cemrom doloflor
update 25 May 2018

Primul Târg de Produse Montane, Fabricat în Dărmănești, Bacău

În perioada 12-13 mai, gazda primei ediții a „Târgului gospodăriilor de produse montane - tradiții și obiceiuri“, a fost orașul Dărmănești, din județul Bacău. Târgul a fost organizat de Primărie în parteneriat cu Grupul de Acțiune Locală „Valea Muntelui“ și firma Degustarium din Ghimeș-Făget. Evenimentul, a avut un precedent anul trecut în Ghimeș-Făget, și a avut drept obiectiv principal susținerea producătorilor și antreprenorilor de pe Valea Trotușului, în a duce mai departe tradiția fabricării unor produse alimentare, și nu numai după metode și rețete cu vechi rădăcini în această zonă.

Promovarea produselor tradiționale, creșterea animalelor, agriculturii şi turismului, autorizarea și comercializarea produselor locale

Toma Constantin, primarul orașului Dărmănești, are încredere în acest târg, fiind conștient de probleme existente, dar identificând toate resursele pe care această zonă le are, aplicând în același timp principiile economiei circulare, acesta ne spune că se pot obține rezultate foarte bune: „Ideea târgului de produse montane la porțile Nemirei a luat naștere ca rezultat a unor discuții avute cu crescătorii de animale și cu operatorii de turism din zonă. La Dărmănești avem un număr mare de crescători de animale, care au circa 20.000 de ovine și peste 5.000 de bovine. Crescătorii sunt în mare lor majoritate în familii, și sunt numeroși crescători, de exemplu care au în jur de 600 ovine. Având discuții cu ei, am constat că o mare parte din produsele pe care dumnealor le fac în gospodării, nu prea au vânzare, nu sunt cunoscuți foarte bine, iar operatorii din turism, care vor să cumpere produse naturale de la acești producători nu au cadrul legislativ, deși produsele sunt de cea mai bună calitate. Și atunci, identificând acest tip de problemă și în alte localități, am convocat primarii din 14 localități de pe Valea Trotușului și de pe Valea Muntelui, mai exact de la Ghimeș, limita de județ cu Harghita și până la Târgu Ocna, Slănic Moldova, și astfel am pus bazele acestui târg de produse din gospodăriile montane, târg la care Dărmăneștiul a fost să zic principala structură administrativă.

Acest târg a avut un real succes datorită faptului că am avut peste 70 de expozanți,  și au fost prezentate peste 250 de produse din gospodăriile proprii. Târgul a fost organizat pe trei paliere. În primul rând, în ziua de 12 mai a avut loc deschiderea oficială, unde autoritățile au vizitat cele peste 70 de standuri de produse, după care am avut loc o expoziție de animale și am vizitat împreună cele mai frumoase animale din zona noastră, iar în partea a doua la o pensiune din zonă a avut loc un workshop pe teme clare, vizavi de dezvoltare turismului și nu numai, la care au fost invitați producătorii, operatorii din turism și autorități. Acolo au fost prezentate și am ascultat, în primul rând, problemele cu care se confruntă micii producători, pașii pe care trebuie să îi parcurgă în autorizarea produselor pe care le fac în gospodării, în așa fel încât acestea să poată fi comercializate pe piețele românești, probleme pe care le au antreprenorii din turism, în a le achiziționa aceste produse, de la producători, punctele de vedere ale autorităților județene legate de reglementarea acestor produse și totodată, cum ar trebui armonizată legislația românească, în așa fel încât să o facem mai suplă, mai utilă, și astfel aceștia oameni să poată să-și valorifice produsele. Deci, timp de mai multe ore s-a discutat foarte deschis vis-a-vis de aceste probleme.

