Raluca Nicolescu, director aria IMM Raiffeisen Bank.

“Continuăm implicarea noastră în crearea unei comunități de fermieri performanți, foarte bine pregătiți. Vrem să readucem industria agricolă românească acolo unde îi este locul, în topul european, și facem asta oferind fermierilor români cunoștințe și informații actuale, utile și aplicabile. Suntem încântați că avem alături de noi unele dintre cele mai importante companii din industrie, parteneri fără de care un astfel de program nu ar fi fost posibil. Prima ediție s-a bucurat de mare succes. Am avut o selecție foarte bună de fermieri participanți și un transfer de cunoștinte excelent. Deoarece interesul manifestat a fost unul foarte ridicat, anul acesta am hotărât să permitem unui număr mai mare de participanți să acceseze programul. În plus, am mărit durata de desfășurare, crescând numărul de companii partenere și de traineri implicați. Știm că așteptările fermierilor sunt foarte mari și suntem hotărâți să oferim o experiență unică, prin curricula complexă, calitatea informației, a speakerilor și a fermierilor admiși”, a declarat Laurențiu Asimionesei, reprezentant al companiei Amazag, fondatoarea programului MBAG.

Înscrierile se încheie în data de 10 septembrie!

Larissa Dinu

Joi, 5 august 2021, a fost aprobată în ședința de Guvern o Hotărâre ce modifică și completează Hotărârea Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat, pentru a răspunde cerințelor specifice perioadei de tranziție 2021-2022.

Adoptarea acestui act normativ face posibilă derularea demersurilor necesare lansării sesiunilor măsurilor din PNDR aferente perioadei de tranziție 2021-2022, măsuri a căror implementare este vizată de modificările din hotărârea adoptată.

Aprobarea prezentului act normativ permite derularea pașilor procedurali necesari lansării măsurilor, respectiv aprobarea ghidurilor solicitantului și procedurilor aferente.

Principalele modificări şi completări cuprinse în actul normativ vizează, printre altele, reglementarea depunerii proiectelor din cadrul apelurilor măsurilor aferente perioadei de tranziție precum și perioada maximă de implementare în conformitate cu prevederile privind eligibilitatea cheltuielilor, respectiv decembrie 2025.

Sursa: madr.ro

Machine of the Year 2020 la categoria recoltarea furajelor (BigBaler 1290 High Density), Tractorul Anului 2020 pe segmentul lucrări specializate (T4 F/N/V), SIMA Innovation Awards 2021 (NutriSense și CR IntelliSense) și recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore (Combina CR10.90) sunt doar câteva dintre trofeele obținute în ultimii ani cu care compania New Holland se poate mândri. Secretele din spatele acestor succese sunt cercetarea și dezvoltarea, subiecte despre care am ales să vorbim cu Florin Marin, directorul tehnic al companiei AgroConcept, importatorul oficial al New Holland în România.

Rep.: De ce ați ales să vindeți utilaje în România?

Florin Marian: Am ales să vindem utilaje aici pentru că România are mare nevoie de tehnică agricolă modernă, iar noi, împreună cu partenerii noștri cei mai importanți, New Holland și Kverneland, avem posibilitatea să furnizăm această tehnică atât de necesară fermierilor.

Rep.: Care sunt cele mai bine vândute mașini agricole din portofoliul dumneavoastră și ce le evidențiază pe segmentul lor?

F.M.: În portofoliul nostru există o gamă foarte variată de produse de la doi dintre cei mai mari producători de mașini agricole din lume, New Holland și Kverneland; este dificil de spus care sunt preferatele clienților. Totuși, dacă vorbim de New Holland, combinele sunt în topul vânzărilor. Avem o gamă foarte largă de combine, de la combine cu patru scuturători, până la cea mai productivă combină, cea care deține încă din 2014 recordul mondial pentru cea mai mare cantitate de grâu recoltată în 8 ore, modelul CR10.90. New Holland găsește un echilibru foarte bun între calitate și preț, la un cost total de exploatare foarte avantajos. Clienții noștri sunt foarte atenți la aceste detalii și atunci când vine vorba despre achiziția unei combine New Holland este alegere numărul 1. Lucrul acesta se aplică nu doar la CR10.90, ci și la celelalte combine sau la tractoare, care sunt foarte apreciate de fermieri.

Rep.: Recent ați câștigat două premii la SIMA Innovation Awards, despre ce inovații este vorba și cum îi ajută pe fermierii români acestea?

F.M.: Aș menționa faptul că în cadrul grupului CNH Industrial, din cei 65.000 de angajați la nivel mondial, 6.500 lucrează în cercetare și dezvoltare. Drept urmare, în fiecare an New Holland obține diferite distincții la cele mai importante expoziții și concursuri care se desfășoară la nivel mondial. De această dată premianții sunt senzorii de analiză, mai precis NutriSense (NIR) și senzorul de presiune de la sistemul de curățire a combinelor.

NIR măsoară calitatea nutrienților din grâne, lucru care în mod normal se face în laborator, dar care, în acest caz, se realizează concomitent cu procesul de recoltare. Astfel știm care este calitatea grânelor pe care noi le-am recoltat încă din buncărul combinei și putem să stocăm și să utilizăm producția separat. De exemplu, dacă într-o zonă a câmpului avem cereale de calitate crescută nu le amestecăm cu celelalte și se poate obține un preț mai bun pentru ele; dacă, dimpotrivă, există o parte a solei unde grânele sunt de calitate scăzută, le putem stoca separat și le putem utiliza pentru furajarea animalelor. Practic, fermierul poate lua decizii logistice mult mai devreme, obținând profitabilitate și randamente mai bune.

La fel și cel de-al doilea senzor reduce pierderile și crește randamentul printr-o monitorizare mai bună a sistemului de curățire.

Rep.: Care sunt formulele de finanțare la care un fermier poate apela pentru a achiziționa utilaje de la dumneavoastră?

F.M.: În fiecare perioadă compania noastră are o anumită campanie de finanțare și lucrăm constant cu mai mulți parteneri pentru ca orice fermier care apelează la noi să își aleagă un plan de finanțare adaptat la nevoile și disponibilitățile pe care le are. În momentul acesta noi avem mai multe oferte de finanțare atât pentru utilajele Kverneland, cât și pentru Tractoarele T4 F/N/V, care au câștigat anul trecut competiția Tractor of the Year la secțiunea tractoare specializate pentru livezi și podgorii, și care beneficiază în oferta noastră de o garanție de până la 5 ani.

Rep.: Să spunem că suntem eleve la liceu și una dintre perspectivele de viitor ar fi să ne dezvoltăm o afacere în domeniul agricol, prin măsurile privind instalarea tinerilor fermieri. Ce recomandări ne-ați da și ce soluții tehnologice ne-ați propune pentru a avea o exploatație agricolă performantă pe o suprafață inițială de 10-20 ha?

F. M.: Depinde ce tip de business vă doriți. Pe 10 ha ați avea nevoie de utilaje de dimensiuni mai mici, adaptate la nevoile fermei. Deși în general noi avem clienți care dețin suprafețe mari, cred că s-ar găsi soluții și pentru o exploatație mai mică: mă gândesc la un tractor T3 sau T4 cu utilaje și echipamente specifice. Dacă pe 10 ha faceți pomicultură, viticultură sau cultivați afine s-ar putea merge pe un tractor specializat din gama T4, dacă aveți solarii și produceți legume aveți nevoie eventual de un T3 sau un T4 multifuncțional. Ca tânăr fermier, care acum pornește de la zero, cred că marea diferență o face informația, iar cunoștințele dobândite te pot ajuta să alegi cele mai bune soluții tehnologice pentru noua ta exploatație. Este greu să compensezi experiența de 20-30 de ani pe care o au fermierii seniori, dar cu dedicare și cu o bună informare un tânăr fermier poate să reușească în agricultură.

Rep.: Cum credeți că va evolua tehnologia agricolă în următorii 5-10 ani?

F.M.: Automatizarea va juca un rol foarte important. Dacă în urmă cu 10 ani existau foarte puține echipamente care erau ghidate de GPS, în următorii 10 ani cred că nu va mai exista utilaj care să nu vină echipat cu acest sistem. De asemenea, cred că în 10 ani vom avea destul de probabil tractoare și mașini agricole autonome care vor lucra în câmp, New Holland testează deja astfel de soluții.

Apoi, pe partea de inovație în fiecare an apar lucruri noi. Agricultura de precizie a început cu ghidarea, care deja a ajuns un standard în domeniu, iar în acest moment se pune accent pe cartografierea solelor care va deveni și ea o normă, mai ales că acum se realizează suprapunerea hărților și distribuția controlată digital, cu rată variabilă, a îngrășămintelor și soluțiilor de protecție a plantelor. Cred că în 10 ani ne putem aștepta să avem o aplicație care să permită fermierului să realizeze un management integrat al exploatației doar cu un telefon sau laptop. Probabil va crește și nivelul de pregătire a personalului în ceea ce privește sistemele automatizate, și un inginer agricol va fi capabil să monitorizeze mai multe mașini și procese agricole în același timp, intervenind în câmp doar dacă va fi nevoie.

Autori: Iasmina Împușcatu și Melania Mandreș, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau“ – Brănești, sub coordonarea lui Daniel Plăiașu


Articolul face parte din proiectul de susținere a învățământului preuniversitar agricol: A.P.A.R Next Generation – Profesiile Agriculturii Viitorului, organizat de Fundația WorldSkills în colaborare cu Asociația Presei Agricole din România, la care publicația noastră a fost partener.


 

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a început să efectueze plățile aferente ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, perioada 01.01 – 31.03.2021 (trimestrul I/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 87.413.469,00 lei pentru un număr de 10.925 beneficiari.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2021 este de  1,572 lei/litru în conformitate cu art.2,  alin (33 ) din  H.G.nr.409/2021.

Cantitățile de motorină care beneficiază de ajutor de stat au fost aprobate prin Ordinul MADR  nr.176/2021.

Sursa: apia.org.ro

Ferma Bucovina din judeţul Suceava este unul dintre cei mai cunoscuţi producători certificaţi de sămânţă de cartofi din clasele CL Elită, CL A, CL B, sămânţă de grâu, grâu de primăvară, ovăz, soia, mazăre, triticale din clasele bază, C1 şi C2, din zona de nord a Moldovei. Misiunea fermei este să construiască cu fiecare client relații de lungă durată, bazate pe transparenţă şi încredere.

Istoria Fermei „Bucovina“ a început în anul 1995, când Traian Calinciuc a plantat o suprafaţă mică de cartofi la Milişăuţi, sat situat la jumătatea distanţei dintre Suceava şi Rădăuţi. Întâmplarea a făcut ca în acel an cartofii să aibă preţ bun şi să se vândă bine şi atunci şi-a dat seama că este o oportunitate de a investi în agricultură. A pornit de la o suprafaţă de 5 hectare şi a dezvoltat ferma, cu paşi mici, în fiecare an. De la 5 hectare, a trecut la 7 în următorul an, ajungând acum la 110 de hectare, din care pe 100 de hectare se produce numai sămânţă certificată.

„Cultiv soiuri româneşti şi din import, cultura principală fiind sămânţa de cartofi. Din păcate, sămânţa de cartofi o aduc din import. Am încercat multe soiuri româneşti din mai multe zone ale ţării, dar majoritatea nu dau randament, nu dau producţii mari, nu s-au ridicat la nivelul celor aduse din Olanda, Germania, Franţa. Ferma trebuie să facă un profit cât de mic, trebuie să lucrezi ca să câştigi.

Sunt printre cei mai mari producători de seminţe certificate, multiplicând cele mai multe specii în judeţul Suceava. Am în cultură trei soiuri de cartofi elită aduse din import, grâu românesc, dar şi din import, ovăz, mazăre etc. Multiplic mai multe specii, iar de anul acesta am început şi cu muştarul. Am pus 2,5 hectare de probă să văd cum merge, să văd ce producţie dă, ce tratamente se pot aplica, cum este cu vânzarea. M-am documentat pe Internet, am citit, am studiat, sunt lucruri noi pe care le afli doar studiind. Părerea mea este că foarte mulţi fermieri greşesc pentru că nu se documentează. Foarte multe lucruri le poţi face şi bine, dar şi greşit cu aceiaşi bani. Dar, dacă eşti bine documentat, şansa să greşeşti este mult mai mică“, consideră Traian Calinciuc.

Cultura de probă, primul pas spre sămânţa certificată

Fermierul din Milişăuţi susţine că tehnologia începe de la sămânţă, fie că este din import sau autohtonă. Foloseşte seminţe româneşti de la Staţiunea Suceava, sau de la Fundulea. I-ar place să cultive doar soiuri româneşti, dar din păcate, „în România cercetarea a rămas în urmă, este atât de mică încât e aproape inexistentă“.

„Oarecum fac şi cercetare, am tot felul de probe pe parcele mici. Dacă aduc soiri noi, care nu au mai fost în România, ori soiuri din alte regiuni, trebuie să văd, în primul rând, dacă se aclimatizează. Am adus soiuri noi şi am cultivat de probă, doi ani consecutiv, două hectare, să vedem dacă se menţine an de an aceeaşi producţie. Au fost soiuri la care am renunţat pentru că nu s-au adaptat zonei. Tot ceea ce produc pe 100 de hectare este numai sămânţă certificată şi 10 hectare sunt pentru probe cu seminţe noi aduse. Sunt anumite soiuri care la noi merg extraordinar de bine, dar la Iaşi sau Vaslui, unde sunt temperaturi mai ridicate, nu merg bine. Trebuie să adaptezi soiul în funcţie de zonă, de climă, sol, nivelul de precipitaţii. În Bucovina, în cei mai crunţi ani de secetă, s-a ajuns la 50-60% din necesarul de apă. Deci totuşi mai plouă, aici sunt munţi, mai vin nori, mai aruncă 5-10 litri. Dar sunt zone unde nu plouă două-trei luni şi atunci apare problema adaptabilității“, este de părere Traian Calinciuc.

Utilajele performante duc spre producţii mari

Performanţa din sectorul agricol se datorează investiţiilor semnificative în optimizarea fluxurilor de producţie, de la folosirea unor seminţe performante la eficientizarea şi modernizarea lucrărilor de întreţinere a culturilor şi recoltare mecanizată. La fermierii care au făcut paşi mari spre modernizare efectele se văd în recoltele tot mai mari, de la an la an

„Toate utilajele sunt ale mele. Am făcut un proiect SAPARD şi în 2009 am achiziţionat utilaje noi, care mi-au dat un impuls foarte puternic. Nu fac reclamă SAPARD-ului sau altor programe, dar după proiect producţia în ferma mea a crescut cu 30% şi în unele situaţii chiar cu 50%. În momentul în care ai utilaje noi, de calitate, producţia creşte spectaculos.

Eu circul cu o maşină de 7.000 de euro, dar tractorul costă 120.000 de euro, combina 200.000 de euro. Trebuie să investeşti bani în tehnologie, altfel nu ai cu ce lucra. Nu există agricultură cu utilaje vechi, second-hand, cu tractoare fabricate în anii ’80, cu combine tot de atunci. Trebuie să te adaptezi la nou şi să ţii pasul. Nu ai voie să pierzi firul noului, să improvizezi.

Când făceam tratamente cu instalaţii de erbicidat second-hand, aduse din afară, nu făceau treaba cum trebuie. Acum, cu o instalaţie performantă, faci un tratament ca la carte şi repede. Dacă ai făcut tratamentul la timp, cu substanțe şi cu instalaţii bune, atunci nu ai nici un stres“, afirmă Traian Calinciuc.

Nu faci sămânţă din orice grâu pe care îl treieri

Grâul este una dintre cele mai importante culturi agricole din România şi care se cultivă în fiecare an pe aproximativ două milioane de hectare. În ultimii ani această cultură reuşeşte să aducă fermierilor profituri în creştere, asigurate de producţii chiar şi de 10 tone la hectar.

Pentru a avea o cultură sănătoasă şi productivă, fie că este vorba de cereale sau de legume, este foarte important să fie asigurate condiţiile necesare pentru semănat, plantare și pentru protejarea culturii împotriva buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, care pot produce pierderi importante de producţie.

„Nu din orice grâu pe care îl treieri faci sămânţă. Am o staţie de selectat cereale şi mai vine câte un fermier mai mic cu 2-3 tone de grâu şi mă roagă să îi fac sămânţă. Îi explic că sămânţa nu se face din orice grâu. Ciclul de producţie la sămânţa începe din toamnă, cu pregătirea terenului şi tratamentele specifice, urmează semănatul, fertilizarea de toamnă, apoi cea de primăvară și tot restul lucrărilor din lanțul tehnologic. Trebuie o cultură curată, să fie doar grâul şi pământul. Dacă are şi sămânţă de buruiană este foarte greu să o selectezi. Ca să nu mai spun că un grâu curat, întreţinut bine, un grâu sămânţă la care s-a respectat tehnologia în selectorul meu se selectează 5 tone pe oră. Când vine un fermier mai mic, cu un grâu murdar, selectezi două tone într-o oră şi jumătate şi tot nu îl scoţi cum trebuie“, ne-a precizat Traian Calinciuc.

Producţia pleacă de la sămânţă

Imaginea pieţei cartofului scoate în evidenţă câteva judeţe cu un mare potenţial de cultivare, cum ar fi Suceava, Covasna, Braşov şi Harghita. La Suceava, în ultimii ani suprafeţele cultivate sunt în scădere, fermierii spunând că ar fi nevoie de o susţinere mai mare din partea statului.

„Părerea mea este că nu a fost susţinută suficient această cultură de către stat. Nu prea înţeleg cum cei de afară reuşesc să producă o asemenea o calitate la sămânţa de cartofi la un preţ destul de mic pentru că eu produc sămânţă de cartofi de peste 20 de ani şi ştiu ce înseamnă. Există o singură explicaţie, ei sunt sprijiniţi mai mult. Una este să produci cartofi pentru consum şi alta e să produci sămânţă certificată. Costurile sunt undeva la 25.000 de lei pentru un hectar de sămânţă certificată. Subvenţia la suprafaţă şi subvenţia la sămânţă certificată reprezintă maximum 15% din investiţie.

Cum o casă pleacă de la fundaţie, de la temelie, aşa o cultură pleacă de la sămânţă. Dacă ai o sămânţă de calitate, chiar dacă ulterior nu mai respecţi perfect tehnologia, tot obţii producţie. Dar dacă e şi sămânţa veche, de pe timpul răposatului, chiar dacă faci tratamente, nu trebuie să mai ai pretenţie“, ne-a spus Traian Calniciuc.

„Cartoful este ca un copil născut în incubator“

În ultimii ani cultivatorii de cartofi din Bucovina au început să îşi schimbe mentalitatea, să nu mai fie conservatori, au început să colaboreze între ei şi să se asocieze.

„Fermierii au început să colaboreze foarte mult, să se ajute, să povestească, să spună cum au reuşit să rezolve anumite probleme, să îi sfătuiască pe ceilalţi. La mine, când cineva a cerut un sfat, nu m-am făcut că plouă. I-am dat toate sfaturile pe care le-am considerat necesare, i-am spus cum am făcut eu.

Cultura cartofului este foarte grea. Mulţi au renunţat pentru că nu este susţinută suficient.

La cultura cartofului poţi face toate lucrările de nota 10 în toată săptămâna. Dacă nu ai făcut şi sâmbătă lucrarea perfectă, atunci s-a dus totul de râpă. Cartoful este ca un copil născut în incubator. Stă în incubator la început, trebuie să îl iei cu mâna şi să ai mare grijă de el. Așa este și la cartof, dacă un pic l-ai scăpat, anul acela e terminat. Dacă o mană ai scăpat-o într-o cultură de cartofi anul acesta, deja trebuie să te gândeşti anul viitor ce cultivi, pentru că anul acesta este deja compromis“, este de părere Traian Calniciuc.

Silviu BUCULEI

Asociația Laboratorului de Solidaritate, partener în cadrul proiectului CooPerformance, împreună cu Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Comisia pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală din Senat și Camera Deputaților, a organizat în data de 22 iunie la Senatul României o dezbatere cu tema „Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european“.

În cadrul evenimentului au fost prezenți atât reprezentanții cooperativelor din România, dar și din țările membre ale Uniunii Europene, precum Germania și Spania. Astfel, membrii cooperativilor din România și-au împărtășit experiențele, dar și obiectivele pentru anul 2021-2027 pentru eficientizarea activităților agricole din mediul rural.

Potrivit specialiștilor CooPerformance, ponderea ocupării forței de muncă în agricultura românească este ridicată față de membrele UE, în medie de 4%, iar lucrători pe cont propriu sunt 51,4% și lucrători familiali 40,7%. Totodată, productivitatea muncii în agricultura României este cu aproximativ 21% mai scăzută față de media țărilor UE. În același timp, cooperativele de tip asociativ în România coalizează 294 de organizații ale utilizatorilor de apă pentru irigații, 1.700 obști și composesorate, diferite societăți agricole și CreditCoop cu 40 de bănci cooperatiste.

Ancuța Vameșu, președinte al Laboratorului de Solidaritate, a precizat: „Este foarte important de reținut rolul social și comunitar al cooperativelor. Am introdus și cooperativele de credit pentru că unul dintre principiile cooperatiste este cooperarea între acestea din diverse sectoare, credit și agricol.“

Fără progrese spectaculoase...

Deși în perioada 2015-2019 România nu a înregistrat progrese în sectorul cooperativelor, în 2020, cu sprijinul submăsurilor Programului Național de Dezvoltare Rurală – PNDR acesta ajunge la un număr de 1.629 de cooperative. În 2018 cooperativele din România au înregistrat venituri de 259 mil euro, cu o medie per afacere de peste 25.000 euro. Membrii cooperativelor remarcă faptul că, în medie, o cooperativă pentru a funcționa optim necesită 2-3 ani. Lucian Trufin, vicepreședintele Comisiei de Agricultură din Senat, a subliniat: „Subvențiile prin APIA și fondurile europene prin AFIR alocate în agricultură au fost și sunt un sprijin pentru fermieri. Deși suntem printre primele state europene la producția de porumb și floarea-soarelui, percepția asupra cooperativelor nu s-a schimbat foarte mult. Astăzi, un fermier care dorește o creștere a fermei are nevoie de investiții majore și este necesar să gândească precum un economist sau jurist, iar soluția acestei probleme este rezolvată doar de fermierii mari și doar prin asociere. Statul trebuie să se implice nu doar în crearea unui cadru legislativ și oferirea facilităților fiscale, dar și în educație. Unul dintre obiectivele proiectului Cooperformance este  conștientizarea necesității introducerii în curricula școlară a unor elemente sau discipline cu referire la cooperativele agricole“.

Facilitățile fiscale de care se bucură membrii cooperativelor sunt scutirea de la plata pe impozit de profit în primii 5 ani, scutirea de la plata impozitorilor pe venituri, scutirea de la impozitul pentru clădiri și terenuri aflate în patrimoniu. Totodată, rolul cooperativelor pentru fermieri este încurajarea schimbului de idei privind noile practici, înțelegerea principiilor cooperativiste, educarea și informarea corectă a membrilor și a angajaților. Membrii cooperativelor susțin elaborarea și implementarea de reguli, proceduri și contracte corecte și transparente aplicate unitar fermierilor și prioritizarea cercetărilor, dar și inovarea analizelor de piață în cooperativele românești.

Obiective 2021-2027

De asemenea, Lucian Trufin a identificat motivele care împiedică fermierii români să aspire spre o asociere în cooperative: „Una dintre problemele principale este lipsa implicării statului în promovarea, înființarea și funcționarea cooperativelor agricole. De asemenea, lipsa informațiilor corecte cu privire la înființarea, funcționarea și beneficiile cooperativelor agricole și a exemplelor de bună practică. Un alt motiv pentru care fermierii nu doresc o asociere sunt experiențele negative cu privire la cooperare și, nu în cele din urmă, discrepanța între dimensiunile exploatațiilor și puterea lor economică“, a mai adăugat Lucian Trufin.

Pentru eficientizarea activităților cooperative în România, Cooperformance și UNCSV și-au propus câteva obiective pentru anul 2021-2027. Astfel, aceștia au realizat un Raport prin care evidențiază stadiul în care se află la ora actuală cooperativele din România. Totodată, aceștia accentuează faptul că o astfel de schimbare în creșterea sectorului cooperativist va consolida și dezvolta pe termen lung cooperativele din România. Se vor dezvolta brand-uri puternice rezistențe pe piață și astfel cota de piață va fi într-o creștere continuă, iar balanța comercială cu produsele agroalimentare va căpăta un echilibru ce va activa cu prosperitate. (tabel 1, 2) Florentin Bercu, director executiv UNCSV, a remarcat faptul că: „Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung“.

tabel 1

tabel 2

Prof. dr. Marina Aguilor Rubio de la Universitatea Almeria, reprezentant al cooperativelor agricole din Spania, a prezentat printr-un raport beneficiile de care se bucură Spania în urma integrării a 75% dintre fermieri în cooperative. Spania, în anul 2000-2019, a înregistrat o creștere economică de 42%, contribuția agriculturii la PIB fiind 2,2% cu o creștere a exportului de 72%.

De asemenea, prof. dr. Markus Hanisch de la Universitatea Humboldt – Germania a vorbit despre performanțele întreprinderilor cooperatiste, guvernanței și sustenabilității acestora.

În cadrul evenimentului au fost prezenți și unii dintre reprezentanții cooperativelor de succes din România, Bio Carpathia Brașov, Braicoop Brăila, Agricolă Gheorghe Doja, Bio Cătină București.

Liliana Postica

Reprezentarea intereselor celor din sectorul agroalimentar, susținerea tinerilor, dezvoltarea rurală, a zonei montane, a zootehniei, a horticulturii, pomiculturii, apiculturii, a industriei alimentare și a celor conexe se poate face doar prin lideri. Iar liderii pot fi doar cei care au demonstrat cu fapta. Vocea și talentul nu rezolvă nimic, drept dovadă: agricultura s-a scufundat! Vrem s-o facem submarin?

Istoria și realitatea au arătat că nu se poate construi nimic cu cei pe care îi recomandă vocea și talentul; este nevoie de profesioniști, de practicieni dedicați, gata să-și sacrifice chiar și 10-12 ore din zi pentru a rezolva probleme, pentru a le preîntâmpina și pentru a face strategii pe termen lung. Viitorul aparține generațiilor următoare. Altfel spus, nu trebuie să ne gândim doar la noi, ăștia care suntem acum, și să lăsăm pârjolit totul în urmă. Avem datoria să asigurăm securitatea și siguranța alimentară și pe termen lung, nu doar cât suntem pe aici, pe acest pământ.

Vremurile sunt tulburi, iar cei care lucrează pământul pentru a ne pune hrana pe masă – trecuți deja pe sub toate furcile caudine – încearcă să găsească soluții și să rezolve situații grave create de incompetență, miserupism, tupeu și strategii proaste „Pentru O Românie Normală” văzută din birou. Pentru înțelegerea problemelor și conștientizarea pericolului în care ne aflăm, este nevoie de oameni care iubesc acest pământ și se sacrifică pentru semenii săi. Este nevoie de specialiști care știu ce spun atunci când spun și știu ce fac atunci când fac. Iar noi trebuie doar să-i urmăm și să-i sprijinim! Ei sunt liderii de care avem nevoie, iar liderii trebuie urmați.

Din păcate, cei ce au puterea de a schimba ceva nu sunt întotdeauna lideri, ci doar manageri. Și știm cu toții că mulți dintre ajunșii în vreo funcție sunt nechemați, iar nechemații dăunează. Efectele pot fi mai grave decât în cazul calamităților și dezastrelor naturale. Mai grav este că, împotriva nechemaților nu există nici polițe asigurare, nici leacuri. Împotriva acestor dăunători există doar prevenirea, profilaxia lor. Cu astfel de dăunători la cârmă, securitatea și siguranța alimentară sunt în pericol. Cu o agricultură scufundată, pas cu pas, pitoreasca Românie se va transforma într-un submarin! Iar noi toți vom cânta de inimă albastră că trăim într-un submarin galben...

„Agricultura nu are culoare politică”

Dar „agricultura nu are culoare politică”, cum bine spunea, cu vocea sa puternică, Adrian Rădulescu, îngerul care acum ne veghează de sus... Fostul președinte al Asociației Fermierilor din România s-a luptat toată viața pentru fermieri și pentru consumatori, adică pentru noi toți. Cu o voce tot mai stinsă, Adrian Rădulescu nu a încetat să lupte până în ultima clipă. Cine altcineva putea să-i continue obiectivele și să le ducă la îndeplinire? Cine ar fi putut să se lupte mai bine decât el cu morile de vânt? Cine să aibă atâta forță? Cine să fie la fel de pregătit? Cine să-și iubească țara și semenii cu atâta putere? În astfel de momente, mai ales în situații de criză, când agricultura poate deveni locomotiva economiei românești, este nevoie de o mână forte. Agricultura și dezvoltarea satului românesc, cu tot ce implică – inclusiv agroturism, au nevoie de strategii coerente, de inițiative legislative pentru piață, de asociere,  de cooperative, de finanțare, de un PNS bine scris, de un PNDR, de o lege a arendei, de o lege a vânătorii, de reglementări fără ambiguități pentru vânzarea terenurilor, de o lege a hipermarketurilor, de comunicare, de marketing. Vestea bună este că fermierii au înțeles ce forță au dacă sunt reprezentați de un lider puternic. Și cine altcineva ar fi putut să domine și să distrugă „dăunătorii” din lumea satului românesc mai bine decât un luptător? Cine altcineva putea contribui mai bine la întărirea organizațiilor de fermieri? Adevărata FORȚĂ A FERMIERILOR stă în puterea liderului. Să nu uităm că totul se bazează pe marketing și comunicare..., chiar și în agricultură! Marketingul înseamnă strategii și tactici militare, căci cum altfel câștigi lupta cu dăunătorii, iar comunicarea ajută la rezolvarea oricăror probleme. Iar liderul trebuie să le stăpânească bine. Ușor nu este și, de aceea, singurul care poate uni fermierii într-o forță de nestăvilit este Daniel Dumitru Botănoiu.

Cu un CV impecabil și cu o experiență de care avem nevoie cu toții, Daniel Botănoiu rămâne în continuare același om modest pe care-l știm. Mesajul de mulțumire transmis pe pagina sa de Facebook, în ziua în care fermierii l-au ales președinte al Asociației Fermierilor din România (AFR), reconfirmă, dacă mai era nevoie, că singura politică pe care o face este cea agricolă. Poate și de aceea fermierii l-au vrut ca lider care să continue lupta lui Adrian Rădulescu!

„Dacă noi toți vorbim aceeași limbă și știm ce trebuie făcut, atunci trebuie să înțeleagă și cei care au putere de decizie în acest moment. De aceea, vă asigur că vă voi sta la dispoziție pentru a discuta și lămuri orice problemă. Suntem toți pe aceeași parte a baricadei și, să nu uităm, că-i scris pe tricolor unire! Iar unde sunt mulți, puterea crește!”, a scris pe pagina sa de Facebook, Dr. Ing. Daniel Dumitru Botănoiu.

Întreaga echipă „Lumea Satului” îi transmite felicitări și mult succes! Suntem mândri că ne sunteți alături și vrem să vă asigurăm de toată susținerea!

Agricultura Conservativă este o practică agricolă ce urmărește stoparea degradării terenurilor și  menținerea aportului de apă în sol, prin restabilirea fertilității naturale a acestuia. Având la bază tehnici ce implică utilizarea covoarelor vegetale și realizarea de lucrări minime la nivelul solului, acest model de agricultură a fost prezentat în cadrul unei demonstrații practice organizate recent de ALCEDO în parteneriat cu fermele Agro Fondinvest și Stimex în localitatea Valea Argovei din județul Călărași.

Agricultura conservativă, principii de funcționare, modele de adoptat și practici reușite

Utilizată pe scară largă de mai mult de 20 de ani în țări din vestul Europei și de peste Ocean, agricultura conservativă funcționează pe baza a trei principii importante:

1. Mobilizarea minimă și superficială a solurilor. Având în vedere că principalele forme de eroziune la care este supus terenul agricol sunt de natură hidrică și eoliană este necesară adoptarea unor tehnici de prelucrare de tipul minimum-tillage, strip-till sau no-till. În lipsa arăturii, se face doar o afânare a solului, astfel fiind conservată diversitatea microbiologică a solului (conținutul organic) și redusă evaporarea apei.

„De 5 ani, de când am ales acest model de agricultură, noi nu mai arăm. În perioada de tranziție au fost producții mai mici, dar și cheltuielile au fost reduse, apoi producțiile au crescut, chiar peste cele avute înainte, fără să revenim la costurile anterioare“, a declarat Ionel Gheorghe, fondatorul Agro Fondinvest, companie ce deține 600 de hectare de culturi la Valea Argovei.

2. Păstrarea resturilor vegetale la suprafața solului. Constituind un covor de vegetație uscată, aceste resturi îndeplinesc un dublu rol, pe de o parte protejează pământul de acțiunea factorilor externi și pe de altă parte reglează porozitatea, regimul aerohidric și cel mineral din sol.

Conform Gabrielei Rizescu, director de marketing ALCEDO, „un alt avantaj al agriculturii conservative este reținerea carbonului în sol și reducerea necesarului de fertilizanți, în special a azotului care este stocat și redat culturilor datorită descompunerii covoarelor vegetale cu leguminoase. Agricultura devine astfel un instrument pentru a capta carbonul în sol și a lupta împotriva schimbărilor climatice, iar în combinație cu aplicarea fertilizării localizate agricultura conservativă ajută la reducerea poluării cu nutrienți în exces.“

3. Diversificarea și introducerea în rotație a culturilor intermediare. În perioadele de trecere de la o cultură la alta, covoarele vegetale se completează cu plante leguminoase sau furajere (mazăre, linte, muștar, trifoi) al căror rol este să favorizeze procesele biologice ce stimulează eliberarea mineralelor în sol. Din acest punct de vedere există două tipuri de covoare vegetale: cele care se distrug natural ca urmare a gerului și cele asupra cărora trebuie intervenit chimic înainte de semănarea culturilor, motiv pentru care este necesară o bună coordonare a lucrărilor executate.

Deși poate părea complicat, în realitate trecerea la agricultura conservativă este destul de facilă, ea putând fi adoptată de peste 90% dintre fermieri cu utiliajele pe care le dețin acum în exploatații, după cum au explicat organizatorii evenimentului.

Mai mult de atât, numărul de treceri și consumul de combustibil pot fi reduse cu peste 60%.

Daniel Plăiașu

Sub patronajul Academiei Române a fost organizată recent o dezbatere cu tema „Agricultura românească în contextul globalizării“, prilej cu care au fost evidențiate problemele acute cu care se confruntă agricultura românească la ora actuală. Au participat cadre universitare, oameni de știință specializați pe probleme de mediu, cercetători, majoritatea subliniind schimbările ce s-au produs în special în ultimii 30 de ani și influența acestora asupra sectorului zootehnic și vegetal.

În acest moment, deși România este una dintre țările cu un potențial natural ridicat, este dependentă de import și, potrivit specialiștilor, necesită o balanță comercială mai echilibrată în ceea ce privește produsele agroalimentare. Valoarea globală a producției agroalimentare românești oscilează între 15-16 mld euro, față de valoarea de 40-50 mld euro, cât ar fi normal pentru o țară cu potențialul României.

„Un exemplu pentru România este Italia. Din punct de vedere climatic și al spațiilor de producție Italia reprezintă cca 44-46% din potențialul României. Cu toate acestea, este a doua țară producătoare cu un venit major în sectorul agroalimentar din Europa, după Franța“, a declarat Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“.

În ultima perioadă dezechilibrul sectorului agricol și al industriei alimentare românești se face resimțit atât pentru fermieri, producători, cât și pentru comercianți. Valoarea producției vegetale și a celei  zootehnice este într-o continuă scădere, aproximativ 24% din valoarea globală agricolă, normele fiind de aproximativ 55-60% pentru siguranță și valoare primară. Soluțiile problemelor legate de schimbările climatice, reducerea pesticidelor, inputurilor pentru sistemele agricole nu vor putea fi realizate fără cercetare științifică. Biotehnologia necesită să se regăsească în materialul biologic, vegetal sau animal, dar și în construcțiile legate de tehnologie.

Prof. dr. Valeriu Tabără a mai precizat: „O altă problemă de susținere a producției agroalimentare românești constă în măsurile ce se impun a fi luate în contextul noii strategii europene, care nu are niciun fel de izbândă dacă cercetarea va fi lăsată deoparte. Dar și modul de a privi cercetarea în context global ca politică la nivelul Uniunii Europene și care afectează România teribil de mult.“

Agricultura, indispensabilă

Dezvoltarea industriei agricole este una dintre bazele de dezvoltare economică a unei țări, iar agricultura ar trebui să joace un rol mult mai important în economia românească, după cum spune dr. ing. Vasile Nicu, președintele LAPAR: „Orice fermă înseamnă un SRL; România are 33% din totalul fermelor la nivel european și nu producem decât 3,3% din tot ce înseamnă valoare a produselor agroalimentare. Olanda este un exemplu cu 0.5% la nivel european și produce 6,3%. Ar trebui să facem strategii de dezvoltare în această direcție.“ Potrivit specialiștilor, România necesită o dezvoltare a mediului rural și o dezvoltare a sectorului produselor finite, dar și valorificarea acestora. „România are un specific preponderent agrar, producătoare de materie primă. Produsele finite trebuie să le desfacem mai mult, atât pe piețele interne cât și externe“, a mai precizat Vasile Nicu.

Încălzirea globală

Una dintre problemele care se manifestă la nivel global și pentru agricultură este încălzirea globală. Terra se confruntă cu fenomene drastice, generate de schimbările climatice considerate de comunitatea științifică un pericol pentru viitorul omenirii. În noiembrie 2019, 11.000 oameni de știință din 133 țări au semnat declarația Climate Emergency (Starea de Urgență Climatică). „Cercetările din ultima perioadă referitoare la tendințele de variație a temperaturii și a regimului pluviometric la suprafața globului terestru au evidențiat o creștere semnificativă a temperaturii mediului. O creștere i se atribuie, conform celui de-al cincilea raport al grupului interguvernamental privind schimbările climatice, sporirii substanțiale a concentrației dioxidului de carbon și a metanului, la care se adaugă poluarea aerului, dezvoltarea și intensificarea industriei și agriculturii sau modificările de utilizare a terenurilor“, a subliniat acad. Cristian Hera, președintele Secției de Științe Agricole și Silvice a Academiei Române „Gheorghe Ionescu-Șișești“.

Încălzirea globală influențează negativ caracteristicile climatice cu impact imprevizibil asupra atmosferei, hidrosferei, climosferei, biosferei și litosferei. Acestea influențează gradul de acoperire a terenurilor cu vegetație, precum și distribuirea tipului acesteia. De asemenea, creșterea temperaturii duce la mărirea perioadei de secetă și arșiță, manifestându-se negativ asupra terenurilor arabile. Prin efectele nedorite se numără creșterea suprafețelor despădurite, reducerea biodiversității, degradarea solurilor și încetinirea dezvoltării unei agriculturi durabile și performante. Totodată, creșterea anormală a temperaturii poate afecta securitatea și siguranța alimentară, provocând astfel o scădere economică dezastruoasă ce poate declanșa migrații ale populațiilor și apariția conflictelor sociale.

„Schimbările climatice pot fi atenuate atât prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon, metan, oxid de azot, cât și prin eficientizarea absorbției gazelor cu efect de seră ca urmare a îmbunătățirii capacității de a fi preluate din atmosferă“, mai subliniază acad. Cristian Hera.

O altă problemă abordată în cadrul dezbaterii asupra încălzirii globale este adaptarea fermierilor și agricultorilor la actualele schimbări climatice. De exemplu, în România se cultivă hibrizi de porumb pe suprafețe mari care sunt adaptați la condițiile climatice mai puțin favorabile, aspect care trebuie reconsiderat.


Prof. dr. Valeriu Tabără: „Sistemele de susținere a producție agroalimentare românești nu au nicio izbândă dacă cercetarea nu va fi privită la nivel global ca politică vitală a Uniunii Europene“.

Dr. ing. Vasile Nicu: „Pentru a produce 100 euro noi consumăm 332 kg materiale având cea mai ridicată ineficiență dintre toate țările europene.“


Liliana Postica

Confruntați cu din ce în ce mai multe provocări și aflați într-o lume în plină schimbare, fermierii sunt cei care astăzi trebuie să găsească echilibrul între economie și ecologie sau, altfel spus, între cererea crescândă de pe piața agroalimentară și modificările climatice care nu de puține ori îi afectează chiar pe ei (secetă, inundații, grindină, furtuni, eroziunea solului etc.).

Din aceste motive John Deere, unul dintre cei mai mari producători globali de mașini agricole, a decis, în ultimii ani, să își orienteze strategia de dezvoltare spre agricultura sustenabilă, lucru evidențiat și la cel mai recent eveniment public al companiei.

Organizată online, Ziua Sustenabilității a reunit deopotrivă fermieri, consilieri și experți din domeniul mecanizării agricole care au discutat despre modul în care agricultura de precizie și digitalizarea pot ajuta fermierii să realizeze tranziția ecologică cu menținerea acelorași producții și randamente economice.

Fermierii vor deveni manageri ai climei

În deschiderea evenimentului, Markwart von Pentz, președintele diviziei Agricultură de la John Deere, și profesorul Peter Pickel, specialist în tehnologiile viitorului la Universitatea din Kaiserslautern, au explicat potențialul soluțiilor digitale, precum și modul în care agricultura va continua să se schimbe. „Digitalizarea este un factor cheie pentru a face agricultura mai sustenabilă; deoarece ea determină creșterea eficienței mașinilor, reducerea consumului de combustibil, perfecționează distribuția îngrășămintelor minerale și a produselor agrochimice și oferă o mai bună transparență a managementului exploatațiilor prin date și informații complexe furnizate în timp real“, a declarat Markwart von Pentz. Mai mult de atât, liderul companiei John Deere și-a exprimat încrederea că, în viitorul apropiat, „fermierii vor deveni salvatori și manageri ai climei“ dat fiind faptul că agricultura are și potențialul de a stoca carbonul în sol.

Afirmația a fost susținută și de Peter Pickel, care a explicat că „în prezent fermele absorb 95 de milioane de tone de CO2 în fiecare sezon, iar prin adoptarea noilor tehnologii această cantitate ar putea crește cu încă 20-30 de milioane de tone de CO2 depozitate anual sub formă de humus permanent“.

În cadrul evenimentului au fost identificate trei domenii care au un impact deosebit asupra sustenabilității agriculturii: protecția solului (protejarea solului cu ajutorul celor mai moderne tehnologii), fertilizarea (utilizarea sistemelor digitale de măsurare a nutrienților pentru o mai bună distribuire a îngrășămintelor, inclusiv a gunoiului de grajd) și protecția culturilor (reducerea aplicării de produse fitosanitare prin folosirea de tehnologii de precizie).

Mai puțină presiune și mai multă porozitate pentru sol

Prima propunere a celor de la John Deere în vederea protejării solurilor sunt tractoarele din seria 8R și în special modelul cu șenile 8RX.

Tractorul a fost lansat pe piață în 2019 la Agritehnica și este unul dintre cele mai mari și mai bine dotate tractoare din lume de pe segmentul său. Este greu de crezut că un tractor care cântărește aproximativ 22 de tone exercită pe sol o presiune de numai 0,4-0,6 kg/cm², similară cu cea a unui om de 85 kg. Secretul tractorului 8RX a fost dezvăluit de Simon Schowalter, responsabilul de produs al companiei, care a explicat că „noul 8RX, prin cele patru șenile ale sale, are o amprentă la sol de 4,6 m², astfel încât presiunea pe suprafața de contact este foarte scăzută. O amprentă la sol mai mare înseamnă, de asemenea, o adâncime mai mică a șenilelor, ceea ce reduce compactarea terenului și eventuala eroziune ulterioară“. În plus, o presiune mai mică pe suprafață reduce rezistența la rulare, care la rândul ei determină o economie de până la 10 procente de combustibil.

Însă, proiectele de viitor ale celor de la John Deere nu se opresc aici; reprezentanții companiei au anunțat că au în vedere producerea unui tractor electric autonom, care ar urma să aibă o autonomie de 4 ore și jumătate, timp de încărcare 30 de minute și o productivitate crescută cu peste 30%.

Fertilizarea organică, mai precisă ca niciodată

Fertilizarea cu gunoi de grajd (lichid sau solid) a fost deseori subiectul unor dezbateri publice critice, însă valoarea acestui tip de de îngrășământ este extrem de importantă, mai ales în agricultura ecologică. Totuși, pentru a obține maximul de randament și a evita fertilizarea excesivă sau insuficientă este necesară atât măsurarea necesarului de nutrienți din sol, cât și cea a aportului pe care îl poate aduce gunoiul de grajd.

Soluția propusă de cei de la John Deere a fost modernizarea minilaboratorului mobil HarvestLab 3000 cu noi senzori. Astfel, începând cu 20 mai 2021, a fost certificat DLG, sistemul de analiză a gunoiului de grajd John Deere Manure Sensing. Bazat pe tehnologia infraroșu NIR, acesta identifică cantitățile exacte de azot, fosfor și potasiu existente în gunoiul de grajd și poate fi corelat în timp real cu hărțile și sistemele automatizate de distribuție a gunoiului existente pe tractor, cisternă sau remorcă.

Practic, odată cu integrarea John Deere Manure Sensing în cadrul HarvestLab 3000, fertilizarea organică devine la fel de precisă ca cea minerală, putând în parte să o înlocuiască. Nu pot spune că am renunțat la fertilizarea minerală, dar pot afirma că am redus cu până la 75% aplicarea anumitor produse pe bază de potasiu sau fosfor. Condiția este ca fertilizarea organică să fie aplicată precis chiar și în condiții variabile, a declarat Stephan Vogelsang, unul dintre fermierii care a testat noua tehnologie.

Sistem de pulverizare bazat pe inteligența artificială

Protecția plantelor este domeniul în care John Deere anunță cele mai multe soluții inovative. Sistemul de ghidaj electronic AutoTrac, alături de SectionControl și ExactApply, a fost perfecționat astfel încât suprapunerile și supradozele de produse agrochimice să fie evitate. În plus, cu ajutorul dronelor se pot realiza în prezent cartografieri ale culturilor astfel încât aplicarea de fitosanitare să se facă adaptat (prin duze controlate automat) pentru fiecare secțiune a parcelei.

Însă noua tehnologie See & Spray este și mai precisă. Utilizând camere video de înaltă precizie și algoritmi de inteligență artificială pulverizatorul este capabil să distingă între buruieni și plantele de cultură. Mai mult, aplicarea de erbicide se face localizat, ținând cont de toate variabilele de teren și chiar de înălțimea plantelor. Practic, noile Sprayere din seriile 400 și 600 care vor fi dotate cu sistemul See & Spray vor reduce cu 77% utilizarea de substanțe agrochimice. În ciuda modului sofisticat de funcționare, datorită inteligenței artificiale, viteza de lucru poate ajunge până la 16 km/h, ceea ce va aduce și economii de combustibil. Sistemul See & Spray a fost lansat în luna martie în SUA și până la finalul anului va începe să fie comercializat și în Europa.

Daniel Plăiașu

ALMOS, ZIUA CÂMPULUI 2021

Pe 3 iunie 2021, la Dulcești, județul Neamț, a avut loc o prezentare a loturilor demonstrative de grâu, orz, mazăre, linte, lupin, bob, ridichi de ulei și muștar. Ajunsă la cea de a XII-a ediție, Ziua Câmpului Almos a fost primul eveniment din domeniul agricol organizat după mai bine de un an și a continuat tradiţia schimbului de experienţă între fermieri şi firmele partenere cu privire la tehnologia modernă aplicată de Grupul Almos Romania pe loturile demonstrative de la Dulcești. A fost o zi a excelenţei în agricultură datorată profesionalismului şi parteneriatelor între firmele în domeniu, spun organizatorii.

l „Bine aţi venit la această manifestare devenită deja tradiţie, organizată de societatea Almos împreună cu toţi partenerii noştri care oferă inputuri în agricultură“, a spus, în deschiderea manifestării, ing. Alex Molodoi, directorul tehnic Almos Agrorom.

„Sperăm că anul acesta li se vor umple hambarele, dar și conturile“

Maricel Tălmăcel, directorul Direcţiei Agricole Neamţ, prezent la toate manifestările pe care Almos le realizează în câmp, a felicitat organizatorii şi a vorbit despre agricultura la nivel de judeţ. „Din punct de vedere climatic 2021 putem spune că este un an normal, chiar minunat dacă facem comparație cu 2020, când culturile din județul Neamț au fost afectate în procent de 45%, dar am fost un caz fericit pentru că județele din S-E țării n-au mai recoltat aproape nimic. Anul acesta toate culturile de toamnă arată foarte bine și vom reveni, sper, la producțiile pe care le-am avut în anii precedenți. Un sfat pentru fermierii nemțeni este să urmărească cu atenție culturile pentru că umiditatea și nebulozitatea favorizează atacul de boli. Și, dacă vor avea grijă din punctul de vedere al combaterii bolilor și vor recolta la timp, sperăm că anul acesta li se vor umple hambarele, dar și conturile.“

La Ziua Câmpului Almos 20121 a fost prezent şi reprezentantul companiei Adama, partener de nădejde al Grupului Almos, care vine în sprijinul fermierilor cu soluţii pentru o agricultură performantă. „Vreau să îi mulțumesc domnului director tehnic și grupului de firme Almos pentru osteneala ca în fiecare an să reușim să ne întâlnim în câmp, pentru că în goana aceasta de zi cu zi sunt foarte puțini fermieri care mai au timp să organizeze astfel de întâlniri, să împărtășim idei, să vă prezentăm produse și chiar să le vedeți cu ochii dumneavoastră în câmp“, a precizat la deschiderea evenimentului ing. Iulian Popovici, Adama România.

Fermierii județului Neamț au răspuns invitației pozitiv și într-un număr cât mai mare. Aici l-am întâlnit pe Ioan Tănase, fermier în comuna Ruginoasa, județul Neamț. „Lucrez o suprafață de 350 ha, cultură mare. După cum arată timpul, pot spune că este îmbucurător faptul că a plouat; dacă vine și un pic de căldură, sperăm să fie un an cu producții mari care să ne mulțumească și pe noi, agricultorii, mai ales că, majoritatea suntem datori pe la diferite bănci, sperăm să ne putem redresa.“

Spre finalul prezentărilor, cei prezenți au putut să vadă în câmp potenţialul soiurilor companiilor de renume care sunt utilizate cu real succes de către Grupul Almos România, pe loturi demonstrative. Evenimentul Almos de la Dulceşti s-a încheiat cu dezbateri şi concluzii. Agricultorii din județul Neamț, și nu numai, au avut ocazia să afle ultimele noutăți în domeniul protecției plantelor, dar și al semințelor, precum și cele mai bune tehnologii de cultivare. Au plecat cu informații prețioase oferite de marii furnizori de semințe și mijloace de protecție a culturilor.

Beatrice Alexandra MODIGA

Clubul Fermierilor Români consideră că elaborarea și punerea în aplicare a unei Strategii naționale de gestiune integrată a apei pentru agricultură va asigura cadrul pentru un program multianual de investiții publice în vederea modernizării sistemului național de irigații și susținerea programului care vizează proiectele locale de irigații.

Realizarea și implementarea unei strategii integrate a apei pentru agricultură reprezintă singura cale pentru armonizarea măsurilor de asigurare a funcționării și extinderii infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu respectarea noilor prevederi europene privind agricultura (Reforma PAC), de mediu și climă (Pactul Ecologic European și Strategiile subsecvente – Biodiversitate și Farm to Fork).

Strategia urmează să asigure un cadru de convergență și coerență pentru toate măsurile și proiectele care privesc gestiunea apei și solului pentru agricultură, printr-o coordonare care să asigure în mod eficient, responsabil și sustenabil echilibrul între nevoia asigurării securității alimentare a României și realizarea obiectivelor necesare în zona de mediu și climă.

Clubul Fermierilor Români propune valorificarea analizelor, evaluărilor și proiectelor privind reforma sistemului de gestiune a apei pentru agricultură cuprinse în propunerea de reformă făcută recent de MADR în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și realizările din cadrul Planului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații.  

Succesul strategiei depinde de asigurarea unei cooperări eficiente guvernamentale inter-instituționale (Guvern - MADR, MMAP, MDLPA, MFP) și multi-parteneriale (public-privat-neguvenamental), pentru o planificare financiară multi-anuală și multi-sursă coerentă a măsurilor de modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie realizat echilibrul între noile condiții de mediu și climă și asigurarea competitivității fermelor din România.

În mod concret, soluționarea problemelor existente de îmbunătățiri ecosistemice și funciare poate fi realizată în noul context european al Politicii Agricole Comune printr-o abordare integrată a gestiunii resurselor sol – apă – aer, pentru o productivitate optimă și sustenabilă, care să țină cont în egală măsură de protecția mediului și de competitivitatea fermierilor.

Refacerea sistemului de irigații reprezintă o problemă pe care România n-o mai poate amâna. Diminuarea producției agricole din ultima perioadă, datorată lipsei de precipitații, a condus la realizarea unui randament scăzut a celor mai importante culturi agricole la nivel național. Întregul spațiu comunitar beneficiază în mod direct de materia primă oferită de țara noastră, iar o diminuare a acesteia va conduce la o instabilitate a securității alimentare, un aspect extrem de important în această perioadă.

Modernizarea și extinderea îmbunătățirilor ecosistemice și funciare se poate realiza la cele mai noi standarde, utilizând cele mai noi tehnologii în domeniu, astfel încât impactul aplicării Strategiei integrate de gestionare a apei să conducă la:

  • asigurarea siguranței producției, cu impact direct asupra securității alimentare a României;
  • creșterea nivelului de reziliență a fermelor, care presupune stabilitate financiară și dezvoltare rurală;
  • creșterea producției naționale și a productivității fermelor, în condițiile în care România este un jucător major pe piața cerealelor la nivel mondial;
  • protejarea investițiilor fermierilor, realizate în ultimii 30 de ani;
  • siguranța Uniunii Europene privind accesul la cereale, având în vedere că România este considerată un rezervor de porumb și floarea-soarelui.

În acest sens, Clubul Fermierilor Români propune:

  • Crearea la inițiativa MADR a unui Consiliu inter-ministerial cu participarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerului Cercetării și Digitalizării, Ministerului Finanțelor Publice și multi-parteneriate (inclusiv mediul universitar și asociații) pentru elaborarea Strategiei naționale integrate de gestiune a apei pentru agricultură, a Planului de acțiune privind implementarea Strategiei, inclusiv estimări bugetare, termene și responsabilități în program.
  • Elaborarea și implementarea Programului național privind dezvoltarea proiectelor locale de irigații (ca parte a Strategiei) vizează următoarele direcții:
  • simplificarea și armonizarea legislativă care să încurajeze proiectele locale de irigații;
  • coordonare inter-agenții din cadrul MADR și MMAP pentru eficientizarea investițiilor, reducerea birocrației și încurajarea proiectelor locale cu finanțare privată;
  • facilități fiscale pentru investițiile (private/fermieri) în proiectele de irigații locale.
  • Elaborarea unui Ghid de bune practici și proiecte în domeniul gestionării integrate a apei pentru agricultură, care să țină cont de:
  • armonizarea cu legislația europeană referitoare la problemele de mediu, climă și agricultură;
  • modele de proiecte (tipologie) în acord cu reglementările europene de mediu și dezvoltare durabilă (pe tipuri de ferme/culturi; zone geografice; specificitatea reliefului);
  • identificarea surselor de finanțare complementare pentru susținerea investițiilor în proiectele de irigații locale.
  • Coordonarea măsurilor specifice unui sistem integrat de gestiune eficientă a apei în agricultură cu cele cuprinse în strategiile locale pentru dezvoltare durabilă (implicarea dimensiunii regionale și locale în susținerea aplicării Strategiei).

În data de 23 iunie 2021, Clubul Fermierilor Români a prezentat propunerea privind elaborarea Strategiei integrate de gestiune a apei pentru agricultură în cadrul întâlnirii cu conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la care au participat fermieri membri în Club (în particular din regiunea Dobrogea) și reprezentanți ai Consiliului Director al Clubului. Întâlnirea de la MADR este prima dintr-o serie de reuniuni inițiate de Club pentru promovarea către ministerele responsabile din Guvern a propunerii de elaborare a Strategiei.

”Inițiem această acțiune în consens cu membrii noștri, în principal cu fermierii din zonele afectate de secetă, inclusiv cei care dețin ferme în ariile de acoperire ale sistemelor de irigații și desecare. Dorim să fim un contributor activ la elaborarea Strategiei, prin punerea la dispoziție a unor experți consultanți români și străini. De asemenea, lansăm invitația către universități și institute de cercetare din România de a participa la proiectul coordonat de Club pentru elaborarea unor analize tehnice, economice și de mediu privind modernizarea și extinderea funcționării unei infrastructuri de gestiune a apei pentru agricultură, care sa fie armonizat cu noile prevederi europene privind mediul și clima, inclusiv cele care vor deveni operaționale odată cu Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente”, declară Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

“Clubul Fermierilor Români își exprimă interesul și disponibilitatea de a contribui activ, alături de celelalte părți implicate, la stabilirea și prioritizarea acțiunilor care vizează implementarea cu succes a proiectelor de îmbunătățiri ecosistemice și funciare la nivel național. Clubul urmărește să asigure colaborarea cu alți actori inter-guvernamentali și organizații internaționale (precum Banca Mondială sau BERD), din domeniul educației și cercetării (universități) și organizații neguvernamantale cu activitate, expertiză și capacitate pentru elaborarea și punerea în aplicare a strategiei integrate de gestionare a apei”, declară Dan Hurduc, reprezentantul Consiliului Director al Clubului.

În cursul zilei de marți, 22 iunie a.c., a avut loc evenimentul ,,Cooperativele în dezvoltarea mediului rural în România – Politici și exemple de bună practică în context european’’, la sediul Senatului și în sistem de videoconferință. Dezbaterea a fost organizată de Laboratorul de Solidaritate în parteneriat cu Comisia pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București și Uniunea de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal din România (U.N.C.S.V.).

La eveniment, au participat experți din Germania, Spania, reprezentanți a 31 de cooperative agricole funcționale, parlamentari din Comisia de Agricultură de la Senat și Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai direcțiilor agricole județene.

Subiectele de discuție au vizat dezvoltarea și sprijinirea cooperativelor agricole înființate pe principii sănătoase, cu orientare spre competitivitate și eficiență.

Evenimentul a început cu un cuvânt de bun venit, din partea coordonatorului Cooperformances, Ancuta VAMEȘU, fiind un profesionist cu experiență, cu un portofoliu semnificativ în sectorul civic și social, care desfășoară activități de cercetare, formare, consolidare, calificat în societatea civilă, organizații non-profit (ONG-uri), întreprinderi sociale, cooperative agricole și economie socială.

În cadrul acestui eveniment, senatorul Lucian TRUFIN a declarat că legiuitorul a creat cadrul legal, introducând în lege, stimulente atractive tocmai pentru ca fermierii să se asocieze, beneficiind de o serie importantă de facilități fiscale, atât membrii cooperativei agricole, cât şi cooperativa în sine, dacă respectă principiile cooperatiste.

Totodată, senatorul a subliniat că statul trebuie să se implice nu doar prin crearea unui cadru legislativ optim, acordând facilități fiscale, ci și prin educarea populației, în special din mediul rural, astfel: ,,Cooperația nu este numai despre producție – este și despre respect reciproc, șanse egale și sprijin real pentru fiecare membru de a se dezvolta la el acasă și în același timp să nu aibă grija zilei de mâine în ceea ce privește viitorul muncii sale!”

De asemenea, Raluca DUMITRESCU, reprezentantul Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, consideră că ,,doar împreună putem construi și reuși!” și speră să fie găsite soluții la toate problemele cu care se confruntă cooperativele agricole din România, astfel încât asocierea să aducă rezultate profitabile fermierilor.

Viziunea M.A.D.R. privind eficientizarea activității cooperativelor agricole din România, a fost prezentată de Secretarul de Stat, Marius Mihai MICU, susținând că Ministerul promovează asocierea fermierilor în cooperative agricole active și le încurajează prin stimularea acestora, prin accesarea investițiilor prin PNS 2021-2027, pentru a adăuga valoarea producției primare a membrilor acționari: ,,Avem nevoie de o strategie pentru dezvoltarea și consolidarea cooperativelor agricole din România pentru a contribui vizibil la echilibrarea balanței comerciale cu produse alimentare și o vom realiza și implementa, împreună cu reprezentanții cooperativelor de succes și experți în domeniu.”

Prof. dr. Markus HANISCH, reprezentantul Institutului de Studii ale Cooperativelor din Berlin, a susținut o prezentare privind “Îndrumările pentru politici publice favorabile cooperativelor agricole din România”. Cele mai importante aspecte prezentate, analizând diferențele dintre cooperativele agricole din România și cele din UE, sunt următoarele:

  • Cea mai mare cooperativă agricolă din România, este de 100 de ori mai mică decât cea mai mică cooperativă din Germania, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5000 și 8000 milioane EURO.
  • Numărul mediu al membrilor din cooperativele românești, este de 100 până la 1000 de ori mai mic decât numărul mediu al cooperativelor agricole din UE-27, fiind între 5000 și 9000 de membri.
  • Ponderea cooperativelor care realizează profit pe piață sau sunt profitabile este foarte mică.
  • Cooperativele din România au nevoie de programe de sprijinire a investițiilor, menite să încurajeze investițiile în furnizarea de infrastructuri de servicii rurale, cum ar fi aprovizionarea cu intrări, depozitare, servicii post-recoltare, servicii logistice și de marketing, necesare dezvoltării și profesionalizării fermierilor mici și mijlocii, în special.
  • În multe dintre țările membre ale UE, asociațiile profesionale de profil, urmăresc procesul de dezvoltare ale cooperativelor, cu verificări ale actelor constitutive, planului de afaceri și documente standard pentru funcționarea în optim;  

Prof. dr. Marina Aguilar RUBIO, a prezentat cadru legal și fiscal al cooperativelor agricole din Spania, cele mai importante aspecte transmise, fiind următoarele:

  • Cifra de afaceri medie a cooperativelor agricole din Spania, este de 8 milioane de Euro, în timp ce în Romania este de 1030 de Euro.
  • Sunt necesare stimulentele membrilor cooperatori, care fac cooperativismul modern atractiv, dar mai ales competitiv pe piață.
  • În Spania, cooperativele agricole sunt foarte serios luate în calcul, fiind prevăzute și în Constituție (Legea 27/1999 din 16 iulie 1999, art. 129.2). Mandatul cooperativelor, ordonează autorităților publice să promoveze prin legislație adecvată, societățile cooperatiste, motivează legiuitorul să ia în considerare necesitatea de a oferi un mod echivalent pentru a canaliza inițiativele colective ale cetățenilor care dezvoltă activități care generează bogăție și stabilizarea muncii, promovează cooperativismului ca o formulă care facilitează integrarea economică și profesională a Spaniei pe piață, face ca cerințele de rentabilitate și competitivitate din cele mai dezvoltate economii, să fie perfect compatibile cu evaluările care au format cooperativele de peste o sută cincizeci de ani;

Florentin BERCU, directorul executiv U.N.C.S.V., a prezentat un raport de țară privind starea cooperativelor și a politicilor privind sectorul agricol în România, concluzia prezentării fiind următoarea:  ,,Este nevoie de însănătoșirea sistemului cooperativelor agricole prin legislație, pentru a da o șansă reală dezvoltării și consolidării acestora în interesul tuturor membrilor pe termen mediu și lung. Totodată este nevoie de stimularea cooperativelor agricole din România prin PNS 2021-2027, să se dezvolte și consolideze pentru a fi sustenabile, durabile pe termen lung și competitive în piață cu actorii similari din lume și multinaționalele de profil, pentru a putea pune umărul vizibil să dezvolte brand-uri puternice care să reziste pe piață, să creeze, mențină și crească cota de piață pentru principalele produse alimentare ”.

Evenimentul a fost încheiat de Președintele Uniunii de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal, Mircea-Paul BĂLUȚĂ, făcând următoarele mențiuni:

  • ,,Avem cu toții de învățat din sistemul și legislația sistemului cooperatist din UE, noi fiind singurii care putem decide cum ne croim drumul și viitorul.
  • Noi, cei din UNCSV, suntem oamenii care vrem să ne batem pentru sistemul cooperatist din România, am venit întotdeauna cu soluții, am fost și vom rămâne parteneri de dialog și vrem să ne menținem în continuare pe aceiași lungime de undă.
  • Deși am pornit târziu față de țările din vestul Europei, acest lucru fiind văzut în legislație și rezultate, trebuie să credem în cooperative agricole, putând avea rezultate foarte bune, doar dacă punem cu toții umăr lângă umăr, la construirea unui drum durabil al cooperativelor din România.
  • Doar împreună putem reuși, moto-ul UNCSV fiind: ÎMPREUNĂ PENTRU VIITOR! ”

Sursa: uncsv.ro

Alternativele agriculturii tradiționale

Are 20 de ani, este studentă și vrea să facă bani din agricultură… Adelina Pîrja conduce tractorul ca un veritabil profesionist pe dealurile abrupte de la Șugatag. Muncește de mică la ferma părinților săi și, chiar dacă pare o domnișoară de oraș, după care băieții ar întoarce privirea pe stradă, Adelina se consideră o fată de la țară și crede că poate să-și croiască viitorul aici, acasă...

De câteva luni Adelina a devenit unul dintre cei mai tineri investitori din agricultura Maramureșului. Cu un proiect făcut ca la carte a obținut, anul trecut, o finanțare generoasă de peste 50 de mii de euro, prin GAL Mara-Gutâi, pentru înființarea unei plantații de afin care în această primăvară a și început să înmugurească.

„Aici a fost o veche livadă, am pregătit terenul, am muncit din greu împreună cu întreaga familie la curățat și plantat. Suprafața este de peste un hectar. Am avut și un consultant horticol foarte priceput care ne-a ajutat mult. Avem peste 5.200 de plante, soiuri diverse, de la cele care fructifică mai devreme până la soiurile târzii“, ne-a spus Adelina. „Zona aceasta, Maramureșul, în general se pretează pentru astfel de culturi“, spune și directorul executiv al DADR Maramureș, Virgil Țînțaș. „Plantația de la Șugatag este un exemplu că și tinerii pot face agricultură la ei acasă“. Vasile Pârja, tatăl Adelinei, este crescător de animale, din tată-n fiu, dar s-a implicat și în proiectul fiicei sale. „E un lucru foarte bun pentru tineri… cred că este o investiție de viitor. Chiar dacă afinul este o plantă pretențioasă, sperăm să avem o producție bună pentru că pe locul în care am făcut plantația creștea, spontan, afinul sălbatic…“

afine 3

Adelina ne-a mărturisit că a făcut acest proiect și cu gândul de a oferi un exemplu generației sale că se poate investi și în agricultura românească… „Nu vreau să plec din țară și cred că depinde doar de noi să ne fie bine acasă… Aș dori ca tinerii plecați prin țări străine să revină acasă, să-și deschidă o afacere aici, să depindă doar de ei înșiși... Și sunt convinsă că agricultura este o soluție“, crede Adelina.

„Totul a fost făcut cu mâna noastră“, spune Vasile Pârja. „Ne-am gândit că afinul este o plantă sensibilă la secetă și am făcut, cu ajutorul specialiștilor, un sistem de irigare performant, controlat electronic. Sperăm, în câțiva ani, să avem recolte bune.“ Adelina crede că munca și banii investiți vor da roade pentru că piață de desfacere există. Vrea să studieze și horticultura pentru a-și gestiona cât mai bine afacerea.

Afinul a început să fie cultivat în România după 1980. Primele plantații au fost făcute, la acea vreme, în județul Brașov. Unele plantații din regiunea Făgărașului mai produc și astăzi. Afinul este dependent de nivelul de aciditate a solului și nu poate fi cultivat în orice zonă a țării. Cele mai favorabile terenuri sunt Alba, Brașov, Maramureș și Hunedoara, unde regăsim și cele mai importante suprafețe cultivate.

Vasile BRAIC

Civilizația actuală este în expansiune, iar resursele pământului sunt limitate. Statisticile potrivit cărora până în 2050 omenirea va atinge nivelul de 9-10 miliarde de oameni trebuie să dicteze niște strategii coerente care să asigure gestionarea rațională și eficientă a resurselor naturale. Pentru a putea hrăni întreaga populație a globului, agricultura va avea nevoie de apă suficientă care să asigure cantitatea și calitatea culturilor. Așadar, obținerea securității alimentare în viitor, folosind în același timp resursele de apă într-o manieră durabilă, este o provocare majoră pentru acum și pentru viitor. Organizația pentru Alimentație și Agricultură a conceput un instrument inovativ prin care se poate realiza contabilitatea resurselor de apă pentru agricultură. Scopul realizării lui a fost acela de a demonstra că, prin creșterea eficienței utilizării apei, mărim cantitatea de culturi cultivate cu aceeași cantitate de apă și putem oferi hrană unei populații mai numeroase. Portalul WaPOR – care monitorizează productivitatea apei – utilizează date prin satelit, iar atunci când sunt accesate îi ajută pe cei interesați să monitorizeze resursele de apă agricole, să identifice lacunele de productivitate a apei și să găsească soluții.

Accesul la apă este competitiv

În agricultură, toată lumea are nevoie de acces la apă pentru a-și asigura productivitatea. Dar apa este totuși o resursă finită, iar populația globală este în creștere. Râul Nil, spre exemplu, este unul dintre cele mai vaste bazine hidrografice, extinzându-se în interiorul și peste granițele a 11 țări. Pentru aceste țări, care includ Egiptul până în Burundi și Tanzania, Nilul este principala sursă de apă. Toate aceste state au economiile axate pe agricultură și asta înseamnă că accesul la apă este competitiv. Pentru a face față acestei presiuni asupra resurselor de apă este important să avem date exacte despre apa disponibilă și să știm unde și câtă apă este și cine o poate accesa. Acest lucru va deveni imperativ pe măsură ce populația va crește, iar apa va trebui folosită mult mai eficient.

Potrivit datelor FAO, datorită noilor tehnologii de observare a pământului dezvoltate, putem monitoriza resursele de apă pentru agricultură utilizând teledetecția prin satelit. Sateliții sunt capabili să măsoare și să cuantifice evapotranspirația, procesul care include atât evaporarea apei din sol, cât și transpirația din plante. Măsurând evapotranspirația unui teren agricol, putem înțelege câtă apă au folosit culturile în dezvoltarea lor de la stadiul de semințe până la recoltare. Mai mulți sateliți de la Administrația Națională pentru Aeronautică și Spațiu din SUA (NASA) și programul Uniunii Europene de Observare a Pământului (Copernicus) furnizează gratuit date globale despre evapotranspirație. FAO folosește aceste informații pentru a dezvolta o bază de date accesibilă publicului, aproape în timp real, care monitorizează productivitatea apei în agricultură. Tot acest proces este important pentru că, prin măsurarea evapotranspirației, productivitatea apei poate fi îmbunătățită. Și, ulterior, fermierii pot implementa prin practici agricole adecvate informațiilor pe care le au despre apă.

Cum funcționează și ce informații oferă

Datele disponibile pe portalul WaPOR al FAO ajută țările interesate să monitorizeze productivitatea apei, să identifice lacunele, să propună soluții pentru a le reduce și să contribuie la o creștere durabilă a producției agricole. Agențiile guvernamentale pot utiliza acest portal pentru a monitoriza starea resurselor lor naturale și a le utiliza eficient. De exemplu, FAO, în parteneriat cu Institutul Internațional de Gospodărire a Apelor (IWMI), a realizat în 2018 o evaluare a schemei de irigare de la rezervorul Koga din Etiopia. Pe baza datelor, echipa a conceput și implementat activități cu scopul de a îmbunătăți productivitatea apei în irigații și de a reduce apa folosită în timpul sezonului de creștere a plantelor atunci când datele au arătat că apa din pământ era abundentă. Practic, fermierii pot utiliza WaPOR pentru a evalua cât de productiv folosesc apa în ferma lor și pentru a monitoriza efectul îmbunătățirii gestionării apei în timp. Poate fi folosit chiar pentru a dezvolta aplicații care pot fi rulate pe telefoane inteligente și pentru a furniza informații relevante la nivel local. De exemplu, în Egipt, Institutul Internațional de Gospodărire a Apelor, în parteneriat cu Institutul pentru sol, apă și mediu și FAO, a dezvoltat o aplicație mobilă pentru fermieri. Aceasta oferă informații despre condițiile locale de apă și vegetație și ajută fermierii să se asigure că au optat pentru culturile potrivite în condițiile climatice adecvate.


Rwanda este una dintre țările africane care folosesc portalul WaPOR. Acest stat suferă de o deficiență localizată de apă, capitala Kigali, în special, confruntându-se deseori cu lipsuri de apă. Pentru a schimba acest lucru, autoritățile au considerat că este importantă gestionarea cantității de apă utilizată din râurile de care orașul depinde pentru aprovizionarea cu apă. Prime Ngabonziza, directorul general al Comitetului pentru resurse de apă din Rwanda  a afirmat că se preconizează ca nivelul deficitului de apă să crească în viitor, pe măsură ce țara continuă să se dezvolte economic, iar populația să se mărească. De aceea păstrarea informațiilor și datelor exacte privind cantitatea de apă utilizată și scopurile utilizării acesteia sunt importante pentru o gestionare eficientă a resurselor de apă, potrivit oficialului.


Proiectul FAO „Cunoașterea mai bună a apei“ (KnoWat) își propune să construiască capacități locale pentru contabilitatea apei și să instruiască personalul tehnic cu privire la colectarea și utilizarea datelor. În Rwanda proiectul analizează gestionarea apei din râul Yanze, una dintre principalele surse de apă pentru Kigali, precum și o sursă vitală de apă pentru micii fermieri, păstori și pescari. Datele WaPOR vor fi utilizate pentru actualizarea studiilor printr-o evaluare detaliată a evapotranspirației, precipitațiilor, acoperirii solului, producției de biomasă și productivității apei. Echipa care conduce acest demers va informa apoi în ce constă gestionarea durabilă a apei, astfel încât utilizatorii să poată obține apa de care au nevoie atunci când au nevoie de ea.


(D.Z.)

NATUREVO este compania care înțelege valoarea pământului și cultivă recunoștința față de ceea ce oferă solul. În centrul preocupărilor companiei se află permanent: CALITATEA, OMUL și MEDIUL.

NATUREVO nu este doar un simplu distribuitor de inputuri pentru agricultură. De mai bine de 20 de ani, Naturevo este partenerul tuturor fermierilor pregătiți să accepte noile provocări generate de o climă în continuă schimbare.

Încă de la înființare, din 1999, Naturevo a lansat termenul de agricultură inteligentă și s-a preocupat de realizarea/implementarea tehnologiilor flexibile, adaptate pentru condițiile din orice fermă.

Compania identifică nevoile fermierilor și le recomandă programe de calitate pentru mărirea rezistenței culturilor, sub marca tehnologiilor FLEXITECHagro pentru agricultură.

Naturevo încurajează fermierii să recurgă la practici agricole în acord cu legile naturii, care să garanteze produse finale sigure pentru sănătatea consumatorilor și un nivel ridicat de profitabilitate. Naturevo dezvoltă și selectează din piața internațională produse speciale care permit obținerea de produse agricole de calitate superioară, fără reziduuri.

Compania NATUREVO deține un portofoliu bogat de produse pentru producția agricolă: îngrășăminte speciale pentru sol, semințe, produse pentru protecția plantelor, fertilizanți foliari, bioregulatori etc.

Compania Naturevo oferă valoare adăugată produselor din portofoliu prin asigurarea consultanței de specialitate pentru problemele legate de mediul înconjurător și acest lucru se va reflecta în toate comunicările, dar și în fermele partenerilor noștri.

De Ziua Pământului, compania a lansat sloganul „Schimbare pentru ReGeNeRARe“, însoțit de un nou concept vizual. Odată cu acesta, s-a marcat o nouă etapă în activitatea companiei și se lucrează intens la dezvoltarea unor programe noi, inovative, acordând o importanță din ce în ce mai mare calității produselor pe care le recomandă fermierilor.

Toată echipa NATUREVO crede cu tărie că în România se poate face o agricultură mai curată, chiar și în contextul unei piețe din ce în ce mai înclinate către a face performanță.

În demersul companiei pentru schimbare, un prim pas către ReGeNeRARe constă în refacerea calității solului. În acest sens, produsul Calciprill joacă un rol major. Grija față de sol pentru ferme mai profitabile este rezumatul beneficiilor Calciprill atât pentru solurile acide, cât și pentru solurile cu pH normal. Pentru a menține un nivel ridicat de profitabilitate, este absolut necesar să pornim de la bază, de la sol.

Calciprill are nenumărate avantaje pentru culturi, pentru sol, dar și pentru fermieri (avantaje de aplicare). Câteva dintre avantajele Calciprill pentru sol:

  • oferă calciu, care are un rol vital pentru microorganismele din sol;
  • îmbunătățește rapid pH-ul solului, corectându-l până la cel mai productiv nivel;
  • creează porozitate în sol printr-o structură mai bună;
  • crește capacitatea solului de a reține apa;
  • crește capacitatea de schimb cationic a solului;
  • asigură prezervarea materiei organice din sol;
  • permite dezvoltarea mai rapidă a aparatului radicular;
  • Calciprill este pretabil în agricultura ecologică.

Alăturați-vă comunității Naturevo și contribuiți la o „Schimbare pentru ReGeNeRARe“!

Schimbările climatice tot mai frecvente obligă agricultorii să găsească metodele și mijloacele prin care să realizeze recolte satisfăcătoare economic indiferent de variațiile climatice.

Schimbările climatice se pot manifesta prin:

  • secetă excesivă, arșiță și inundații;
  • variații mari de temperatură între zi și noapte;
  • dereglării ale anotimpurilor (ianuarie-februarie – cald; aprilie-mai – rece);
  • lipsa stratului de zăpadă;
  • vânturi puternice și uscate etc.

Aceste schimbări influențează modificări ale epocii de semănat, respectiv toamna se însămânțează târziu, iar primăvara mai de vreme (uneori).

Trebuie urmărite cu atenție și permanent programele METEO pentru a prinde momentul prielnic pentru fiecare lucrare agricolă.

De regulă, problema esențială a devenit apa din sol, motiv pentru care solul trebuie socotit o magazie care captează cea mai mare parte din apa provenită din precipitații și barează orice cale de pierdere a acesteia. Pentru aceasta, solul trebuie lucrat cât mai puțin, numai la umiditatea optimă, cu utilaje ușoare care nu produc tasarea-compactarea și prăfuirea solului, iar procesul de afânare să se realizeze, în principal, pe verticală, fără întoarcerea brazdei.

Este esențial ca solul să beneficieze de cantități importante de materie organică (cca 10 t/ha/an substanță uscată) care asigură humusul necesar și realizează o structură glomerulară stabilă.

Pentru aceasta sunt necesare asolamente cu 5-6 culturi din care să nu lipsească leguminoasele anuale, dar și sola săritoare cu graminee și leguminoase perene.

Prin aceasta se refac fluxurile naturale, se stimulează activitatea microbiologică din sol, se creează condiții pentru toate formele de fixare a azotului în sol.

Prezența perdelelor forestiere de protecție ar diminua semnificativ efectul diverșilor factori meteorologici nefavorabili culturilor agricole.

Pentru perioadele cu ploi torențiale este indicat să se amenajeze lacuri artificiale care acumulează surplusul de apă, prevenind colmatarea canalelor și șanțurilor de scurgere a apei, inundarea culturilor agricole și a localităților și asigurând o sursă de apă pentru irigații.

Se vor folosi specii de plante și, din acestea, soiuri (hibrizi) cu perioadă de vegetație mai scurtă, tolerante sau rezistente la secetă, capabile să acumuleze substanță organică, cu consum redus de apă.

Atenție la densitatea culturilor, se va porni cu densități mai mici, dar bine repartizate în spațiu, fără goluri.

Fertilizarea culturilor se va face cu doze moderate de îngrășăminte, urmând ca pe parcursul vegetației să se suplimenteze dacă sunt condiții climatice favorabile, extinzând sistemul fertilizării foliare.

Mare atenție la reducerea gradului de îmburuienare, buruienile fiind mari consumatoare de apă și elemente nutritive.

Pentru biodiversitate se va practica o cultură intercalată de leguminoase prin cultura principală, sistemul de benzi înierbate, sistemul agroforestier etc.

Trebuie urmărit ca solul să fie permanent verde, cu cultura a doua, culturi de îngrășăminte verzi sau cu culturi verzi. Prin aceasta se valorifică îngrășămintele rămase de la cultura principală, se evită levigarea nitraților și se asigură o bună protecție a solului.

În scopul unei cât mai bune valorificări a apei și elementelor nutritive din sol se vor folosi micorizele prin care se realizează un raport simbiotic între unele ciuperci și rădăcinile plantelor.

Plantele furnizează ciupercii hidrați de carbon și primesc în schimb apă, azot, fosfor și alte substanțe nutritive și substanțe bioactive.

În același timp, agricultura trebuie să participe la reducerea gazelor cu efect de seră, prin reducerea combustibililor fosili și extinderea combustibililor regenerabili, prin buna gestionare a gunoiului din zootehnie și a emanațiilor de gaze de la animalele rumegătoare (bovine, ovine, caprine).

Iată câteva posibilități ce stau la îndemâna agricultorilor pentru a desfășura o activitate rentabilă și în condițiile schimbărilor climatice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti