reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Apr 2019

Ministerul Agriculturii verifică permanent producția și comerțul cu legume și fructe

Inspectorii MADR iau toate măsurile care se impun în această perioadă pentru ca loturile de legume și fructe de proveniență autohtonă, expuse la vânzare, să îndeplinească cerințele standardelor de comercializare, referitoare la calitate, la încadrarea în nivelurile admisibile de reziduuri de pesticide și la etichetare.

Până la această dată, în Municipiul București și în toate județele din țară, au fost verificate 294 de piețe agroalimentare și 102 depozite en-gros de legume și fructe. Au fost verificați, de asemenea, 3410 operatori din care 1820 persoane fizice și 1590 persoane juridice. Au fost prelevate 52 de probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, ceapă verde, usturoi verde, cartofi noi.

Principalele obiective urmărite în cadrul acestor acțiuni de monitorizare și inspecție sunt:

  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat corespunzător pentru minim 40 % din numărul total de tarabe din piață  pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli, organizați conform OUG 44/2008;
  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar;
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar;
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare (facturi fiscale) a țării de origine - documentele sunt emise de către depozitari pentru comercianții de legume și fructe cu amănuntul;
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această  perioadă la comercializare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, aduce asigurări că toate legumele și fructele autohtone sunt sigure pentru consumatori. Consumul de legume și fructe din producția autohtonă contribuie major la sprijinul și dezvoltarea sectorului legumicol și pomicol românesc.

Se constată faptul că fenomenul de substituire a legumelor și fructelor este încă prezent, în sensul că produsele provenite din import sau comerț intracomunitar sunt comercializate ca produse românești, practică la care mai apelează comercianții din piețele agroalimentare. De asemenea, nu toți comercianții respectă trasabilitatea produselor, prin neprezentarea documentelor  de proveniență.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare totală  de 63.500 lei și un număr de 239 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017.

În continuare, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume obținute, în raport cu suprafețele cultivate, sunt ridicate în copie, în vederea verificării de către Direcțiile pentru Agricultură Județene la primăriile emitente.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alături de celelalte instituții abilitate în domeniu, prin măsurile de monitorizare și control, asigură în permanență respectarea prevederilor legale pentru reglementarea pieței produselor agricole, precum și pentru prelevarea probelor din plante și produse vegetale, în vederea efectuării analizelor de laborator pentru determinarea reziduurilor de pesticide.

Sursa: madr.ro

MADR: Alertele referitoare la scumpirea cărnii de pasăre și a celei de porc nu sunt justificate de situația din piață

Referitor la apariția în spațiul public a unor informații cu privire la scumpirea cărnii de porc și a celei de pasăre, pentru corecta informare a opiniei publice, MADR face următoarele precizări:

  • Referitor la prețul cărnii de pasăre și ouă:

În conformitate cu documentele emise de Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, prețul cărnii de pasăre la poarta fermei a fost relativ constant pe toată perioada anului 2018 până în prezent, nefiind estimate creșteri nici pentru perioada următoare.

Deși ne aflăm în perioada sărbătorilor pascale, prețul ouălor la poarta fermei a scăzut cu 15 %. Aceasta demonstrează faptul că la producători nu s-au înregistrat creșteri de prețuri.

În comparație cu prețurile medii existente la nivelul UE, se poate constata că acestea sunt mai mici cu 22 % în cazul cărnii de pasăre. De asemenea, prețul la poarta fermei la ouăle de consum este mai mic cu 24% față de media europeană.

PREȚUL OUĂLOR DE CONSUM LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/ou)

2019 (lei/ou)

2019 (lei/ou)

1

0,54

0,33

0,39

       

13

0,37

0,30

0,37

14

0,38

0,29

0,37

15

0,36

0,28

0,37

PREȚUL LA CARNEA DE PASĂRE LA POARTA FERMEI CONFORM OBSERVATORULUI PREȚURILOR UE

Săptămâna

ROMÂNIA

MEDIA UE

2018(lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

2019 (lei/kg carcasă)

1

7,04

6,65

8,66

       

13

7,28

6,83

8,70

14

7,31

6,92

7,83

15

7,31

6,93

8,84

 PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PASĂRE

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

182,6

140,23

Februarie

Euro/100 kg

183,1

139,6

Martie

Euro/100 kg

184,3

143,9

Aprilie

Euro/100 kg

188,4

145,7

Sursa – Poultry Price Europa

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA OUĂ

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

Euro/100 kg

128,9

110,5

Februarie

Euro/100 kg

126,2

106,1

Martie

Euro/100 kg

127,4

102,1

Aprilie

Euro/100 kg

126,1

96,3

 Sursa – Eggs Price Europa

  • Referitor la prețul cărnii de porc:

Prețurile la carnea de porc la nivel global au fost influențate de situația din China - principalul producător la nivel mondial, cu o producție de anuala de cca. 400 milioane capete, țară afectată puternic de virusul Pestei porcine africane.

Drept urmare, la nivel european, prețul la poarta fermei a avut o creștere de aproximativ 17 % în perioada ianuarie – aprilie 2019, în timp ce în România, în același interval, creșterea a fost de numai 8 %.

În țara noastră, prețul la carnea de porc la poarta fermei în luna aprilie 2019 nu diferă semnificativ de cel din anul 2018, fiind similar cu cel din luna decembrie 2018.

Conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor de Carne de porc din România se remarcă faptul că, după o perioadă de scădere accentuată a prețului la carnea de porc, se înregistrează o revenire a acestuia, aflat și în acest moment sub cel european.

PREȚUL MEDIU LA CARNEA DE PORC ÎN VIU LA POARTA FERMEI ÎN ROMÂNIA

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu

Ianuarie

lei/kg

5,04

Februarie

lei/kg

3,98

Martie

lei/kg

4,63

Aprilie

lei/kg

5,32

Sursa – Comisia de Clasificare a Carcaselor

PREȚUL MEDIU EUROPEAN LA CARCASA DE PORC

Anul 2019

Luna

UM

Preț mediu UE

Preț mediu RO

Ianuarie

euro/100 kg

136,1

135,7

Februarie

Euro/100 kg

138,3

108

Martie

euro/100 kg

146,1

127

Aprilie

Euro/100 kg

163,8

146

Sursa – Meat Market Observatory Pig

În ceea ce privește necesitatea dezvoltării sectorului de reproducție porc și pasăre, aceasta reprezintă o preocupare permanentă a Guvernului României, prin urmare,  Ordonanța de urgență nr. 1/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție și Ordonanța de urgență nr. 2/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2018 privind aprobarea Programului de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație şi de creștere în sectorul avicol se află în curs de finalizare în plenul Parlamentului, urmând ca în cel mai scurt timp să fie trimise spre promulgare.

Sursa: madr.ro

Controale în piețele din România

nspectorii MADR și ai Direcțiilor Agricole Județene verifică, la nivel național, modul în care sunt respectate prevederile Legii nr.145/2004 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol.

Au fost verificate 185 piețe agroalimentare, 82 depozite en-gros de legume și fructe, 2920 operatori economici, din care 1650 persoane fizice și 1270 persoane juridice. Au fost prelevate 28 probe din următoarele specii: mere, cartofi, ardei, castraveți, roșii, pătrunjel, dovlecei, lămâi, salată verde, ridichi, căpșuni, ciuperci, etc.

Totodată, atestatele de producător cu suspiciuni asupra calității de producător sau asupra cantităților de legume posibil de obținut în raport cu  suprafețele cultivate au fost retrase, în vederea verificării de către DAJ-uri la primăriile emitente.

Controalele au vizat câteva aspecte importante, precum:

  • Depistarea și sancționarea fenomenului de substituire a legumelor și fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerț intracomunitar
  • Asigurarea unui spațiu distinct și semnalizat vizibil pentru  producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice sau producători agricoli organizați conform OUG 44/2008
  • Etichetarea corectă a produselor, legume și fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producție, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării și a prețului, pentru a se distinge producția autohtonă de cea provenită din import sau spațiul intracomunitar
  • Trasabilitatea loturilor de legume și fructe provenite din import sau comerț intracomunitar prin indicarea corectă pe documentele însoțitoare a țării de origine (facturi fiscale)
  • Prelevarea de probe de către reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare în vederea efectuării de analize privind nivelul reziduurilor de pesticide din majoritatea speciilor expuse în această perioadă la comercializare

În urma acestor acțiuni de control s-au făcut următoarele constatări:

  • Piețele agroalimentare din România oferă consumatorilor o abundență de legume de sezon proaspete: salată, ceapă și usturoi verde, ridichi, spanac, verdețuri (pătrunjel, mărar, leuștean), rădăcinoase, castraveți, precum și mere, cartofi, ceapă uscată, nuci și altele produse de fermierii autohtoni
  • Produsele autohtone se deosebesc prin calitate și prospețime de loturile de legume și fructe din import sau comerț intracomunitar, care prezintă în marea lor majoritate un grad de deshidratare, sunt mai fade, fără caracteristici apreciate de consumatori, multe specii de fructe fiind frecvent protejate contra deshidratării prin ceruire fină
  • Loturile de legume și fructe provenite din import sau din comerț intracomunitar pierd din prospețime și fructuozitate, prin transport și depozitare, de regulă fiind recoltate înainte de maturare pentru a rezista la transport și depozitare
  • Majoritatea legumelor și fructelor provenite din țările europene sau din import sunt obținute prin tehnici de cultură super intensive sau intensive, cu dirijarea în totalitate a factorilor de nutriție și de mediu
  • Legumele și fructele românești produse de persoane fizice sunt, în totalitate, obținute prin metode tradiționale, moștenite în gospodăria țăranului roman, sunt crescute pe sol, fertilizate în principal organic, irigate prin  brazdă sau picurare, ceea ce le conferă calități organoleptice și însușiri culinare deosebit de apreciate

La fel de important este și faptul că toate cantitățile de legume și fructe autohtone sunt recoltate și aduse în piețele agroalimentare spre a fi oferite consumatorilor în aceeași zi, sau cel mai târziu, în ziua următoare recoltării, ceea ce le conferă prospețime și savoare specifice.

Loturi mari de legume și fructe provenite din Serbia sau Macedonia, cum ar fi varza, merele, morcovii, ceapa uscată, pătrunjel, salata verde se descarcă în depozitele din România, iar pe facturile emise comercianților nu se înscrie originea produselor în vederea informării corecte a cumpărătorilor, fiind ușor de substituit originea reală cu cea autohtonă.

De asemenea, activitățile de control impun un comerț corect și civilizat în piețele agroalimentare, cu asigurarea spațiilor aferente producătorilor agricoli autohtoni ce oferă în continuare legume și fructe de sezon proaspete și sănătoase.

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii susține învățământul liceal agricol începând cu acest an școlar

Începând cu anul școlar 2019-2020, MADR împreună cu Ministerul Educației Naționale urmează să selecteze dintr-un număr de peste 150 de licee tehnologice care au clase de agricultură, licee tehnologice care au în prezent profil preponderent agricol. Măsura va fi luată ca urmare a apariției Legii nr. 57/2019. Reamintim că în conformitate cu prevederile Programului de Guvernare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a elaborat proiectul de lege care reglementează activitatea liceelor agricole, în sensul stopării declinului acestora, asigurând corelarea programei școlare și a specializărilor cu noile realități din agricultură.

În vederea dezvoltării învățământului liceal agricol, MADR va asigura finanțarea unor investiții și a unor cheltuieli materiale, după cum urmează:

a) Construcții agricole și zootehnice, inclusiv modernizarea acestora;

b) Achiziționarea de combine, tractoare și echipamente de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigații, motoare și alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor didactice și a atelierelor mecanice, animale vii și echipamente specifice activității în zootehnie și medicină veterinară, echipamente de procesare;

c) Înființarea de plantații pomicole, viticole, sere, solarii și răsadnițe;

d) Alte tipuri de construcții precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv modernizarea acestora.

Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, care nu au în proprietate sau în administrare terenuri agricole, vor primi în folosință, cu sprijinul MADR, o suprafață de teren de minimum 10 ha pentru constituirea loturilor didactice.

Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se va asigura cu sprijinul unităților subordonate MADR, în colaborare cu inspectoratele școlare județene, respectiv al municipiului București.

O altă măsură ce va fi luată în sprijinul învățământului agricol o reprezintă înființarea de noi specializări în domeniul agricol în funcție de nevoile identificate la nivel local sau zonal.

Prin realizarea acestor investiții, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale urmărește să creeze condițiile necesare pentru a atrage cât mai mulți elevi, în cadrul acestei forme de învățământ, de asigurare a forței de muncă tânără în agricultură, cu un nivel corespunzător de pregătire profesională, astfel încât să răspundem cerințelor actuale și de perspectivă ale sectorul agricol.

Peste 190 noi soiuri de plante vor fi înregistrate în Catalogul Oficial al Soiurilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în această perioadă, s-a întrunit la sediul ISTIS din București, Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole, în conformitate cu legislația în vigoare.

Comisia a fost formată din reprezentanți din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor (ISTIS) și profesori universitari din cadrul USAMV București.

Soiurile propuse Comisiei pentru înregistrare și-au încheiat ciclul experimental în anul 2018 și corespund criteriilor stabilite de legislația în vigoare, sunt distincte, uniforme și stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posedă valoare agronomică și de utilizare satisfăcătoare.

Câteva dintre noile soiuri au fost testate pentru rezistența la boli, prin infecții artificiale (de exemplu lucerna) sau pentru rezistența la lupoaie la floarea-soarelui, stabilită în câmpul experimental static al ISTIS. La solicitarea aplicanților, s-a verificat rezistența la tratamentele cu erbicide pe bază de imidazolinone, cycloxydim și erbicidele sulfonilureice.

Discuțiile în cadrul ședinței s-au derulat pe baza documentației tehnice realizate de către ISTIS. Materialul a fost transmis membrilor comisiei înaintea reuniunii, pentru consultare.

Comisia a propus pentru înscriere în Catalogul oficial a unui număr de 198 soiuri noi, din care: 142 soiuri din specii de culturi de câmp, 34 soiuri de legume, 17 soiuri de pomi și arbuști fructiferi, 1 soi de viță de vie și 4 soiuri de plante ornamentale. Propunerile comisiei au fost aprobate de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

În ultimii ani, în perioada de testare, la soiurile candidate s-a urmărit influența schimbărilor climatice asupra rezultatelor de producție și a însușirilor fiziologice, în vederea promovării unor soiuri cu mare adaptabilitate la condițiile de mediu existente.

Sursa: madr.ro

Noi sesiuni de depunere proiecte deschise prin PNDR

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, a deschis în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, astfel:

  • sM 4.3 - Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – irigații
  • sM16.4 - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare
  • sM16.4a - Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare - sector pomicol
  • sM5.1 - Sprijin pentru investițiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile și ale evenimentelor catastrofale probabile
  • sM5.2 -  Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale
  • sM17.1 - Prime pentru asigurarea culturilor, a animalelor şi a plantelor

Submăsura sM4.3 beneficiază de cea mai mare alocare de fonduri, în valoare de 200 milioane euro, iar proiectele pot fi depuse până la 31 august 2019.

Totodată, în anul 2019, semestrul I a fost lansată sesiunea de depunere proiecte pentru sM 15.1 - Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor, în valoare de  68.498.437 euro.  

Reamintim că infrastructura locală beneficiază în acest moment de finanțare prin intermediul sesiunilor deschise pentru următoarele submăsuri:

  • sM 7.2 - Investiţii în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică-ITI Delta Dunării (16.777.774 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural-ITI Delta Dunării (4.990.902 euro), sesiune deschisă până la 30 aprilie 2019
  • sM 7.4 - Sprijin pentru investițiile în crearea, îmbunătățirea sau extinderea serviciilor locale de bază destinate populației rurale, inclusiv a celor de agrement și culturale, și a infrastructurii aferente. Precizăm faptul că sesiunea de primire a proiectelor pentru această submăsură urmează a fi lansată în trimestrul II al anului 2019.

Ca element de noutate, Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, va lansa 3 noi sesiuni de primire a proiectelor în trimestrul II al anului 2019: sM 9.1- Înființarea grupurilor de producători, sM 9.1a - Înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol, sM19.3 - Pregătirea și implementarea activităților de cooperare ale Grupurilor de Acțiune Locală - Componenta B Implementarea activităților de cooperare ale GAL-urilor selectate. Alocarea propusă pentru aceste submăsuri este în valoare aproximativă de 36 milioane euro.

Reamintim că sesiunile deschise în 2018 active în prezent sunt următoarele:

  • sM1.1 - Sprijin pentru formarea profesională şi dobândirea de competențe pentru formarea beneficiarilor submăsurilor 6.1, 6.3 și 10 (46.313.707 euro)
  • sM1.2 - Sprijin pentru activități demonstrative și de informare - acțiuni de informare pentru fermieri (12.813.333 euro)
  • sM4.2 – GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole- Sector dezvoltare și modernizare unităţi de procesare (21.209.103 euro)
  • sM8.1 - Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite (115.995.314 euro)
  • sM16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul agricol - Etapa 2 (6.723.721 euro)
  • sM16.1a - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol- Etapa 2 (5.819.040 euro)

Precizăm că cei interesați de submăsurile sM16.1 și sM16.1a mai pot depune proiecte până la data de 10 aprilie 2019. Termenele limită de depunere a proiectelor pentru sM8.1 sunt 28 iunie 2019, respectiv 30 iunie 2019 pentru sM4.2.

Sursa: madr.ro

Vești bune pentru fermierii români! Decizie importantă pentru România privind viitorul Politicii Agricole Comune

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Atenție! Se extinde rețeaua de irigații

Extinderea suprafețelor irigate este o binefacere pentru agricultura României deoarece se reduce din coșmarul secetelor tot mai frecvente. Dar, în același timp, este o răspundere mai mare pentru toți cultivatorii din zonele irigate pentru a aplica tehnologii de cultură foarte corecte și evitarea proceselor de sărăturare secundară și înmlăștinire a solului. Potențialul irigabil al țării noastre, prognozat la începuturi, este de 5 mil. ha folosind apă din Dunăre, pe 1/3 din suprafață, iar pentru restul suprafeței, din râurile interioare. Amenajările pentru irigații care au fost executate înainte de 1989 reprezintă 3.001.617 ha folosind ca sursă de apă 85% din Dunăre și 15% din râurile interioare. După cum se știe, acestea au fost distruse aproape în totalitate.

În ultimul timp, Ministerul Agriculturii are o preocupare permanentă pentru reamenajarea zonelor irigate, fiind multe șantiere care lucrează la realizarea infrastructurii principale care să fie gata pe 70% până în 2020 și pe 90% până în 2030. Se are în vedere și canalul Siret-Bărăgan. Se prevede ca în anul 2020 să se irige 2 milioane de hectare.

Apa este factorul decisiv pentru nivelul și calitatea producției agricole, având următorul rol: are putere de dizolvare și de menținere a nutrienților sub formă de ioni; asigură absorbția și conducerea substanțelor nutritive în corpul plantelor; menține stabilă temperatura plantelor, având rol de regulator; participă la procesele de hidroliză, oxidare, reduceri, fotosinteză.

Apa folosită la irigarea culturilor agricole trebuie să aibă următoarele însușiri: conținutul în săruri solubile (cloruri, sulfați, carbonați) să fie sub 5 g/l; să aibă o reacție neutră, cu pH-ul de 6,5-7,5; conținutul în aluviuni să fie de 1-3 g/l; temperatura apei ajunsă la plante să fie de 20-28°C (cea din subteran are 12-13°C); să aibă un bun grad de aerație, cu 7-14 g oxigen/m3 apă.

Dar irigarea poate avea și o serie de urmări negative ca: aplicată nerațional, mărește cheltuielile și deci prețul produselor agricole; umezirea repetată, exagerată a solului, este nefavorabilă plantelor și activității microbiologice din sol; cantitățile mari de apă aplicate deteriorează structura solului; cel mai grav este că irigarea nechibzuită poate duce la fenomenele de sărăturare secundară și de înmlăștinire a solului.

Sărăturarea secundară constă în ridicarea apei freatice mineralizate spre suprafața solului unde apa se evaporă, iar sărurile rămân și se concentrează în zona respectivă. Aceasta depinde și de nivelul la care se găsește pânza freatică, nivel care se numește adâncime critică, fiind la 2-3 m adâncime. Când nivelul pânzei freatice ajunge la suprafața solului provoacă fenomenul de înmlăștinire a solului.

Toate acestea au loc atunci când nu se practică o irigare rațională, se folosesc volume mari de apă în loc de volume mai reduse și la intervale mai mici pentru a beneficia și de precipitațiile care apar în aceste intervale. Pierderi mari de apă mai au loc prin infiltrare în canalele de aducțiune, atunci când nu sunt bine etanșate. S-a constatat că în canalele vechi se pierd peste 70% din apă, iar în cele noi, bine executate, se pierd sub 15%.

O altă cauză a sărăturării secundare a solului este folosirea apei care conține peste 5 g/l săruri. De aceea spuneam mai înainte că agricultorii din zonele irigate trebuie să aibă un minimum de cunoștințe despre aceste aspecte, să se documenteze și să aplice măsurile cuvenite pentru evitarea fenomenelor nedorite.

Pentru prevenirea fenomenelor de sărăturare secundară este necesar: să se cunoască adâncirea pânzei freatice și gradul de sărăturare al apei; să se cunoască gradul de capilaritate a solului.

Pentru a împiedica ridicarea apei la suprafața solului este necesar: să se ia măsuri de evitare a infiltrării apei în canalele de aducțiune prin compactare, folii de plastic, betonare și prin perdele de arbori de-a lungul canalelor, care pot elimina prin transpirație 20.000 m3 apă/ha; să nu ajungă apa de irigații la apa freatică; să funcționeze corect rețeaua de evacuare și drenaj; să se aplice norme de udare moderate pe un teren perfect nivelat; nivelul pânzei freatice să fie la peste 10 m adâncime.

Din cele de mai sus rezultă că activitatea agricolă în zonele irigate necesită un profesionalism ridicat și o rigoare în aplicarea tehnologiilor de cultură care sunt specifice pentru culturile irigate.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în agricultură

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

Completări aduse schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în acvacultură

Guvernul a aprobat, în ședința din 29 martie 2019, Hotărârea pentru completarea art. 14 din Hotărârea Guvernului nr.748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură.

Valoarea schemei de ajutor de stat este de 5.100.000 lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat reprezintă reducerea accizei, care se acordă sub formă de rambursare, respectiv diferența dintre nivelul accizei standard prevăzut în Codul fiscal și nivelul accizei reduse.

Reamintim că prin Hotărârea Guvernului nr.748/2018 a fost instituită schema de ajutor de stat, pentru perioada 2018-2020, pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei, utilizată la efectuarea lucrărilor în acvacultură.

În această categorie se încadrează: transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, peşte de consum, materii prime şi materiale în interiorul fermei, lucrările agricole în ferme de acvacultură pe cuvetele heleșteielor, pomparea apei cu motopompe, destufizare, precum și transportul materialului piscicol, puiet în diferite stadii de dezvoltare, remonţi, reproducători, pește de consum, în afara fermei cu auto propriu.

Se estimează că aproximativ 38 de persoane juridice care desfășoară activități în acvacultură vor beneficia de ajutorul de stat privind reducerea accizei la motorină. 

Sursa: madr.ro

Noi reglementări în domeniul activității de îmbunătățiri funciare

În Ședința Guvernului din 29 martie 2019 a fost aprobată o Hotărâre de Guvern prin care se instituie măsuri legislative care vizează atât normele metodologice de aplicare a legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, cât și organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).

Astfel, actul normativ aprobat astăzi instituie măsuri de armonizare a normelor metodologice cu forma revizuită a legislației cadru, respectiv Legea 138/2004, referitoare la:

  • Dispozițiile aplicabile organizațiilor de îmbunătățiri funciare și federațiilor de organizații de îmbunătățiri funciare,
  • Reglementarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de îmbunătățiri funciare și a terenului,
  • Amenajările de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, precum și la serviciile de îmbunătățiri funciare.

În ceea ce privește măsurile pentru reorganizarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, acestea vizează Regulamentul de organizare și funcționare al Agenției, aprobat prin HG nr. 615/2014.

Prin reorganizarea în 41 de filiale teritoriale, ANIF va asigura creșterea calității serviciilor prestate, scurtarea timpului de intervenție, reducerea timpului de punere în practică a deciziilor și a circuitului documentelor din procedura de promovare a obiectivelor de investiții, eliminarea costurilor necesare deplasării personalului între filialele teritoriale actuale și unitățile de administrare, îmbunătățirea relațiilor ierarhice.

În urma actului normativ adoptat, de aceste noi reglementări vor beneficia organizațiile utilizatorilor de apă pentru Irigații care modernizează infrastructura secundară de irigații prin accesarea măsurilor cuprinse în Programul Național de Dezvoltare Rurală, precum și ANIF.

Sursa: madr.ro

APIA reamintește că depunerea Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 mai 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019, un număr de 287.036 cereri, pentru o suprafaţă de 892.916 hectare.

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Fermierii sunt rugați să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Reuniunea Comisiei de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că în data de 28 martie 2019, se întrunește Comisia de înregistrare a soiurilor de plante agricole și horticole, în conformitate cu legislația în vigoare. Reuniunea va avea loc la sediul Institutului de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor, iar Componența comisiei a fost aprobată de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, fiind formată din reprezentanți MADR, ai ISTIS și profesori universitari.

Soiurile propuse comisiei pentru înregistrare și-au încheiat ciclul experimental în anul 2018 și corespund criteriilor stabilite de legislația în vigoare, sunt distincte, uniforme și stabile, iar soiurile din speciile de culturi de câmp posedă valoare agronomică și de utilizare satisfăcătoare.

Pe baza documentației tehnice prezentate, comisia de înregistrare propune acceptarea soiului pentru înscriere în Catalogul oficial, cu o majoritate simplă. Propunerile comisiei, sub forma unui proces verbal de ședință, se aprobă de către ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Odată cu aprobarea procesului verbal de înregistrare, soiurile pot fi comercializate, având același regim ca și cele înscrise și publicate în Catalogul oficial.

APIA efectuează plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT)

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data prezentei a efectuat plăți aferente Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii (ANT), sectoarele vegetal și zootehnic, Campania 2018, în sumă totală de 88.844.226 euro, pentru un număr de 248.156 beneficiari.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 159/2019 pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT, pentru anul de cerere 2018, valoarea plafonului este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.  

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Cuntumurile stabilite în conformitate cu Hotărârea de Guvern:

ANT - Sector vegetal

Cuantum
(euro)

 
 

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil

14,7033
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru in pentru fibră

7,6474
euro/ha

 

ANT 2 şi 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră

 

ANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun

1.487,6627
euro/ha

 

ANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei

381,5147
euro/ha

 

ANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr

77,8186
euro/ha

 

ANT - Sector zootehnic

 

 

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte

16,5777
euro/tonă

 

ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne

76,0774
euro/cap

 

ANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

4,8503
euro/cap

 

 

Sursa: apia.org.ro

Au fost aprobate plafoanele alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal și zootehnic

În ședința din 19 martie 2019 Guvernul a aprobat Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naţionale tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2018.

Valoarea plafonului dedicat ajutoarelor națioanle tranzitorii este de 268.466.600 euro, care se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).   

În sectorul vegetal fondurile se distribuie astfel: 102.361.800 euro, pentru culturile amplasate pe teren arabil; 6.600 euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră; 1.656.200 euro pentru tutun; 100.800 euro pentru hamei; 1.818.600 euro pentru sfeclă de zahăr. Cuantumul per hectar se calculează de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin raportarea sumelor prevăzute la suprafețele eligibile corespunzătoare.  

De asemenea, sumele pentru sectorul zootehnic vor fi repartizate astfel: 22.228.800 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte;  93.416.400 euro pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne;  46.877.400 euro pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine. Cuantumul per unitatea de măsură se calculează de către APIA, prin raportarea sumelor prevăzute la cantităţile de lapte livrate şi/sau vândute direct eligibile la efectivele de bovine, respectiv la efectivele de femele ovine/caprine eligibile.

Pentru sectorul vegetal fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții: să fie înscriși în evidențele APIA, să exploateaze suprafețe eligibile pe care se află culturi amplasate pe teren arabil și să dețină contract cu procesatorii pentru livrarea producțiilor obținute de in, cînepă, hamei, tutun și sfeclă de zahăr. Pentru cultura de cînepă este necesară autorizație de cultivare.

Fermierii din sectorul zootehnic trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să dețină exploatații înregistrate în RNE, în care să existe cel puţin un animal identificat în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare din speciile bovine, ovine, caprine şi/sau suine; solicitantul să fi livrat şi/sau vândut direct o cantitate de minimum 3 tone de lapte în anul de referinţă; (ANT bovine lapte),  solicitantul să fi deținut un efectiv de minimum 3 capete bovine cu vârsta de minimum 16 luni la data de referinţă, înregistrate în RNE; (ANT bovine carne), efectivul din exploataţia înregistrată în RNE să fie de minimum 50 de capete de femele ovine/25 de capete de femele caprine, care au împlinit vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului în care se depune cererea unică de plată; (ANT ovine /caprine).

În urma acestei Hotărâri de Guvern, se estimează că aproximativ 189.000 fermieri vor beneficia de cel puțin un sprijin prin ANT și se vor efectua plăți pentru 11 milioane capete de animale și 1.4 milioane tone de lapte.

Sursa: madr.ro

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1a

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00.

Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1a “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul pomicol”, care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar,  prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.  

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr 73 CEI  aferente submăsurii 16.1a.

După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa II de depunere în cadrul submăsurii 16.1a un număr de 17 de potențiale Grupuri Operaționale.

Sursa: madr.ro

Viitorul fermelor de familie dezbătut la sediul MADR

Ministrul Petre Daea a deschis oficial, în data de 12 martie 2019, conferința referitoare la viitorul fermelor familiale în perspectiva lansării “Deceniului ONU privind Fermele Familiale (2019-2028)”, primul eveniment organizat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la București, în contextul Președinției române a Consiliului UE.

Manifestarea a reunit personalități, ambasadori din statele membre ale UE, ambasadori din țările din zona Balcanilor de Vest și din Vecinătatea Estică, experți la nivel înalt din cadrul Comisiei Europene (Javier Alcazar Sirvent – Șef de Unitate), de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene (Petr Blizkovsky, Director) și din partea FAO (Marcela Villarreal, Director al Diviziei de Parteneriat FAO, Morten Hartvigseg, Manager inițiative regionale pentru fermele de familie și micii agricultori), profesori universitari (Natalija Bogdanov, Profesor la Universitatea din Belgrad, Serbia) și reprezentanți ai fermelor familiale.

Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au participat la eveniment secretarii de stat Daniel Dumitru Botănoiu, Alexandru Valentin Țachianu, Teodora Gabriela Gheniu, Daniel Eugeniu Crunțeanu, subsecretarul de stat Maricel Floricel Dima, secretarul general Constantin Ilie Aprodu, precum și directori ai direcțiilor de specialitate din MADR.   

Obiectivul acestei întâlniri a fost facilitarea schimbului de experiențe și bune practici, precum și discuții cu privire la provocările cu care se confruntă fermele familiale din Europa.

În deschiderea discursului său, ministrul Daea a afirmat: ”Salutăm inițiativa FAO privind Deceniul Fermelor de Familie, care își propune să ofere sprijin tehnic guvernelor privind susținerea și schimbul de bune practici, menținerea agriculturii familiale ca prioritate pe agenda internațională”. Totodată, ministrul a declarat că fermierii dețin cunoștințele necesare pentru a transforma sistemele alimentare astfel încât să poată produce hrana necesară tuturor, menținând în același timp biodiversitatea și durabilitatea mediului. Petre Daea a subliniat, de asemenea, faptul că fermierii au nevoie de accesul la știință, tehnologie, inovare pentru ca antreprenoriatul lor să devină de succes și să asigure trecerea de la agricultura de subzistență la producția sustenabilă și valorificare pe piață. În același timp, o atenție deosebită trebuie acordată susținerii accesului femeilor și tinerilor din mediul rural. Citându-l pe directorul general FAO, Graziano da Silva, ministrul Daea a reamintit că “fermele de familie sunt cele care pot păstra cel mai bine tradiția zonelor rurale și pot promova produsele locale”. Datele ONU arată că fermele de familie însumează peste 500 milioane de ferme la nivel mondial. În sectorul pescăresc, 90% din 140 de milioane de persoane implicate la nivel mondial sunt pescarii la scară mică care oferă peste 60% din pește destinat consumului uman direct.

FAO a condus prima discuție în cadrul conferinței, analizând rolul fermelor de familie în dezvoltarea durabilă. Sesiunea a abordat contribuția micilor fermieri în realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a explicat situația generală a fermelor de familie din Europa și Asia Centrală.

Sprijinul acordat micilor fermieri și fermelor familiale este una dintre cele patru priorități regionale ale FAO din Europa și Asia Centrală, în care FAO urmărește îmbunătățirea dezvoltării politicilor, a producției agricole durabile și a mijloacelor de subzistență din mediul rural, reducând în același timp sărăcia rurală.

Principalele puncte comune regăsite în cadrul expunerilor au fost: necesitatea unor politici publice pentru susținerea fermelor de familie, îmbunătățirea incluziunii socio-economice, creșterea cunoștințelor despre fermele de familie, drepturi egale pentru femei, suport acordat fermelor de familie pentru dobândirea unei dezvoltări durabile și pentru crearea de noi locuri de muncă, sprijin acordat fermelor mici pentru a se putea adapta schimbărilor climatice.

În a doua parte a conferinței, directorul general al Autorității de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală a susținut o prezentare în care a făcut cunoscută situația fermelor de familie din România.

Fermele familiale rămân, astfel, cel mai bun mijloc pentru asigurarea viabilității producției alimentare, a gestiunii durabile a resurselor naturale și a biodiversității și conservării unei vieți rurale autentice.

Dezbaterea găzduită de Ministerul Agriculturii este prima manifestare din 2019 pe această temă de interes major pentru sectorul agricol mondial care trebuie să asigure hrană de calitate pentru o populație în creștere.

Sursa: madr.ro

Noi reglementări privind centralizarea prețurilor la carcasele de animale

Potrivit legislației europene* si naționale** prețurile de piață ale carcaselor de bovine, porcine și ovine precum și ale anumitor categorii de animale vii trebuie centralizate la nivel național și raportate, iar clasele pentru înregistrarea prețurilor de piață ale carcaselor de bovine se vor înregistra în Rapoartele naționale de prețuri.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale face publică intenția de a demara procedurile legale pentru desemnarea unei entități, persoană juridică de drept public sau privat, în baza unei proceduri şi a unor condiţii stabilite, cu respectarea principiilor de transparenţă, competitivitate şi nediscriminare, care va fi responsabilă cu:

  • gestionarea bazei naționale de date a clasificării și a sistemului informatic aferent acestei activități;
  • colectarea săptămânală de la agențiile de clasificare a carcaselor și de la clasificatorii carcase independenți, a rapoartelor de clasificare, prelucrarea informațiilor, aplicarea metodologiilor specifice pentru calcularea prețurilor, centralizarea rezultatelor de clasificare a carcaselor, a prețurilor acestora și a anumitor categorii de animale vii, întocmirea rapoartelor naționale de prețuri, raportarea acestora către autoritatea competentă;
  • organizarea cursurilor de formare profesională pentru obținerea certificatelor de calificare sau de absolvire și/sau a certificatelor de competențe profesionale pentru ocupația de clasificator carcase, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare privind formarea profesională a adulților, cu respectarea standardului ocupațional aprobat;
  • eliberarea atestatelor pentru această calificare;
  • administrarea Registrului de evidență al atestatelor de clasificator pentru persoanele care au absolvit cursurile, respectiv care au obținut atestatul pentru ocupația de clasificator carcase pentru speciile porcine și/sau bovine și/sau ovine.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, entitățile participante trebuie să facă dovada implementării standardelor de gestionare a datelor privind clasificările de carcase pentru speciile porcine, bovine și ovine, efectuate la nivelul întregii țări, precum și posibilitatea implementării unui program software și a unor aplicații informatice care realizează rapoarte detaliate privind această activitate.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

* Regulamentul delegat (UE) 2017/1182 al Comisiei de completare a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

* Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1184 al Comisiei, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește grilele utilizate în Uniune pentru clasificarea carcaselor de bovine, porcine și ovine și în ceea ce privește raportarea prețurilor de piață ale anumitor categorii de carcase și animale vii

** Ordonanța Guvernului nr.4/2019 privind reorganizarea sistemului național de clasificare a carcaselor de porcine, bovine şi ovine, precum și monitorizarea, controlul și raportarea preţurilor de piață ale carcaselor și ale animalelor vii.

Risc de fraudă prin substituire a legumelor și fructelor din import și comerț intracomunitar ca fiind produse în România

În baza unei Tematicii speciale de control, aprobată de conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), privind verificarea modului de respectare a legislației specifice din domeniul depozitării și comercializării legumelor și fructelor proaspete, reprezentanți împuterniciți din cadrul MADR și ai Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) desfășoară acțiuni de control mixt începând cu data de 25.02.2019, în depozite en-gross de legume-fructe din județul Ilfov și București.

Până la această dată, au fost verificate 19 unități comerciale, cu profilul comerț en-gross legume-fructe, unde au fost constatate nereguli privind marcarea/etichetarea loturilor de legume-fructe  destinate comercializării, loturi provenite din import sau comerț intacomunitar.
Lipsa totală  a etichetelor sau lipsa unor elemente obligatorii conform prevederilor Standardelor Comerciale privind comerțul fructelor și legumelor proaspete, exemplu: categorie de calitate, calibru, soi,  de pe ambalajele loturilor verificate, a fost constatată la loturi de mere - origine Polonia, salată verde - origine Italia, dovlecei – origine Turcia, conopidă – origine Spania.

În cadrul acestor acțiuni mixte de control, reprezentanții Autorității Naționale Fitosanitare, au prelevat un număr de 13 probe legume/fructe provenite din import sau comerț intracomunitar (mere, cartofi, ardei gras, castraveți, tomate, dovlecei), în vederea efectuării de analize pentru determinarea reziduurilor de pesticide.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va continua și intensifica aceste acțiuni de control, având în vedere că lipsa totală a etichetelor de pe ambalaje sau etichetarea incompletă a acestora, pot conduce foarte ușor la substituirea acestor produse provenite din comerț intracomunitar sau import, ca fiind produse în România (ex. mere,cartofi, ardei, pătrunjel, castraveți).

MADR prelungește termenul de depunere pentru proiectele aferente submăsurii 16.1

MADR, prin DGDR- AM PNDR, anunță prelungirea termenului de depunere al proiectelor pentru submăsura 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” până la data de 10 aprilie 2019, ora 16.00. Ținând cont de natura complexă a proiectelor cu un puternic accent pe inovare, MADR a venit în întâmpinarea solicitărilor potențialilor beneficiari prin această decizie.

În prezent, se derulează sesiunea de depunere de proiecte aferentă sub-măsurii 16.1 “Sprijin pentru înfiintarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol”,care contribuie la promovarea inovării și cooperării în sectorul agroalimentar, prin dezvoltarea de proiecte-pilot și de noi produse, practici și tehnologii.

Sesiunea de depunere a Cererilor de Exprimare a Interesului (CEI) aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari, fiind depuse un număr 117 CEI aferente submăsurii 16.1. După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I, au fost invitate în etapa a II-a de depunere, în cadrul submăsurii 16.1, un număr de 24 de potențiale Grupuri operaționale.

Sursa: madr.ro

Abonează-te la acest feed RSS