Concluzia a fost că, la acest moment legislația românească sprijină în parte acești producători, datorită faptului că este foarte greoaie în a fi interpretată și foarte stufoasă. O altă problemă identificată este că noi avem laboratoare de verificare a calității produselor, doar la nivel de județ, iar cei care sunt pe Valea Ghimeșului, ar trebui să parcurgă 200 km până la centrul de verificare a acestor produse, lucru care de cele mai multe ori creează disconfort, pentru că producătorul ar trebui să rămână acolo în zona lui și să-și facă treaba, cum crede el mai bine, nu să se plimbe pe drumuri. Am solicitat și secretarului general al Ministerului Agriculturii, care transmite mesajul nostru mai de parte, posibilitatea de a se creiona la nivel teritorial, două - trei- patru localități, un laborator de testare și verificare a acestor produse. O altă concluzie a fost aceia că nu avem unități de abatorizare și valorificare superioară a cărnii, și am propus secretarului general al Ministerului Agriculturii să aibă o discuție cu ministrul Petre Daea și să lansăm un proiect național de construire de abatoare, două-trei la nivel de județ, în funcție de numărul de animale din zona respectivă.

Dacă noi am construi la nivel de România câteva sute de unități de abatorizare cu siguranță, desfacerea ar fi  mult  mai bună. În cadrul workshop-ului am avut și puncte de vedere a operatorilor din turism. Au participat peste 20 de operatori din turism, din regiune, care au venit și și-au spus punctele de vedere, în speță, neajunsurile și propunerile pe care le au în mare parte legate de autorizare. Aceștia au cerut ca legislația să fie actualizată cu nevoile actuale, să fie suplă, să fie ușor de înțeles și ușor de aplicat. Sperăm că, cu acțiuni de genul acesta să putem atrage turiștii din zona Moldovei, din România și chiar din afară granițelor, să ne cunoască produsele, să cunoască serviciile pe care operatorii din turism le oferă aici, să cunoască oamenii așa cum sunt, iar foarte important este că noi avem niște lucru pe care alții nu le au, de exemplu la Dărmănești este cel mai pur aer din județul Bacău, datorită faptului că nu avem niciun fel de poluator în amonte de orașul  nostru, de asemenea avem cele mai mari suprafețe de rezervații naturale, cea mai pură apă din județ și vorbesc despre barajul de la Poiana Uzului, care alimentează peste 80% cu apă, cetățenii județului Bacău. Dacă avem un aer extraordinar, cea mai bună apă și cele mai bune produse naturale și făcute în gospodării, plus frumusețea peisajelor, cred că acestea sunt atuuri pe care orice turist și le dorește.“

Conceptul de afaceri sociale“ ia amploare

Damian Pal, de Degustarium Ghimeș Făget, contribuie activ la dezvoltarea conceptului de „afaceri sociale“, și se ocupă direct de relația cu producătorii pentru ca ei să fie informați: „Suntem parteneri cu primăria orașului Dărmănești, împreună cu GAL Valea Muntelui. Noi am pornit în urmă cu doi ani, un proiect  care se numește Degustarium, și este vorba despre o afacere socială mai mult, zic acest lucru, deoarece am adunat laolaltă 30 de producători, dintre care marea lor majoritate se află la și acum la târg, aceștia fiind practic din toată zona Valea Muntelui. Noi spunem că acest târg a fost un succes, chiar dacă tot timpul se poate mai bine și cred că este o deschidere foarte bună și pentru producători și pentru vizitatori, care de multe ori par un pic reticenți, nu se apropie foarte tare să deguste, au o mică reticență pentru că nu cunosc foarte bine produsele. Cred că este o ascensiune pentru fiecare dintre ei să interacționeze. Am mai organizat un târg de Crăciun la Ghimeș Făget, iar față de primul târg, ca produse este cam aceiași linie, cam aceiași echipă, dar aici a fost diversitate, deoarece am adus operatori din turism. Ne dorim să eficientizăm cât mai mult autorizarea micilor producători, care fac produse în gospodărie și să îi punem în slujba oamenilor, care doresc să se îndrepte către o alimentație cât mai bună.“

Fabricat în Dărmănești, de la vis la realitate

Marius Diaconescu, inițiator „Fabricat în Dărmănești“ a transformat un vis în realitate: „Acum doi ani a fost o idee pe care am reușit să o transformăm în realitate, în sensul că am înregistrat la OSIM, marca fabricat în Dărmănești, iar acest eveniment este prima ediție a unui târg de produse montane, marca Fabricat în Dărmănești, care își dorește să devină un brand pentru localitate, în ideea că, un brand poate să dea calitate unui oraș, și sub umbrela acestui brand, având exemple de bune practici a celor de la Degustarium și a producătorilor care tocmai au fost aici, să putem să-i încurajăm pe cei care sunt la început de drum în domeniul acesta sau chiar să le dăm un imbold celor care încă mai stau pe gânduri, dacă să înceapă un astfel de business de familie sau nu, pentru că un business de genul acesta, de familie este un lucru diferit față de o fermă mare sau de ceea ce fac multinaționalele, este un lucru care se face cu mult suflet și la capătul căruia există  multă calitate.“

Cea mai bună zacuscă din Univers, vindem și pe Marte?

Gorea Florin, din comuna Asău face cea mai gustoasă zacuscă, iar mai nou a trecut pe dulceața de liliac: „Avem producție tradițională de zacuscă cu ciuperci, dulcețuri, siropuri și salate din ciuperci de pădure. Am ales să facă acest lucru, datorită mamei mele, care acum are frumoasa vârstă de 70 de ani; ea a creat toate rețele și face acest lucru de 40 de ani. Toate produsele se fac în regim tradițional, la foc de lemne numai de brad, la sobă, totul fiind făcut manual. Ciupercile sunt aduse din pădure (ghebe, hribi, râșcovi, bureți de fag). Nu am atestat nimic deocamdată, dar sunt în curs de atestare pentru zacusca cu ghebe. Pe viitor urmează să ne facem o fabrică și să continuăm cu produsele unicat, de exemplu acum am făcut dulceață de liliac, nu a m-ai făcut nimeni până acum și pot să vă zic că este ceva nemaipomenit. Dar, mai avem și dulceață de ardei iuți cu rodie, dulceață de fructe exotice, doar în regim tradițional.“

Pește afumat în hârzob de brad ... o delicatese

Ionela Paliștan, din comuna Palanca, satul Ciugheș, are o mică păstrăvărie, dar pe viitor își dorește o agropensiune, chiar dacă lipsa banilor o ține de o vreme bună pe loc: „Am adus la târg păstrăv afumat, cârnați din păstrăv, dulce sau picant, zacuscă din păstrăv și produse din lapte de vacă, diverse sortimente: caș cu diverse condimente și cașcaval maturat. Păstrăvul este din crescătoria proprie. Avem atestat la peștele afumat în hârzob de brad, este primul produs pe care l-am atestat tradițional, iar la cârnații din păstrăv sunt în lucru; la celelalte produse am obținut ,,produs montan’’. Suntem mici producători, ce ne-am ridicat din bani proprii, iar ce am câștigat de la bovine am investit în păstrăvărie și invers. Ne dorim să facem o agropensiune, și sperăm să obținem fonduri europene.“

Marcela Manole, din comuna Agăș, sat Diaconești, a început în anul 2006, cu fonduri europene, printr-un program SAPARD, dar a revenit la investiții proprii: „Am venit la târg cu produse gospodărești, respectiv cu ceea ce facem noi în gospodărie. Realizez produse lactate și produse din carne de vită, oaie și porc. Am avut produse atestate în anul 2011, pe cașcaval de Agăș, pe brânză în coajă de brad, brânză de burduf, pe urdă dulce, dar schimbându-se ordinul în anul 2013, și nemaifiind pe asociație, ci pe persoane fizice, nu ne-am mai permis să continuăm. Pentru un producător, care nu mai este în asociație este foarte costisitor în a face așa de multe produse.“

Gabriela Silișteanul, din comuna Hemeiuș a venit la târg cu „Dulcețica Mamei“: „Rădăcinile îmi sunt la Poduri, zic că fac o dulceață bună, din sortimente de ardei iute, dulceață de ceapă roșie caramelizată, care merge bine, pe lângă diverse fripturi delicate, brânzeturi fine și tot ceea ce se găsește în gospodăria unui român. Am și variante de dulcețuri din cele simple mure, zmeură, coacăze, afine, vișine, cireșe, până la cele de prune decojite cu scorțișoară, pătlăgele verzi cu păstaie de vanilie și de trandafir. Urmează să atestăm câteva produse, care sunt cerute și chiar interesante.“

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO