reclama youtube lumeasatuluitv
update 23 Sep 2019

Subvenții în zootehnie, plăți în favoarea bunăstării păsărilor

Ca obiectiv specific, aceste plăţi își propun asigurarea unor standarde superioare de bunăstare a animalelor în cadrul fermelor zootehnice. Prin aceste plăţi se acoperă costurile suplimentare şi pierderile de venituri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a bunăstării animalelor.

Costurile suplimentare sunt cauzate de angajamentele asumate pe baze voluntare în favoarea bunăstării şi protecţiei, prin aplicarea unor măsuri, altele decât măsurile tehnologice obligatorii, pentru depăşirea standardelor minime obligatorii.

Beneficiarii sunt exploataţiile comerciale din sectorul de creştere a păsărilor autorizate sanitar veterinar, care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor,

Plăţile se acordă pentru pui de carne, găini ouătoare, găini de reproducţie din rase grele şi pui de curcă, fiind compuse din cinci subpachete.

Subpachet 1 – asigurarea intensităţii iluminatului artificial la minimum 30 lucşi

Indicator pentru cerinţa         Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• iluminare artificială • iluminare artificială

   cu intensitate de 30 lucşi       cu intensitate de 20 lucşi

   – timp de minimum 18 ore/zi

     pentru categoriile: pui de

     carne, pui de curcă şi găini

     de reproducţie rase grele;

   – timp de 16 ore/zi pentru

     categoria găini ouătoare

Subpachet 2 – reducerea densității păsărilor cu 10% față de densitatea rezultată din aplicarea cerințelor minime obligatorii privind suprafața minimă alocată pentru fiecare categorie de păsări

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Suprafaţa disponibilă  Suprafaţă disponibilă

în condiţii superioare  minimă obligatorie: de bunăstare:

• pui de carne – 30,00 kg/m2 • Situaţia I: pui de carne

• pui de carne – 35,45 kg/m2      – 33 kg/m2

• pui de carne – 38,18 kg/m2 • Situația II: – pui de carne

                 – 39 kg/m2

            • Situația III: – pui de carne

                 – 42 kg/m2

• găini ouătoare         • găini ouătoare

   • 1.222 cm2/cap în sistem   • 9 găini ouătoare/m2

       alternativ      în sistem alternativ

   • 825 cm2/cap în sistem      • 750 cm2/cap – sistem

       cuşti îmbunătăţite                 cuşti îmbunătăţite

• găini reproducţie     • găini reproducţie

   rase grele – 22,73 kg/m2       rase grele – 25 kg/m2

• pui de curcă • pui de curcă

   • masculi: 50 kg/m2    • masculi: 55 kg/m2

   • femele: 45,45 kg/m2            • femele: 50 kg/m2

Raportul dintre suprafaţa vitrată şi suprafaţa pardoselii este de cel mult 1/50.

Subpachet 3 – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului.

Indicator pentru cerinţa                     Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

Suprafaţa superioară în timpul          Suprafaţa minimă

păsărilor, de minimum:          obligatorie în timpul transportului păsărilor:

• 260 cm2/kg pentru păsări    • 200 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea < 1,6 kg/cap     cu greutatea < 1,6 kg/cap

• 208 cm2/kg pentru păsări    • 160 cm2/kg pentru păsări

     cuprinse între              cuprinse între

   1,6 – < 3 kg/cap         1,6 – < 3 kg/cap

• 150 cm2/kg pentru păsări    • 115 cm2/kg pentru păsări

   cuprinse între 3–<5 kg/cap    cuprinse între 3–<5 kg/cap

• 137 cm2/kg pentru păsări    • 105 cm2/kg pentru păsări

   cu greutatea de >5 kg/cap    cu greutatea de >5 kg/cap

În cazul fermelor de creştere a puilor de carne, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 6,5 cicluri de producție (serii) pe an.

În cazul fermelor de creştere a puilor de curcă, prima compensatorie pentru subpachetul 3 poate fi acordată pentru maximum 3,7 cicluri de producție (serii) pe an.

Subpachet 4 – corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor în apa utilizată.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară       minimă obligatorie

• Nitraţi – 50 (mg/l)   • Nitraţi – 100 (mg/l)

• Nitriţi – 0,5 (mg/l)   • Nitriţi – 1 (mg/l).

Copiile buletinelor de analiză eliberate de un laborator acreditat, după cum urmează:

– min. 14 buletine/an pentru calitatea apei determinată la sursă (din care să rezulte corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apă şi menţinerea acestora în parametrii condiţiilor superioare);

– min. 1 buletin la intrarea în hală pentru fiecare serie (ciclu de producţie), plus încă 2 buletine/an(pui de carne și pui de curcă).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală – copia buletinului de analiză după fiecare tratare/corectare a nivelului nitraţilor şi nitriţilor (pentru găini ouătoare).

– min. 6 buletine/an pentru calitatea apei determinată la intrarea în fiecare hală plus încă 2 buletine/an (găini reproducție);

Subpachet 5 – reducerea noxelor cu 30% faţă de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat.

Indicator pentru cerinţa          Indicator pentru cerinţa

superioară      minimă obligatorie

Nivelul noxelor din adăpost    Nivelul noxelor din adăpost

în condiţii superioare în condiţii minime de bunăstare:  obligatorii:

   • 14 ppm amoniac (NH3)       • 20 ppm amoniac (NH3)

   • 2100 ppm dioxid      • 3.000 ppm dioxid

       de carbon (CO2)         de carbon (CO2)

Cererile de plată se depun însoţite de:

1. copie CUI/ CIF, după caz;

2. copie buletin/carte de identitate a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;

3. copie autorizaţie;

4. copia schiţei adăposturilor pentru fiecare exploataţie (din care să reiasă adresa şi suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe hale/cuşti îmbunătăţite), precum și schița pentru sistemul de iluminare și ventilație (admisie – evacuare aer) – pentru fiecare hală;

5. program de iluminat: vară/ iarnă care să conţină intervalul orar pe perioade, în funcţie de tehnologia de creştere şi categorie;

6. copia după notificarea crescătorului de păsări către DSVSA judeţean privind densitatea practicată;

7. graficul estimat de livrare anual;

8. graficul estimat de populare anual;

9. mişcarea anuală estimată a efectivelor de găini ouătoare/rase grele în cazul inexistenţei livrărilor;

10. document coordonate bancare;

11. împuternicire şi copii după actele de identitate ale împuternicitului, dacă este cazul;

12. copia declaraţiei pe suprafaţă, dacă este cazul;

13. alte documente justificative, dacă este cazul.

La acest moment, deconturile justificative pentru activitatea desfășurată în anul 2017 se depun astfel: sesiunea I, ultimul an de angajament – 1 ianuarie - 15 octombrie (3 deconturi), sesiunea II și III – 1 ianuarie - 31 decembrie 2017 (4 deconturi).

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 38-39

Petre Daea: „Zootehnia, soluția pentru creșterea producției de cereale“

Întrebat dacă s-a gândit la o strategie prin care să se ajungă la o valorificare superioară a producției fermelor de cultură mare, dl Petre Daea a răspuns în exclusivitate pentru „Lumea Satului“: „Da! Carnea de porc, porcul din România. Prin acest program doresc creșterea efectivelor de animale. Crescând efectivele de animale, crește consumul de furaje. Noi, la ora actuală, avem porcul și hectarul, ceea ce este anacronic pentru că la zece tone de porumb, dați-vă seama câți porci ar trebui să fie pe hectarul respectiv. Dar așa oamenii, care neavând valorificare se duc pe randamente scăzute, încep să se gândească: „N-are rost să fac eu opt tone, că ș-așa nu am unde să le duc!“ Ș-atunci zootehnia este soluția de a crește capacitatea de producție.“

Declarația a fost făcută cu ocazia Adunării Generale a Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, care a avut loc la începutul acestei luni la sediul IBNA Balotești. Prezent la această adunare, ministrul Agriculturii a ținut să precizeze: „Am venit să vă ascult. Consider aceasta o întâlnire de lucru și o tratez ca atare!“ Și, într-adevăr, așa s-au petrecut lucrurile.

AGCTR vrea o nouă rasă autohtonă

Președintele AGCTR, dl Teodor Neață Împăratu, a prezentat raportul de activitate al organizației. Printre cele mai importante rezultate obținute pot fi considerate cele îndreptate spre crearea și impunerea unei rase de vite autohtone, și anume Bălțata Românească Neagră. În acest scop Asociația a inițiat și păstrează un Registru Genealogic și, de asemenea, efectuează și Controlul Oficial al Performanțelor la lapte/carne (COP). Controlorii acreditați ai asociației își desfășoară activitatea în întreaga țară. În ceea ce privește plata lor, lucrurile stau destul de prost, după cum s-au plâns membrii organizației, prezenți la întâlnire. Pentru serviciile lor sunt plătiți cu doar 900 lei/lună. Din acești bani, trebuie să suporte și cheltuielile de deplasare la ferme, spun ei.

Cu toate acestea, s-a reușit încă de acum doi ani selecționarea a trei tăurași considerați a fi nucleu al rasei. Alți cinci tăurași, selecționați anul trecut, se află în testare la Craiova. „Acesta este un rezultat deosebit, atâta vreme cât în România materialul biologic, materialul seminal se aduc din import. Și desigur că nimeni nu va vinde altor țări materialul biologic cu cea mai înaltă valoare! Și cum am putea avea o rasă autohtonă, atâta vreme cât genetica vine din afară?“, a reiterat importanța acestei realizări președintele AGCTR.

ANSVSA „se împunge“ cu fermierii

Alt aspect care creează disfuncționalități în activitatea crescătorilor de taurine îl constituie, după propriile lor declarații, colaborarea cu medicii veterinari. Legislația insuficient de precisă uneori, greșită alteori duce la situații aberante. Spre exemplu, la fătare, eliberarea unui pașaport pentru vițel costă 5 lei. Însă, dacă din greșeală sau din necunoaștere veterinarul trece în mod eronat rasa vițelului, modificarea costă 25 de lei, sumă pe care tot fermierul trebuie s-o achite. Alte probleme sunt generate de prevederile privind înlocuirea crotaliilor. Animalele trebuie să aibă în mod obligatoriu câte două. În situația pierderii uneia, frecvent întâlnită, procedura înlocuirii este greoaie și costisitoare. Nerezolvarea ei duce până la pierderea subvenției pentru vita în cauză.

Aceste disfuncționalități vin să se adauge la cadrul deja existent, creat de prețul scăzut plătit de procesatori pentru lapte și de alte disfuncționalități în mecanismul stabilirii și plății subvențiilor, au mai spus fermierii.

Una dintre solicitările de fond ale crescătorilor de taurine a fost și revenirea ANSVSA în subordinea MADR. Astfel, consideră ei, s-ar rezolva multe dintre problemele sesizate. „La ora actuală ANSVSA este stat în stat, își face propriile reguli. Revenind în subordinea Ministerului, ar trebui să respecte cadrul deja existent“, a apreciat unul dintre cei prezenți la adunare.

O altă cerere adresată în numele tuturor membrilor de către președintele Neață Împăratu a fost aceea de a se excepta subvențiile de la impozitare. „Este o situație absurdă! Deși de mai mulți ani am tot ridicat această problemă, încă a rămas nerezolvată“, a subliniat domnia sa.

„Dacă avem sprijin, de ce nu-l folosim?“

Surpriza adunării, deși ar fi putut fi intuită, a venit tot din partea ministrului Agriculturii. Încă din timpul adunării acesta a intervenit, discret dar eficient, prin telefon, pentru rezolvarea unor probleme punctuale ce i-au fost aduse la cunoștință. Nu mică a fost mirarea fermierilor care și-au prezentat problemele când, la sfârșitul adunării, dl Daea le-a comunicat soluționarea situațiilor respective. „Eu nu am făcut niciodată promisiuni; eu nu am căutat vinovați, ci soluții. La fel am procedat și acum.“

„Cei care doresc să lucreze au în mine omul care lucrează, dar nu și în locul lor. Sarcina mea este să dau sprijinul la timp, pentru ca ei să își poată desfășura activitatea. Mâine, în ședința de Guvern, se vor aproba sumele pentru subvenții și, în câteva zile, vor ajunge în conturi. Luați-le și folosiți-le! Dar nu uitați că am lucrat în producție și cunosc procesul, așa că voi verifica cum le folosiți!“, a îndemnat Petre Daea. În completare, a mai adăugat: „N-avem material biologic și material seminal. De ce să n-avem, când avem sprijin de la Stat pentru Registrul Genealogic și pentru COP? Avem o subvenție de 732 euro/an/cap de vacă. Dacă avem acest sprijin, de ce să nu-l folosim? 732 euro/vacă e o susținere corectă. Nu zic că e mult, nu zic că e puțin. Eu m-am străduit să fie și să fie la timp. Nu trebuie să vină Ministerul ca dumneavoastră să vă înțelegeți cu ANSVSA și ANZ.“

În încheiere, ministrul Agriculturii a mai transmis un mesaj clar și important tuturor fermierilor români care doresc să beneficieze de subvenții: „Anul trecut au avut loc consfătuiri și s-a ajuns la o procedură privind acordarea acestora. S-a ajuns în situația inadmisibilă, incorectă și total neproductivă de a face controale în teren în luna ianuarie, după procedurile pe care le-ți stabilit împreună. Am dat un ordin prin care s-a renunțat la această procedură. Am rezolvat problema. Acum trebuie să facem ordine, iar regulile pe care le stabilim împreună trebuie să fie respectate de toți. În acest context, atrag încă o dată atenția: termenele trebuie respectate. Cine nu respectă termenele, acela nu va avea subvenție!“

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 10-11

Subvenții pentru zootehnie, sprijinul cuplat pentru taurine

Pentru a putea să beneficieze de sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne și a metișilor acestora, prevăzut în Ordinul nr. 619/2015 al MADR, solicitanții trebuie să îndeplinească, simultan, mai multe condiții.

Un sprijin pentru fermierii activi

Prima dintre condiții este ca solicitanții să fie fermieri activi, adică ferma să fie înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și să desfășoare o activitate constantă și de durată în acest sector.

Ajutorul se acordă pentru un efectiv de minimum zece animale și maximum 250, cu următoarea componență:

– vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat – categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tauri din rase de carne.

Solicitanţii cu un efectiv de animale mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijinul cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete.

Tineretul mascul pentru care se solicită subvenția trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Pentru tineretul femel se solicită sprijinul până la prima fătare, cu vârsta animalului cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Vacile din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijinul cuplat pentru zootehnie nu trebuie să depășească vârsta de 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, iar taurii de reproducţie trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ, categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări). Solicitantul să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ doar pentru tineretul crescut minimum opt luni în fermă

Animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii sau până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor din categoriile menţionate anterior, pentru anul 2017, trebuie să fie cuprins între 11.06.2016 și 15.05.2017.

Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de solicitant pe o perioadă de reținere de 6 luni în exploatațiile din cerere și/sau în exploatațiile deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Vacile de carne, vacile metise cu rase de carne şi taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

– o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne sau metis cu rase de carne;

– anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne sau metise cu rase de carne care nu au beneficiat de schema pentru vacile de lapte în anii anteriori.

Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6 a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde următoarele rase de carne: Aberden-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţată Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.

SCZ pentru vaci de lapte

Același ordin, 619/2015, al MADR prevede și acordarea sprijinului cuplat pentru zootehnie fermierilor activi care se ocupă de creșterea vacilor de lapte. Pentru a beneficia de această subvenție, ei trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Prima dintre ele este, ca și în cazul celor care cresc vite de carne, să fie fermieri activi, cu tot ce implică aceasta.

Sprijinul se acordă pentru un efectiv de minimum zece și maximum 250 de capete de vite, cu excepția zonelor montane, unde minimul este redus la cinci. Animalele pentru care se solicită subvenția trebuie să nu fi beneficiat de schemele acordate pentru creșterea taurinelor din rase de carne sau a metișilor acestora.

În plus, vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să mai îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

– să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

– să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

– să respecte perioada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere.

Solicitantul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate.

În plus, fermierii trebuie să mai deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat.

Pentru anul 2017, cererile se depun la APIA în perioada 1 martie-15 mai.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 38-39

Anunț important pentru fermieri! Din 10 martie 2017 vor începe plățile ANT în sectorul zootehnic

Ministrul Petre Daea anunță fermierii că în data de 10 martie 2017 vor începe plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în sectorul zootehnic.

Din discuțiile purtate astăzi, 7 martie a.c., cu fermierii îndreptățiți să primească aceste subvenții, i s-a confirmat faptul că sumele au început deja să intre în conturile beneficiarilor, cu trei zile înainte de data stabilită inițial. Facem precizarea că anul trecut (2016) acești bani au fost plătiți abia în luna august.

Un exemplu în acest sens este un fermier din județul Brăila, care într-o discuție telefonică din cursul acestei dimineți cu ministrul Petre Daea, i-a comunicat că la ora 11.00 avea deja sumele transferate în cont.

Pentru a se asigura că fondurile ajung la beneficiari, conform calendarului stabilit, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se informează personal, în mod aleator, contactând telefonic fermierii care au solicitat banii pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii.

Din cei 114.000 de beneficiari eligibili, banii au plecat spre 64.616 fermieri, în sumă de 35.277.495 euro.

APIA a demarat autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naţionale tranzitorii (ANTZ) și sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat autorizarea la plată a femierilor care au solicitat, în cadrul Campaniei 2016, ajutoare naționale tranzitorii (ANTZ) și sprijin cuplat (SCZ) în sectorul zootehnic.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii şi cele pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, se acordă cu respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare şi a OMADR nr.619/2015 cu modificările şi completările ulterioare, iar plafaonele și cuantumurile per cap / tonă de lapte rezultate la nivel de număr de capete / cantităţi de lapte solicitate, sunt prezentate în tabelul mai jos:

Schema de plată

Plafon

Cantitate

Cuantum

euro

lei

cap/tone

euro

lei

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul carne

108.985.582

485.389.087

1.178.850

92,4508

411,75

ANTB – schema decuplată de producţie în sectorul lapte

25.933.399

115.499.579

1.350.000

19,2099

85,56

ANTOC – schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine

54.690.076

243.573.191

9.773.604

5,5957

24,92

SCZ – sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte

1.400.000

6.235.180

7.497

186,7414

831,69

SCZ – sprijin cuplat speciile ovine/caprine

28.000.000

124.703.600

1.034.487

27,0666

120,55

SCZ – sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora

 11.025.000

 49.102.043

 15.964

 690,6164

 3075,80

SCZ – sprijin cuplat categoria vaci de lapte

81.499.674

362.975.098

111.205

732,8778

3264,02

Plata ajutoarelor naţionale tranzitorii şi a sprijinului cuplat se efectuează în lei la un curs de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016.

Vești bune pentru zootehniști, începe plata subvențiilor

Începând de luna aceasta se vor face primele plăți aferente subvențiilor pentru sectorul zootehnic pentru anul 2017. Sumele se acordă pentru animalele eligibile și solicitate în cursul anului 2016, din fondurile prevăzute în bugetul anului 2017. Deocamdată vor fi plătite sumele cuvenite pentru ANT (ajutorul național tranzitoriu) și SAPS (schema de plată unică pe suprafață). Domnul Daniel Botănoiu, secretar de stat la MADR, a avut amabilitatea de a ne preciza care sunt sumele ce vor fi acordate crescătorilor.

Daniel Botanoiu

„Vaca de lapte este foarte importantă“

În sectorul avicol, la capitolul sprijin pentru bunăstarea puilor de carne, sunt prevăzuți câte 27,94 euro/100 capete, adică 124,33 lei. Alți 21,03 lei sunt plătiți pentru motorina consumată pentru desfășurarea activității. Deci, totalul la puii de carne este de 145,36 lei. La găinile ouătoare, ajutorul pentru bunăstare este stabilit la 1.095,59 lei/100 capete, la care se adaugă 98,14 lei pentru motorină, adică un total de 1.193,73 lei. În schimb, la capitolul „bunăstare găini reproducție rase grele“ suma este mai mare: 1.477,44 lei/100 capete și motorina aferentă, 98,14, deci un total de 1.575, 59 lei, adică 354,06 euro.

„La vaca de lapte, care este considerată ca fiind importantă, sprijinul cuplat per cap de vacă în lactație este de 3.320,80 lei, motorină 56 de litri, ceea ce înseamnă o reducere de acciză de 95,20 lei, sprijinul pe suprafață pentru pășunea aferentă 2.900 lei, motorină pentru pășune 168,30 lei, ANT (Ajutorul Național Tranzitoriu) la lapte 84,48 lei, înființare și menținere Registru Genealogic 30 de lei, controlul producției laptelui 80 de lei. În total, 6.578,78 lei per cap, adică o sumă destul de consistentă“, a apreciat dl Botănoiu. La bivolița de lapte, ajutorul ajunge la 4.096,30 lei. La bovinele de carne, totalul subvențiilor acordate este încă și mai mare: 6.720,68 lei.

„În cazul porcilor grași, avem bunăstare, deja știută, de 127,23 lei, motorina aferentă 3,24 lei și ajutorul excepțional la porcii grași de 40,90 lei. Totalul ajunge la 171,36 lei, ceea ce înseamnă 38,51 euro. În cazul suinelor pentru reproducție discutăm de un total la scrofițe de 377,06 lei și la scroafe de 229,29 lei“, a mai arătat secretarul de stat din MADR.

Subvenția pentru ovine crește cu 20%

În cazul ovinelor, este vorba de 418,79 lei. Evident că defalcat pe fiecare specie în parte e vorba de un sprijin cuplat de 5.226.916 capete care au are cuantum de 4,69 euro/cap, ceea ce înseamnă 20,71 lei. S-au adăugat motorina, 1,72, și partea de pășune. „Față de anii anteriori, creșterea este de 20%. Nu este o creștere foarte mare, dar există o creștere“, a subliniat dl Botănoiu. „Discutăm despre un sprijin cuplat de 27,6 euro/cap, ceea ce reprezintă 120,55 lei, sprijin pentru suprafața aferentă de 400 lei, asta incluzând pășunea distributivă, înverzirea și SAPS (schema de plată unică pe suprafață), iar motorina pentru suprafețele de pășune de 25,5 lei, adică 15 litri/cap, ANT de 24,92 lei, înființarea și menținerea registrului genealogic 10 lei, pentru cei care o fac, controlul producției de lapte 15 lei, performanța la producția de carne 5 lei, controlul producției de lână 3 lei, controlul producției de pielicele 4 lei și acel ajutor de minimis pentru berbeci sau țapi, de 2.500 lei. Totalul raportat la numărul de animale este de 609,69 lei“, a detaliat domnia sa.

„Nu vrem un PNA făcut din birou!“

Apicultura este și ea în atenția MADR.

„Progra­mul Național Apicol este încă în discuție cu reprezentanții apicultorilor, pentru că vrem să avem un program care să răspundă cerințelor, și nu unul făcut din birou. Discutăm despre achiziția de medicamente, achiziție de mătci, de familii de albine, de roiuri de pe fagure, de stupi, de decontare de analiza fizico-chimice, adică un total în PNA de 470,26, prețul minim, până la 909,56, preț maxim, pentru că ele sunt diferențiate. În cazul accizei la motorină discutăm de 18 litri/familie, ceea ce înseamnă încă un sprijin de 32,36 lei, ce ne conduce la un total, în cazul PNA plus motorină, de 502,62 lei, până la maximum 941,92 lei“, a mai adăugat dl Botănoiu.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 5, 1-15 martie 2017 – pag. 34

Ce promite noul Cabinet agricultorilor

„Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să contribuie la salvarea zonei montane“, declara premierul Sorin Grindeanu în fața camerelor reunite ale Parlamentului. Încă din primele zile ale acestui an, Guvernul și-a prezentat intențiile și direcțiile de acțiune.

În cele ce urmează vă prezentăm măsurile cuprinse în Programul de Guvernare în domeniul agriculturii, exact în forma în care ele au fost prezentate Legislativului.

În ce măsură se vor traduce în fapte, rămâne ca timpul să ne arate...

 1. Acordarea în timp util a subvențiilor pentru agricultură

Se vor promova măsuri cu caracter normativ și administrativ pentru acordarea la timp a subvențiilor, astfel: avans începând cu 15 octombrie și plata regulară începând cu 1 decembrie până la 31 martie a anului următor.

2. Refacerea și extinderea sistemului de irigații. Apă gratuită până la stația de punere sub presiune

Reabilitarea infrastructurii principale, de la priza de apă până la stațiile de punere sub presiune, pentru cca 2 milioane de hectare.

Programul se va desfășura în trei etape, urmând a fi reabilitate în total un număr de 86 de amenajări de irigații: în prima etapă, 2017-2020, vor fi reabilitate 40 de amenajări deservind o suprafață de 1,3 mili­oane hectare; în a doua etapă, 2018-2020, vor fi reabilitate 37 de amenajări deser­vind o suprafață de 490 mii hectare; în a treia etapă, 2019-2020, vor fi reabilitate 9 amenajări deservind o suprafață de 190 mii hectare.

3. Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor

Extinderea sistemului național antigrindină și de stimulare a precipitațiilor, evitarea pierderilor de producție prin calamitare, stimularea precipitațiilor în zonele aride și în perioadele critice privind consumul de apă pentru plante, prin operaționalizarea celor trei centre de comandă – Muntenia, Moldova și Transilvania și punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

4. Program de stimulare a producției vegetale, zootehnice și a acvaculturii prin înființarea unui credit de dezvoltare a afacerii cu garanții de stat

Acordarea de garanții de stat în procent de 80% din valoarea creditului de producție cu o dobândă de 2% peste dobânda ROBOR la un an și pentru un plafon de maximum 1 milion de euro.

5. Program de susținere pentru produse deficitare

Acordarea de sume fixe pe o perioadă de 8 ani la două produse dintre cele mai deficitare în balanța comercială.

Programul începe în anul 2017, prin selectarea, pe baza datelor statistice, a câte 2 produse agroalimentare deficitare. Primele produse (an 2017): tomatele și carnea de porc.

Scop: reducerea importurilor și asigurarea consumului din producție internă. Alocare suplimentară an de an : 240 milioane de euro.

Pentru produsele deficitare se acordă sprijin, după cum urmează:

● Tomate: suma de 3.000 de euro pentru

1.000 mp, în condițiile cultivării de soiuri românești și realizării unei producții de 2 kg/mp, care să fie predate centrelor de colectare odată cu justificarea producției obținute și a destinației acesteia.

● Carne de porc: suma de 10.000 de euro pentru un efectiv de 200 capete la îngrășat, în condițiile creșterii, îngrășării, sacrificării și livrării cantității de 20 tone carne de porc, odată cu justificarea producției şi a destinației acesteia.

6. Creșterea absorbției fondurilor europene

Modificări pentru PNDR: Refacerea ghidurilor, îmbunătățirea procedurilor, asigurarea cofinanțării și garantării (FGCR și FGCIMM).

7. Sprijin pentru angajarea tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară

Angajatorul este scutit de la plata tuturor obligațiilor către stat ce decurg din acordarea drepturilor salariale în condițiile angajării a minimum 3 tineri cu vârsta sub 40 de ani, pentru o perioadă de cel puțin 1 an.

În acest program se ține cont atât de găsirea unui instrument atractiv pentru tineri pentru a se reîntoarce la sat și a lucra în agricultură, dar și pentru angajator care, fiind degrevat de o sarcină fiscală importantă, poate folosi sumele rămase pentru angajarea de forță de muncă tânără, având în vedere că aceasta este deficitară, iar în rândul tinerilor din domeniul rural se înregistrează cea mai mare rată a șomajului.

Angajatorul beneficiază de acest program prin creșterea numărului de salariați cu cel puțin 3 lucrători care îndeplinesc condițiile stabilite; tânărul angajat să aibă vârsta sub 40 de ani la angajare, iar menținerea angajatului să fie pentru cel puțin o perioadă de un an.

8. Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat

Realizarea unui parteneriat public-privat între școlile liceale și fermierii agricoli constând în stabilirea de comun acord a unui program de pregătire de scurtă durată a lucrătorilor din agricultură în vederea însușirii cunoștințelor specifice muncii lor.

Școala are obligația de a întocmi și derula programa școlară și emiterea de diplome. Fermierul are obligația de a recruta și asigura locuri de muncă cursanților.

9. Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală

Înființarea centrelor de colectare și procesare a legumelor/fructelor din bazinele legumicole/pomicole în vederea valorificării integrale a producției, evitarea pierderilor și creșterea veniturilor producătorilor agricoli, o bună aprovizionare a consumatorilor.

Înființarea de centre de colectare și unități de prelucrare a lânii și pieilor de ovine și caprine în vederea reducerii pierderilor crescătorilor de animale, reducerea poluării mediului înconjurător întrucât, în mare parte, acestea se aruncă/li se dau foc. Centrele de colectare vor avea capacități de păstrare în condiții optime a produselor și vor fi amplasate astfel încât să deservească o rețea națională cu puncte județene, zonale și locale.

10. Program de încurajare a activităților din zona montană

1 miliard de euro în 10 ani pentru:

● Protecția resurselor naturale.

● Densitatea echilibrată a populației în zona montană.

● Crearea și conservarea locurilor de muncă.

● Crearea și protejarea infrastructurii de acces.

● Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal, care să vizeze atingerea obiectivelor de mai sus.

11. Program național de cercetare-dezvoltare

Finanțarea Academiei de Științe Agricole și Silvice cu 100 milioane de euro, în vederea realizării de clustere de cercetare în care România are avantaj competitiv. Exemple: floarea-soarelui și cereale (INCDA Fundulea, SCDA Lovrin, SCDA Teleorman); ovine (ICDCOC Palas Constanța); legume (SCDL Buzău; Pomicultură ICDP Pitești-Mărăcineni).

Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020 în vederea realizării unei strategii integrate care să asigure adaptarea noilor tehnologii la condițiile de producție din România, vizând în special măsuri privind cercetarea aplicativă, inovarea și reducerea costurilor de producție pe fondul sporirii randamentului și calității produselor. Aplicarea soluțiilor financiare optime în vederea funcționării sistemului național de cercetare-inovare, precum și perspectivele de continuare a activităților, în concordanță cu solicitările producătorilor, încurajarea parteneriatului public-privat în cercetarea agricolă.

12. Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale

● Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale.

● Realizarea unor centre de informare pentru producători privind facilitățile acordate.

● Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale.

13. Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

14. Facilități pentru fermierii români

● Eliminarea impozitului pe terenurile agricole lucrate.

● Impozit zero pentru tractoare și utilaje agricole.

● Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricole până în anul 2020.

15. Program de Măsuri legislative pentru sectorul agricol

● Revizuirea legislației din agricultură cu privire la achiziționarea terenurilor.

● Revizuirea legislației din agricultură în vederea îmbunătățirii acesteia și a eliminării reglementărilor paralele – Codul Agriculturii.

● Simplificarea legislației și a procedurilor privind formele de sprijin din agricultură pe principiul „o singură cerere la o singură instituție“.

● Îmbunătăţirea legislaţiei cu privire la trasabilitatea produselor agroalimentare.

● Realizarea unui sistem unitar de monitorizare a produselor intrate pe piaţa de consum care să facă posibilă eliminarea din „faşă“ a produselor contrafăcute sau neconforme care pot afecta sănătatea consumatorului.

● Crearea de fonduri mutuale agricole pentru stabilitatea veniturilor în cazul volatilității prețurilor la produsele agricole sau a produselor înregistrate.

● Revizuirea cu celeritate a legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și dejecții.

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 10-12

Amenințare majoră asupra zootehniei europene

Cultura de soia este, încă de acum un secol, una dintre cele mai răspândite din țara noastră, mai ales în zonele din Transilvania și Lunca Dunării. De ce este atât de importantă această cultură și ce s-ar întâmpla dacă ar apărea limitări la importurile de soia din afara UE, se arată într-un studiu finalizat recent de către Institutul de Economie Agrară. Rezultatele studiului au fost prezentate de către Iuliana Ionel, cercetător în cadrul institutului.

Producția internă, mai scumpă decât importul

Soia este cultivată în principal datorită conținutului ridicat de proteină, iar uleiul rezultat în urma procesării este considerat produs secundar. Dar, cel mai important este că neprocesată poate fi utilizată direct în alimentația rumegătoarelor. O serie de caracteristici importante o recomandă ca un ingredient nelipsit din rețetele furajere. Dintre ele amintim conținutul ridicat de proteină și un conținut scăzut de celuloză, dar echilibrat în aminoacizi și bogat în lizină. Practic, la același preț, reprezintă alimentul cu cel mai mare conținut proteic.

Din acest motiv, soia a devenit principalul ingredient al hranei șeptelului din întreaga lume. Pe de altă parte, reglementările UE interzic cultivarea liniilor de soia modificată genetic, care au o productivitate cu mult mai mare (chiar și de trei ori) decât hibrizii convenționali. Ca rezultat s-a ajuns ca UE să fie cel mai mare importator de soia la nivel mondial. Importurile provin în special din Brazilia, Argentina, SUA, India. Trebuie să precizăm că, dacă luăm în calcul și subvențiile acordate, prețul soiei din import este oricum mai mic decât cel al soiei produse în România. O tonă de boabe de soia din import costă la Rotterdam cca 400 euro/tonă. Cele din producția internă costă 299 euro/tonă, la care se adaugă 181 de euro subvenția. În total, 480 de euro.

Interzicerea importurilor = dispariția zootehniei

În aceste condiții, avertizează studiul Institutului de Economie Agrară, limitarea sau chiar interzicerea importurilor de soia modificată genetic (MG), despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme, ar avea un impact devastator.

Cercetătorii au realizat o simulare a unei astfel de situații în cazul Spaniei. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 1 (vezi revista nr. 21, pag. 16): o creștere importantă a prețurilor la carne și ouă. Să nu uităm însă că acest calcul nu include și efectele utilizării terenurilor pentru cultura soiei în locul culturilor de acum. În plus, pornește de la ipoteza optimistă că ar putea fi obținute, din diferite surse, cantități suficiente de soia nemodificată genetic.

Ca o concluzie a specialiștilor, interzicerea importurilor de soia MG ar avea asupra României următoarele consecințe: creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic, prin subvenții pentru creșterea producției, ceea ce se va reflecta direct în costurile producției zootehnice; delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici; diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci; importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse obținute tot prin utilizarea furajelor proteice transgenice; creșteri ale prețurilor cărnii; scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punctul de vedere al securităţii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în mediul urban; disponibilizarea personalului din industria furajelor, creșterii animalelor și procesare alimentară, ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurările sociale pentru bugetul de stat; încurajarea migrației populației către alte țări europene.

Întrebarea este: e cineva dispus să își asume aceste consecințe?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 16

Piața laptelui, mult mai reglementată din 2017

Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, dă speranțe fermierilor spunând că se pregătesc noi măsuri și ajutoare financiare pentru îmbunătățirea, mai ales calitativă, a efectivelor de bovine.

Iată ce a declarat domnia sa pentru revista Lumea Satului:

„După 2 ani de criză în piața laptelui, aceasta a început să își revină. Sunt lucruri bune care se întâmplă în acest sector. Am obținut pe noua perioadă de finanțare un sprijin important pentru fermieri. Este vorba de sprijinul comunitar cuplat, care de această dată răsplătește performanța în fermă (de acești bani vor beneficia fermele comerciale). Am venit cu legislația pe sector (reprezentăm singurul sector care are legea etichetării laptelui și a produselor din lapte), urmează să avem și laboratoarele care să ateste proveniența laptelui și să le punem în aplicare. Conform acestei legi, spre exemplu, nu mai poți scrie pe produs brânză de capră, de vacă sau oaie decât dacă este într-adevăr acel lucru. Din fericire pentru noi, acea platformă de diagnostic care s-a finanțat acum pentru ANSVSA ne va permite prin amprenta genetică să spunem dacă acea brânză este cu adevărat din lapte de capră, vacă sau altceva. Falsificarea produselor lactate va însemna de acum pușcărie.

Am reușit să reglementăm atât de bine această piață încât putem oferi consumatorului garanția unui produs de calitate și conform cu ceea ce plătește. La ora actuală știm bine, că nu avem certitudinea că produsele sunt ceea ce este scris pe etichetă. Or, în momentul în care este infracțiune penală, eu cred că nimeni nu se va mai juca falsificând aceste produse. Toate acestea vin în contextul modificărilor Legii nr. 321, care este actuala Lege nr. 150. De la 1 februarie trebuie să asigurăm acel 51% produs românesc în raft. Suntem pregătiți noi, producătorii români, să facem acest lucru? Este un mare semn de întrebare pe care eu îl pun tuturor colegilor mei. Tot ca un ajutor al sectorului zootehnic, vom avea ajutorul de minimis. Acel ajutor de 5.000 lei pentru achiziția de juninci. Am reușit să facem o schemă în care, pe lângă cele 6.000 de capete pentru care avem finanțarea, să aducem cât mai multe din animalele care există și nu sunt în sprijin la ora actuală. Sperăm ca, pe lângă cele 6.000 de capete, să mai aducem cel puțin 7.000-8.000 de capete, astfel încât să creștem plaja fermierilor beneficiari de sprijin cuplat. Apoi, vin modificările pentru forma de acordare a sprijinului cuplat începând cu 2017, în care rămâne obligativitatea de «10 capete», dar îndreptăm eroarea făcută de funcționarii din MADR, care au strecurat după «10 capete» acea nenorocire de cuvânt «eligibil», ceea ce a făcut să iasă din schemă multe animale care ar fi putut intra în sprijin. Deci, menținem obligativitatea de 10 capete, dar creștem vârsta bovinelor, la Bălțată spre exemplu, de la 8 la 10 ani.

O altă noutate se referă la zonele defavorizate, pentru care se scade numărul exploatației la 5 capete. Sigur, aici vom avea o mare problemă pentru că, să faci controlul și registrul pentru aceste 5 capete, costurile sunt extraor­dinar de mari și va fi foarte greu pentru asociațiile de control care trebuie să facă acest lucru. De aceea noi, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, am cerut ca în aceste zone să fie eliminate controlul și registrul. Dar trebuie să avem și o consecvență în ceea ce discutăm cu Comisia Europeană, pentru că am spus că vrem să îmbunătățim prin acest sprijin calitatea genetică a efecti­velor din România. Noutatea mare este pentru fermele de carne, unde din 2017 vor fi două scheme: o schemă pentru efectivele matcă, care vor avea o anumită alocare financiară, și o a doua schemă care va fi pentru tineretul la îngrășat de carne. Lucrăm foarte mult la definiția clară a raselor de carne, pentru că ştim, au fost necazuri când am exclus Bălțata Românească de la rasa de carne, deși ea este o rasă mixtă, cu varietate lapte și varietate carne. Deci s-au reglementat multe aspecte în sectorul creșterii bovinelor“, spune Claudiu Frânc.

„Pământul nu ne așteaptă până primim subvențiile!“

Gabriel Mușatescu este de peste 15 ani fermier în Pogoanele, la marginea Bărăganului. Printre vecinii și colegii săi i s-a dus vestea de om serios, corect și priceput. Când am stabilit o întâlnire cu domnia sa mă așteptam să avem o discuție orientată mai mult spre aspecte tehnice. Ei bine, așa cum veți putea descoperi în materialul următor, vrând-nevrând centrul de greutate al convorbirii a gravitat în jurul chestiunilor financiare.

Finanțele, mai problematice decât vremea

„Pământul nu ne așteaptă până primim subvențiile. El trebuie lucrat la vremea cuvenită, dacă vrei să obții ceva. Dacă nu faci lucrările atunci când trebuie, degeaba le mai faci“, îmi spune dl Mușatescu. Și cine, oare, ar putea contrazice acest adevăr evident?

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale, legate de condițiile din acest an, nu se leagă nici de ploi, nici de primăvara capricioasă. Întârzierea în plata subvențiilor pentru agricultori îl supără cel mai tare. „Suntem o zonă defavorizată, fiind lipsiți de irigații și afectați mereu de secetă, dar asta n-a făcut să primim subvențiile la vreme.“ Conform părerii sale, Guvernul a reușit să-i păcălească, pe lângă fermierii din zonele defavorizate, și pe cei care aveau ferme mixte: „La sfârșitul anului trecut au fost puși să unească partea de cultură vegetală cu cea de zootehnie, iar acum vor primi subvenția când se va plăti pentru zootehnie, adică la urmă de tot!“

Nu-și face visuri prea mari în legătură cu câștigurile pe care le va obține. Deja are experiența anilor trecuți. „Dacă ne ajută Dumnezeu, cu ploi și vreme bună, au grijă traderii să ne aducă cu picioarele pe pământ, cu prețurile lor“, îmi spune.

Cât despre banii din subvenții, care vor veni odată și-odată, cum vin așa se duc. Trebuie plătite lucrările și input-urile. De la an la an prețurile acestora cresc, devenind tot mai greu de plătit. Dar asta este regula jocului, consideră domnul Mușatescu: „În ziua de azi nu mai poți rezista pe piață fără tehnologii și fără îngrășăminte. Odată ce nu ai bani ca să le cumperi, nu mai poți ține pasul cu cerințele de la ora actuală.“

Între evaluarea riscurilor și cântărirea avantajelor

Ferma pe care o conduce are acum puțin peste 800 ha. „Când am început, în 2001, aveam 1.400-1.500 ha. Dar apoi pământurile s-au tot vândut, fără socoteală. Mari suprafețe au ajuns la străini. Poate că ăsta este rostul, până la urmă, ca pământul să circule, nu poate sta într-un singur loc.“

Revenind după scurta digresiune, am aflat că Gabriel Mușatescu a cântărit riscurile pentru fiecare cultură în parte și, în funcție de ele, a hotărât repartiția semănăturilor în fermă. „Am încercat să împărțim riscurile agriculturii fără irigații, astfel încât seceta să nu afecteze toate culturile. Așa am ajuns să avem 150 ha semănate cu grâu, 100 cu rapiță, 120 cu floarea-soarelui și 300 cu porumb. Mai avem și unele suprafețe cultivate cu lucernă“, explică fermierul.

Pentru grâu s-a folosit soiul Glossa, despre care fermierul știa din experiența anilor trecuți că dă rezultate bune în condițiile zonei. Anul trecut producția de grâu a fost de cca 5,5 tone/ha, asemănătoare cu cea de anul acesta.

Pentru floarea-soarelui, fermierul a preferat hibridul Florimis, de la Euralis, care și el pare a fi bine adaptat la specificul zonei. Anul trecut, în condițiile secetei extreme, producția obținută în fermă la floarea-soarelui a fost de 2.800 – 2.900 kg/hectar.

În schimb, la porumb, alegerea a fost ceva mai grea. Până la urmă, opțiunea fermierului s-a oprit asupra hibrizilor semitardivi de la Pioneer și Monsanto. „Căldura foarte mare din perioada în care leagă porumbul creează mari probleme, în special legate de polenizare. Atunci, am încercat să păcălim seceta, care de obicei apare în lunile iulie și august, grăbind puțin perioada de maturizare, prin trecerea la hibrizi semitardivi. În plus, grăbind și perioada de răsărire beneficiem mai mult de ploile din primăvară“, motivează Gabriel Mușatescu alegerea făcută.

Tehnologii riguroase pentru rezultate optime

În ciuda primăverii capricioase din acest an, în jurul datei de 25 martie semănatul porumbului și al florii-soarelui era încheiat. Principalul atu a fost acela că arăturile erau făcute încă din toamnă. Imediat ce s-a împrimăvărat a început și pregătirea terenului, așa că la semănat s-au putut folosi ferestrele dintre două ploi. La răsărire porumbul a beneficiat de umiditate optimă, care se păstra încă și la începutul lunii iunie. Pe scurt, există premisele obținerii unei recolte bune. Anul trecut s-au cules 7 tone/ha și nici anul acesta n-ar trebui să se obțină mai puțin, după cum se arată... De fapt, unul dintre secretele succesului este tehnologia riguroasă de lucrare a solului. Imediat după recoltare se face arătura de bază. Primăvara, cât se poate de devreme, se trece cu un disc nivelator. Acolo unde urmează să se semene porumb se face și o încorporare a îngrășămintelor. Cu o zi, două înaintea însămânțării se trece și cu un combinator. Mai târziu se face o prașilă mecanică. Din lucrările standard mai fac parte și unul sau chiar două tratamente în perioada de vegetație împotriva unor boli, buruieni sau dăunători. Pentru fertilizarea de bază se folosește azotul. Conco­mitent cu însămânțatul se aplică și complexele cu fosfor și potasiu, iar la prășit se mai face o fertilizare fazială cu azot. După semănat se face o erbicidare, în preemergență. Mai târziu, dacă este cazul, se mai aplică tratamente cu ierbicide selective.

Greul lucrărilor îl duc cele trei tractoare John Deere, cu puteri de peste 100 CP. Pe lângă ele, la lucrări auxiliare, mai sunt folosite și câteva tractoare românești, mai puțin puternice. Recoltarea o face o combină autohtonă marca „Dropia“, foarte fiabilă, în ciuda tehnologiei mai rudimentare cu care este echipată. Pe lângă acestea, mai sunt utilizate o mașină de erbicidat de la Valrom cu o deschidere de 18 metri, o semănătoare de păioase „Ceahlăul“ și alta de la Kverneland. „Încercăm să folosim, acolo unde se poate, utilaje produse în țară. Astfel îi sprijinim pe producătorii români, căci dacă n-o facem noi, atunci cine s-o facă?“, mă întreabă fermierul.

„Încă puțin și punem lacătul“

Ca să tragem o concluzie, l-am rugat pe dl Gabriel Mușatescu să îmi spună care sunt în opinia sa cele mai mari probleme cu care se confruntă. „Nivelul scăzut al subvențiilor este prima dintre ele. După cum se știe, la noi sunt unele dintre cele mai scăzute niveluri ale subvențiilor din întreaga Uniune Europeană. La aceasta se adaugă impozitarea împovărătoare. Chiar și subvențiile sunt impozitate, după ce că se plătesc cu întârziere. Și dacă la toate acestea mai adăugăm și prețurile scăzute pe care le primim pentru producție, mai avem puțin până să punem lacătul și să ne apucăm de altceva“, a încheiat fermierul.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 22-23

APIA a început plățile pentru zootehnie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a anuțat faptul că în data de 5 iulie a început autorizarea la plată a schemei de plată pentru Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul zootehnic - schemă decuplată de producţie în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8). Plafonul total alocat conform HG nr.382/2016 este de 116.770.266 euro, respectiv de 515.844,3 mii lei. Cuantumul calculat este de 97,4 euro/cap animal, respectiv 430,27 lei.

Până în acest moment suma totală autorizată la plată pentru Campania 2015, este de 1,524 miliarde euro, un număr total de 841.285 fermieri autorizați la plată pe toate tipurile de fonduri (Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Național), respectiv:

FEGA - 1,193 miliarde euro:

- 255,44 milioane euro plăți în avans (efectuate în luna noiembrie 2015);

- 937,64 milioane euro plăți regulare.

FEADR + cofinanțare de la bugetul național – 212,55 milioane euro, din care:

- 197,05 milioane euro pentru Măsura 13 – “Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice”-  din PNDR 2014-2020;

- 15,5 milioane euro pentru Măsura 214 – “ Plăți privind agromediu”.

BUGET NAȚIONAL - 119,12 milioane euro:

- 109,88 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector vegetal (ANT1);

- 3,83 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplată de producție în sectorul lapte, specia bovine (ANTZ 7);

- 5,41 milioane euro pentru Ajutor Național Tranzitoriu în sector zootehnic – Schema decuplata de producție în sectorul carne, specia bovine (ANTZ 8).

Zootehnia, sector de producție, dar și de consum

Despre fermierul Vasile Lungu din județul Iași am mai scris de-a lungul timpului, însă în acest număr al revistei vom prezenta activitatea fermei zootehnice, o componentă importantă cu dublă valență de furnizor și consumator. Furnizor, pentru că laptele și carnea ajung în bucătăria cantinei și a restaurantului, iar consumator pentru că o bună parte a subproduselor din sectorul vegetal și de producere sămânță sunt valorificate în furajarea animalelor.

Specii pentru carne

De-a lungul vizitei, în cadrul fermei ne-a însoțit inginerul zootehnist Constantin Singer, care ne-a detaliat faptul că în cadrul fermei există mai multe specii de animale, unele selecționate special pentru producția de carne, altele pentru lapte. Pentru carne se cresc porci și oi, rase pure, dar și metiși.

porci

În sectorul suine sunt aproximativ 300 de porci Mangalița, Vietnamezi și metiși. „Pentru că ne-am axat pe producţia de carne, mizăm pe un metis trirasial, rezultat al raselor Marele Alb, Landrace şi încă o rasă care oferă calitatea carcasei, Hampshire, Duroc și în mod deosebit Pietrain. Efectivul din acest moment este de aproximativ 500 capete. Și la oi ne axăm tot pe producţia de carne, de aceea creştem un metis format din Carabaşă şi Suffolk. Așa ne-am asigurat că vom crește o rasă care oferă constituţie şi robusteţe, dar mai ales calitate. Mulgem oile numai după ce înţărcăm mieii, o perioadă scurtă ce-i drept, pentru că nu vrem ca ugerul să fie afectat“, a specificat inginerul.

oi

Numărul mare de angajați care beneficiază de masa de prânz gratuită la cantina din cadrul fermei, la care se adaugă și inaugurarea hotelului La Domenii, unde oaspeții pot mânca produse tradiționale locale, impune și o constanță a numărului de animale și, respectiv, a cantităților de produse animaliere.

În ceea ce privește taurinele, am aflat faptul că, deși în urmă cu ceva timp au fost alese rasele pentru lapte, în acest moment se află în derulare un program de metisare pentru a trece la creșterea animalelor pentru carne. „Iniţial în fermă aveam un nucleu de vaci Holstein, ulterior am realizat monte cu rasa Blue Belgique, după care am achiziţionat şi un taur din rasa Aberdeen Angus. În acest moment avem 52 de capete în diferite stadii de metisare, dar şi câteva exemplare din rasă pură“, a mai adăugat Singer.

Specii pentru lapte

La fermă lucrează 10 persoane care au grijă de întregul efectiv de animale, un efectiv deloc mic pentru că, pe lângă porci, oi și vaci, fermierul Vasile Lungu a ales să crească bivolițe și capre.

capre

Sectorul de caprine este al doilea ca mărime, având un efectiv de 300 de capete. Producțiile de lapte satisfăcătoare obținute de la acestea îl îndeamnă pe fermierul ieșean să investească în viitor și într-o stație de procesare a laptelui. „Pentru că la caprine urmărim producția de lapte, ne-am decis să metisăm o rasă autohtonă cu masculi Saanen. Ne aflăm la a patra metisare şi suntem mulțumiți deoarece avem o producţie medie de 2,7 litri. Caprele sunt mulse mecanic, iar în acest moment ajungem şi la producţii de 11.000 de litri de lapte/lună“, a precizat Singer.

Cel mai interesant sector mi s-a părut cel al bivolilor. Startul a constat în achiziționarea a 15 bivolițe, iar în acest moment efectivul depășește 30 de capete inclusiv tineretul. Dublarea numărului de animale se datorează faptului că domnul Lungu vizează producerea în continuare a prepa­ra­telor din lapte, deci şi a specialităților din lapte de bivoliţă.

La finele vizitei am fost invitați să degustăm produse din carne și lapte pregătite în cadrul fermei. Ni s-a confirmat încă o dată faptul că alimentele locale, preparate după rețete tradiționale, nu pot fi niciodată înlocuite cu cele obținute în sistem industrial.

Dragostea domnului Vasile Lungu pentru agricultură se vede aici la tot pasul. După sectorul vegetal, următorul a fost investiția în sectorul zootehnic, principalul consumator al producției secundare vegetale. Apoi, sectorul vitivinicol completează paleta unor activități complexe și diverse ce caracterizează Domeniile Lungu, pentru care investitorul merită respectul breslei și nu numai.

Loredana Larissa SOFRON

A fost aprobat Programul Național Apicol pentru perioada 2017 - 2019 pentru a fi notificat la Comisia Europeană în vederea analizării și aprobării prin Decizie

Procedura prevede ca, după aprobarea Programului, Comisia Europeană stabilește suma alocată pentru perioada 2017 – 2019, emițând o decizie în baza căreia Guvernul României elaborează actul normativ de aprobare a sprijinului financiar și de implementare a măsurilor de sprijin notificate.

Suma estimată a fi alocată în perioada 2017 – 2019 este de peste 7.000.000 euro/an, respectiv 21.000.000 euro/3 ani. În anul 2013, România a notificat în Programul Național Apicol pentru perioada 2014 – 2016 un efectiv de 1.550.000 stupi, suma alocată fiind de 20.045.340 euro/3 ani, măsurile prevăzute în PNA 2014-2016 vizând achiziţionarea de stupi, material biologic, medicamente pentru tratarea varoozei şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

Măsurile de sprijin financiar cuprinse în Programul Național Apicol 2017-2019 vizează:

  • achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică;
  • decontarea achiziţionării de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral ( nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar);
  • decontarea achiziționării de accesorii apicole: colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere (nu mai mult de20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate);
  • Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unor echipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii
  • Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică
  • Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, membrii cooperativei trebuind să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Menționăm că accesarea măsurilor și depunerea dosarelor la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în vederea solicitării sprijinului financiar se poate face direct de către apicultor sau prin intermediul formei asociative.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Programul Național Apicol este elaborat conform Regulamentului (UE) nr. 1308/2013al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unei organizări comune a pieţelor produselor agricole şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.922/72, (CEE) nr.234/79 (CE)nr.1037/2001 şi (CE) nr.1234/2007ale Consiliului, al Regulamentului CE nr. 1366/2015 de completare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol și al Regulamentului CE nr. 1368/2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr.1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte ajutoarele din sectorul apicol.

Conform art. 8 alin. (2)din Regulamentul CE nr. 1366/2015:„Alocarea fondurilor Uniunii pentru programele apicole din perioada 2017-2019 se efectuează pe baza numărului de stupi comunicat în 2013 de către statele membre în programele lor apicole pentru perioada 2014-2016”.

Conform art. 5 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 Programul apicol” se aprobă de către Comisie în conformitate cu articolul 57 primul alineat litera (c) din Regulamentul (UE) nr.1308/2013, cel târziu la data de 15 iunie care precedă începutul primului an apicol al programului apicol în cauză”.

Conform art.7 din Regulamentul CE nr. 1368/2015 ”Plăţile legate de măsurile puse în aplicare în fiecare an apicol, efectuate de statele membre către beneficiari, au loc în perioada de 12 luni care începe la 16 octombrie a anului apicol respectiv şi se încheie la data de 15 octombrie a anului următor”.

MĂSURILE DE SPRIJIN FINANCIAR PENTRU PERIOADA 2017 – 2019 PREVĂZUTE ÎN PROGRAMUL NAȚIONAL APICOL SUNT:

A. Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei și nosemozei, atât pentru apicultura convenţională, cât și pentru apicultura ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziționate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiarsaual medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii convenționale, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;
  • preţul fără TVA al medicamentelor achiziţionate folosite pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deţinut de apicultorla data depunerii cererii în vederea solicitării ajutorului financiar sau al medicamentelor achiziționate pentru tratarea nosemozei, în cazul apiculturii ecologice, de la furnizori autorizați conform legislației în domeniu;

B. Achiziţionarea de stupi/cutii în vederea înlocuirii stupilor uzaţi în urma deplasării în pastoral

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia de stupi utilaţi conform tehnologiei apicole, dar nu mai mult de 25% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, excluzând materialul biologic.
  • achiziţionarea stupilor se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului

C. Achiziționarea de accesorii apicole:

Din lista accesoriilor apicole care pot fi achiziționate fac parte:

  • colector polen
  • colector propolis
  • uscător polen
  • încălzitor miere

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de colectoare de polen sau colectoare de propolis, dar nu mai mult de 20% din totalul stupilor deţinuţi de apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea colectoarelor de polen sau a colectoarelor de propolis se face maximum de două ori pe perioada derulării Programului/beneficiar
  • până la 75 % din preţul fără TVA pentru decontarea achiziției de uscător de polen sau încălzitor miere, cu condiția să mențină minimum 3 ani accesoriile achiziționate;
    Achiziţionarea uscătorului de polen sau a încălzitorului pentru miere se face o singură dată pe perioada derulării Programului/beneficiar.

D. Achiziționarea de către Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară (ANSVSA) a unorechipamente pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Achiziționarea echipamentului LC-EA-IRMS permite determinarea prin spectrometrie de masă a raportului izotopic 13C/12C. Modificarea raportului de abundența izotopică naturală menționat anterior, pusă în evidență cu echipamentul LC-EA-IRMS identifică pozitiv falsificarea produselor prin introducerea unor aditivi ieftini, în general cu valoare nutritivă și energetică inferioară în raport cu produsul nefalsificat.

Achizitionarea unui echipament performant la același nivel de competență tehnică cu al laboratoarelor recunoscute ca fiind de referință la nivel european permite României să certifice calitatea și autenticitatea mierii.

Pentru analiza și identificarea polenului prin atribuirea speciei de plante de proveniență este necesar un microscop cu putere de magnificație mai mare, capacitate de examinare în contrast de fază, lumina polarizată și posibilitatea de imagistică analitică prin construirea unei baze de date capabilă să culeagă informații din bazele de date dedicate on-line.

Pentru scurtarea timpului de lucru și reducerea limitei de cuantificare este necesar un spectrofotometru de absorbție moleculară UV-Vis cu viteza de scanare de peste 10000 nm/min in domeniu extins de 190-1100 nm și posibilitatea de analiză directă prin fibră optică.

Este necesar un refractometru digital cu corecție de temperatură inclusă pe baza tabelară ICUMSA, cu domeniu de indici de refracție extins, rezultat independent de aprecierea analistului.

Procedura de achiziționare a echipamentelor se va face cu respectarea legislației în vigoare și acestea vor fi utilizate pentru efectuarea analizelor pentru evitarea falsificării mierii și a produselor apicole și pentru determinarea zonei geografice de proveniență și a autenticității mierii.

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziționarea echipamentul LC-EA-IRMS;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui microscop;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Spectrofotometru de absorbție moleculara UV-Vis;
    preţul fără TVA pentru achiziționarea unui Refractometru.

E. Achiziţionarea de mătci (regine) şi/sau familii de albine pentru apicultura convenţională sau ecologică:

Cheltuieli eligibile:

  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de 75 familii de albine și pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de familii de albine egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de familii şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea acestora, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin sub 75 familii de albine;
  • preţul fără TVA pentru achiziţia unui număr maxim de mătci (regine) egal cu 40 % din familiile de albine deţinute de către apicultor la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului financiar, dar nu mai mult de 100 de mătci şi pentru achiziţia medicamentelor necesare pentru tratarea familiilor de albine, în cazul apicultorilor care dețin peste 75 familii de albine;

F. Achiziționarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox prin intermediul cooperativelor constituite de minimum 2 ani, conform legislației naționale, iar membrii cooperativei trebuie să deţină minimum 1500 de familii de albine.

Cheltuieli eligibile:

- Până la 75% din preţul fără TVA pentru decontarea achizițiilor de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox, cu condiția să mențină minimum 3 ani uneltele achiziționate;

Achiziţionarea de maturator, centrifugă, topitor de ceara cu abur din inox se face o dată pe Program.

Prin PROGRAMUL NAŢIONAL APICOL pentru perioada 2014 – 2016 sprijinul financiar alocat prin Decizia Comisiei nr. 5126/2013a fost de20.045.340 Euro, respectiv:

  • anul 2014, 6.683.690Euro;
  • anul 2015, 6.684.930Euro;
  • anul 2016, 6.676.720Euro.

Indicatorii monitorizați în Program au fost:

INDICATORI

2014 realizat

2015 realizat

Nr. beneficiari - apicultori 5.391 5.903
Nr. solicitanți – forme asociative 143 145
Nr. mătci achiziționate 38.526 60.863
Nr. familii de albine achiziționate 23.297 29.966
Nr. roi pe faguri achiziționate 19.771 23.941
Nr. stupi achiziționați 86.035 102.663
Seturi de analize efectuate 7 28

Pentru anul 2014/2015 - curs de schimb la data de 30 decembrie 2009 de 4,2325 lei

Pentru anul 2016 - curs de schimb la data de 1 ianuarie 2016 de 4,5240 lei.

Colaborare transfrontalieră în domeniul zootehniei cu fonduri europene

• Două ferme-pilot în România și Republica Moldova.

• Laboratoare moderne de cercetare pentru monitorizarea producțiilor în România, Republica Moldova și Ucraina.

• 2,621 milioane de euro din bani europeni.

Colaborarea transfrontalieră în partea de est a Uniunii Europene s-a materializat și prin finalizarea proiectului Promovarea producției sustenabile și implementarea bunelor practici în fermele de bovine din zona frontalieră România – Republica Moldova – Ucraina.

La conferința de încheiere, care a avut loc la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, beneficiarul proiectului, au participat partenerii de proiect, reprezentanți ai Asociației Generale a Crescătorilor de Taurine din România, ai Universității Agrare de Stat din Chișinău, Universității Agrare de Stat din Odessa-Ucraina, cadre didactice, cercetători, reprezentanți ai unor societăți comerciale de profil, fermieri.

Prof. univ. dr. Vasile Vântu, rectorul universității gazdă, a prezentat obiectivele proiectului care au vizat îmbunătățirea performanțelor economice ale zonei de frontieră prin facilitarea și modernizarea durabilă a agriculturii, crearea unei rețele comune de centre de monitorizare a producției bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în cele trei țări partenere. De asemenea, derularea unei campanii de formare/informare și diseminare a informațiilor specifice pentru factorii interesați în domeniu din cele trei regiuni.

„Vrem, a subliniat dl rector Vasile Vântu, ca ceea ce realizează cele trei universități partenere să aibă rezonanță în activitatea micilor și marilor fermieri, în lumea afacerilor.“

În perioada de implementare de 26 de luni, bugetul proiectului s-a cifrat la valoarea eligibilă de 2.621.122 euro, din care finanțare de la UE 2.359.009 euro, iar 262.112 euro cofinanțare parteneri.

Prin materializarea acestui proiect pe care conf. univ. Vasile Vrâncean, prorectorul Universității Agrare de Stat din Chișinău, l-a caracterizat ca fiind „benefic și deosebit de important“ s-au înființat două ferme-pilot pentru determinări cantitative și calitative în România și Republica Moldova. Ferma din România, amplasată la Rediu – județul Iași, are un efectiv matcă de 50 de vaci din rasa Fleckvieh Simmental și dispune de peste 15 tipuri de echipamente agrozootehnice, achiziționate în cadrul proiectului, pentru deservirea fermei.

Valorificarea producției de lapte se face prin vânzare cu amănuntul în campusul USAMV și prin livrare către procesatori regionali.

Tot aici au fost angajate șase persoane pentru managementul firmei și pentru asigurarea sustenabilității proiectului prin furnizarea de exemple de bune practici și acordarea de servicii de instruire și consultanță grupului țintă.

La ferma din Republica Moldova efectivul matcă este format din 30 de vaci din aceeași rasă, iar valorificarea producției se face prin livrare la procesatori și vânzare cu amănuntul.

Pentru monitorizarea producțiilor bovine din punct de vedere cantitativ și calitativ în țările partenere s-au înființat trei centre. Centrul din România dispune de două laboratoare pentru analize fizico-chimice, microbiologice și senzoriale dotate cu 60 de echipamente moderne și infrastructură IT, valoarea investiției fiind de 300 mii de euro. Aici își desfășoară activitatea trei persoane pentru operarea centrului și asigurarea sustenabilității proiectului prin prestarea de servicii de specialitate pentru membrii grupului țintă și utilizarea infrastructurii de cercetare-dezvoltare ca și pentru accesarea și a altor procese de cercetare și investiții.

Investiții de peste 350 mii de euro au fost alocate și centrului din Odessa – Ucraina, iar la Chișinău valoarea investiției, unde au fost înființate două laboratoare și o minilinie de pasteurizare și ambalare a laptelui obținut din fermă, se ridică la peste 250 mii de euro.

Dezbaterile ce au avut loc la sediul USAMV Iași, dar și la ferma-pilot de la Rediu au evidențiat – din spusele celor prezenți – care vor fi beneficiarii acestui proiect: fermierii din zonele de vecinătate ale partenerilor, studenții din ciclurile de licență, masterat, doctorat de la cele trei universități, cercetători și cadre didactice, procesatori din industria alimentară din cele trei regiuni și, nu în ultimul rând, consumatorii de produse de origine animală sigure din punctul de vedere al inocuității din cele trei țări.

S-au avansat și cifre: conform proiectului, din grupul-țintă imediat vor fi 150 de crescători de taurine, 15 reprezentanți ai procesatorilor – cinci din fiecare țară parteneră – reprezentanți ai asociaților profesio­nale din domeniu, 15 cadre didactice și, nu în ultimul rând, personalul angajat la fermele-pilot și la laboratoare.

„Finalizarea acestui proiect, a declarat prof. univ. dr. Serge Kachiuk, rectorul Universității din Odessa, este o ilustrare a bunelor relații și a colaborării între cele trei universități, o punte de legătură între cele trei țări și, în același timp, un sâmbure al viitoarelor colaborări în acest vital domeniu al creșterii animalelor. Dorim ca ceea ce vom realiza în aceste ferme-pilot la dumneavoastră și în laboratoarele existente în cele trei țări partenere să aibă rezonanță în economia reală, valorificându-se astfel potențialul agricol de care dispunem“.

Stelian CIOCOIU

Consfătuire internațională privind zootehnia

În cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina – Republica Moldova, la Iași a avut loc Conferința Internațională în cadrul proiectului Centrul Transfrontalier de Susținere pentru Dezvoltarea Asistată a Zootehniei.

Manifestarea, găzduită de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu Iași, a reunit reprezentanți ai partenerilor din cadrul proiectului, autorități publice locale, servicii de specialitate, fermieri, reprezentanți ai unor societăți agricole, cadre didactice și studenți din cadrul Facultății de Zootehnie a USAMV „Ion Ionescu de la Brad“. Participanților le-a fost prezentată starea zootehniei din Regiunea Transfrontalieră, respectiv zona nord-est a României, raionul Herța-Ucraina, Republica Moldova, precum și stadiul activităților derulate în cadrul proiectului de către cei trei parteneri.

Proiectul se derulează până la finele anului 2016 și este implementat de Stațiunea de Cercetare Dezvoltare Dancu Iași în calitate de lider de proiect și are ca obiectiv general popularizarea și diseminarea materialului genetic taurin la standarde europene de către crescătorii de taurine din zona transfrontalieră cu scopul de a îmbunătăți situația economică, socială și de mediu din zonele rurale.

Gazdele – SCDB Dancu – au prezentat celor prezenți realizările obținute în direcția ameliorării raselor de bovine existente prin încrucișarea cu rase pentru carne de mare productivitate, ceea ce ar asigura micilor crescători venituri sporite întrucât, au subliniat mulți dintre participanți, creșterea în sistem gospodăresc a unui număr mic de vaci cu lapte, așa cum se practică încă în această zonă, este nerentabilă, în condițiile în care creșterea taurinelor pentru carne este cu mult mai rentabilă. Să nu se uite că, au subliniat unii vorbitori, creșterea taurinelor pentru lapte în condițiile impuse de Uniunea Europeană este din punct de vedere financiar deosebit de costisitoare. Noile rase pentru carne ar da, de asemenea, reale posibilități de export în țările Uniunii Europene și venituri sporite.

(S.C.)

Cultura faceliei, benefică pentru apicultori şi zootehnişti

Originară din America de Nord, facelia a fost introdusă în ţara noastră ca plantă meliferă, însă în acelaşi timp poate fi şi un bun nutreţ pentru animale, dar şi îngrăşământ verde. Cum se poate înfiinţa şi întreţine o astfel de cultură la noi în ţară ne-a detaliat domnul inginer silvic Ruben Budău, unul dintre cultivatorii din vestul ţării.

Specific

Phacelia tanacetifolia L. este o specie anuală ce face parte din familia Hydrophylaceae, iar în popor este cunoscută sub denumirea facelia. Puţin pretenţioasă la condiţiile de climă şi sol, rezistând brumelor târzii de primăvară şi celor timpurii de toamnă, facelia are o perioadă vastă în care poate fi cultivată. Cei care aleg să înfiinţeze acest tip de cultură nu o fac tot timpul pentru aceleaşi motive. Unii fermieri înfiinţează cultura datorită calităţilor meliferice pe care le are planta. Facelia secretă nectar pe tot parcursul zilei. Cantitatea de nectar este de 1,0-4,5 mg/floare, cu o concentraţie medie de 28% zahăr. Florile de facelia sunt cercetate intens de albine pe toată durata înfloritului. Alţii înfiinţează culturile în scop furajer, această plantă fiind bogată în proteine. Facelia face parte din grupa plantelor furajere secundare, care produc într-un ritm rapid masă verde. Cel de-al treilea motiv, dar nu şi cel mai neînsemnat, pentru care se înfiinţează astfel de culturi este dat de faptul că planta poate fi folosită ca îngrăşământ verde deoarece lasă multe elemente nutritive în sol.

Pregătirea terenului şi înfiinţarea culturii

Condiţia necesară obţinerii unei bogate culturi de facelia este pregătirea corespunzătoarea a patului germinativ. Seminţele de facelia au o dimensiune mică, motiv pentru care planta are nevoie de anumite condiţii pentru a putea rezulta o răsărire uniformă. Din acest motiv solul trebuie să fie tasat la suprafaţă şi afânat în profunzime. Lucrările trebuie să vizeze mărunţirea şi nivelarea suprafeţei pe adâncimea de semănat tocmai pentru a se crea un contact cât mai bun între seminţe şi sol, iar ultimul proces se recomandă a fi executat cu cultivatorul de plante tehnice urmat de croskileti perpendicular pe direcţia de semănat, pentru a realiza o încorporare uniformă a seminţelor.

Chiar dacă aparent această plantă nu este pretenţioasă faţă de tipul de sol, totuşi, pentru a obţine rezultatele dorite, ar fi de luat în calcul anumite recomandări ale specialiştilor. S-a constatat faptul că facelia a avut o mai bună evoluţie pe solurile care au o bună capacitate de aeraţie şi de reţinere a apei, iar din acest motiv nu sunt recomandate solurile sărăturoase. Alegerea locului în asolament este un alt aspect care, luat în considerare, confirmă aşteptările scontate. Cele mai reuşite culturi s-au înregistrat pe suprafeţele unde culturile premergătoare au fost cerealele păioase de toamnă, atât pentru semănatul în primăvară cât şi în vară, precum şi plantele furajere care părăsesc devreme terenul.

Semănatul se poate realiza manual sau cu utilajele performate precum cele folosite la înfiinţarea culturilor de lucernă. Pentru înfiinţarea unei culturi pe un hectar este nevoie de 10 kg de sămânţă, dacă semănatul se face manual, iar dacă se realizează cu mașina, 6-8 kg. Preţul/kg variază între 25 şi 30 de lei şi sămânța poate fi achiziţionată şi de la producătorii din ţară. Cu toate acestea, mai mereu există şi căi de mijloc, fapt demonstrat şi de Ruben Budău care ne-a explicat cum a realizat semănatul pentru propria cultură. Acesta a folosit o vioară de semănat – o improvizaţie, ne spune, după un vechi model austro-ungar, dar care funcţionează foarte bine, reduce costurile de semănat şi nu risipeşte sămânţa. Pentru o răsărire rapidă este de preferat ca, în perioada imediat următoare după semănat, cultura să primească apă.

Întreținerea culturii și perioada de vegetație

Pe întreaga perioadă de vegetație a culturii trebuie avută în vedere curățarea buruienilor, lucru care se poate realiza prin prășire, erbicidare sau plivire repetată. În cazul în care este aleasă varianta erbicidării trebuie avute în vedere cel puțin două astfel de manopere. În cel mult 2 săptămâni după semănat, plantele de facelia răsar, iar perioada de vegetație este redusă în comparație cu cea întâlnită la culturi, 45-50 zile. Planta poate ajunge la o înălțime cuprinsă între 40 și 60 cm, tulpina este rami­ficată, purtând mai multe inflorescențe în formă de evantai. Înflorirea începe de la bază plantei, iar durata înfloritului variază între 30 și 50 de zile, în funcție de zona în care este ampla­sată cultura și de factorii climatici aferenți. În zonele în care nu se înregistrează temperaturi foarte ridicate, iar umiditatea este mai mare, perioada de înflorire este mai îndelungată, fapt care îi avantajează mai ales pe apicultori, în timp ce în zonele de câmpie, unde arșița este mai des întâlnită, durata de înflorire este cuprinsă între 25 și 30 de zile.

Recoltare și condiționare

Facelia poate fi recoltată în două etape. În prima fază lucrarea se poate realiza cu vindrovarul, astfel plantele pot fi lăsate pe sol pentru a se usca. A doua etapă presupune folosirea unei combine echipate cu picapuri pentru ridicarea plantelor din brazdă, atunci când seminţele au o umiditate de 10%. Momentul recoltatului în două faze se stabileşte când seminţele de la baza inflorescenţei au seminţele brunificate.

Recoltarea în două etape nu reprezintă unica soluție, ci se poate realiza și într-o singură fază prin folosirea unui desicant, atunci când seminţele de la bază au început să se brunifice. Apoi, în momentul în care cultura este complet uscată, se face recoltarea direct din lan la umiditatea de păstrare a seminţei.

În ceea ce privește condiționarea, facelia necesită o atenție sporită. După ce au fost recoltate, semințele trec prin procesul de curățire prin care se elimină resturile vegetale. Procesul de selecție a semințelor se realizează cu utilaje speciale dotate cu site ce pot păstra și semințele mici.

Loredana Larissa SOFRON

Îmbunătăţirea fertilităţii solului este condiţionată de dezvoltarea zootehniei

Exploatarea pământului în stil minerit, când doar extragem din sol elemente nutritive cu fiecare recoltă, iar înapoi nu dăm decât cantităţi reduse, a dus la scăderea drastică a fertilităţii solului.

Este cunoscut, cu fiecare tonă de cereale se extrag din sol cca 300-400 kg NPK/ha, la o producție medie de 4.000-5.000 kg/ha. În schimb, în ultimii ani, s-au aplicat doar 30-40 kg NPK/ha.

Așa se face că, din cele 9,4 mil. ha teren arabil, au conținut redus și foarte redus în humus 7,5 mil. ha, au asigurare slabă și mijlocie cu azot 5 mil. ha și au asigurare slabă și foarte slabă cu fosfor 6 mil. ha.

Sunt necesare aceste animale producătoare de bălegar deoarece cu fiecare tonă de gunoi de grajd (substanță uscată) se asigură în sol 200 kg de humus.

Numai prezența culturilor furajere în asolament, alături de aplicarea îngrășămintelor organice, asigură îmbunătățirea fertilității solului, în felul următor:

- Se previne epuizarea substanțelor fertilizante din sol prin aplicarea gunoiului de grajd care este un îngrășământ complet, ce conține majoritatea macro și microelementelor fertilizante și, totodată, înviorează activitatea microbiologică din sol.

Prezența plantelor leguminoase în asolament asigură îmbogățirea solului în azot, iar prin rădăcinile profunde și cu capacitate mare de solubilizare aduc la suprafață elementele nutritive levigate, precum și pe cele rezultate din compușii mai greu solubili, printre care și calciul.

- Atât îngrășămintele organice, cât și plantele furajere contribuie la îmbogățirea solului în humus, componentul care furnizează elementele nutritive pentru plante fiind totodată, alături de argilă, liantul care unește particulele de sol în glomerule stabile. La această acțiune un rol important îl au și gramineele perene care, prin sistemul radicular, participă la fragmentarea solului în particule structurale.

- Solul cu structură stabilă și bogat în materie organică devine mai elastic și atenuează acțiunea de tasare și compactare a mașinilor grele, în special când se lucrează la un grad de umiditate mai ridicat.

- Solul afânat și cu structură glomerulară stabilă, ca urmare a aplicării îngrășămintelor organice și în prezența plantelor furajere, asigură condiții pentru acumularea și păstrarea în sol a majorității apei provenite din precipitații pe care o pune la dispoziția plantelor pe parcursul perioadei de vegetație. Se știe că humusul reține de 6 ori mai multă apă decât substanța uscată și întârzie cu 2 săptămâni efectul secetei.

- Fertilizarea organică, realizată în condițiile menționate, diminuează necesarul de îngrășăminte chimice care, în majoritate, provoacă acidifierea solului. Totodată, calciul nu mai este legat de radicalii acizi și solul își păstrează capacitatea de tamponare, prevenind scăderea pH-ului sub limitele favorabile creșterii și dezvoltării plantelor. Experimentul a dovedit că, de exemplu, grâul care se dezvoltă bine la pH 6-7,5, atunci când pH-ul este 5,8 se reduce producția cu 5%, iar la pH 5,2 producția a scăzut cu 20%.

- Într-un sol cu regim aerohidric favorabil ca urmare a structurii glomerulare și bogăției în materie organică au loc atât procese microbiologice de nitrificare, cât și o intensă activitate a faunei din sol și în primul rând a râmelor. Se apreciază că prin corpul râmelor trec anual 300-400 sol/h și că râmele într-o zi transformă în humus o cantitate de materie organică egală cu jumătate din greutatea corpului lor.

Iată de ce dezvoltarea sectorului zootehniei și în mod necesar extinderea culturilor furajere, pe lângă efectele economice favorabile, asigură menținerea și sporirea fertilității solului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Un zootehnist acuză: Caşcavalul din magazine conţine numai 7% lapte

Absolvent de Agronomie, Necula Samoilă creşte vaci. O îndeletnicire teoretic profitabilă, onorabilă şi veche de sute de ani în aşezările rurale. Numai că dlui Samoilă i se cam „brânzeşte“ laptele când vine vorba de distribuţia acestuia şi de preţul scăzut pe litru. Cu trei parale subvenţie de la stat şi cu alte trei parale, cât oferă procesatorii, fermierul se simte personajul cel mai neînsemnat în această „Operă de trei parale“, care se joacă, din ’90 încoace, la nivel naţional, pe marea scenă a ţării.

A urmat cursurile Institutului Agronomic „Nicolae Bălcescu“ din Bucureşti, cu specializarea zootehnie, în urmă cu trei decenii. Tânăr, dinamic şi dornic de muncă (nu era puţin lucru să fii inginer zootehnist în acea vreme!), a primit repartiţie în Ardeal, în comuna Hălchiu, judeţul Braşov, o zonă recunoscută pentru creşterea animalelor, cu mare potenţial de dezvoltare. Se trezea dimineaţa la ora 4 şi se întorcea de la câmp la ora 21, dar nu acuza efortul, fiindcă satisfacţia lucrului bine făcut şi mândria că „păstoreşte“ 1.000 de capete de animale ştergeau orice urmă de oboseală. „Pe vremea răposatului, în această zonă, zootehnia reprezenta 60-70% din ponderea agricolă a judeţului. Aici au fost IAS-uri, CAP-uri, carmangerii, ferme întregi de porci, de vaci… IAS Prejmer avea mii de capete de vaci de lapte. La vârsta aceea conduceam un efectiv de 1.000 de capete de animale, dintre care 400 matcă. Singurele probleme se raportau la îngrijitorii care nu erau prea bine pregătiţi. Se creşteau vacile româneşti: bălţată, brună şi metişii din acestea. Dacă le dădeai şi mâncare, chiar erau rase bune! Au fost aduse animale şi din alte ţări, din Olanda, Austria, Germania, însă unele nu se adaptau bine la condiţiile din ţara noastră, au apărut bolile, care nu au fost tratate la timp, şi au murit multe dintre ele“, îşi aminteşte Samoilă.

De 80 de bani speranţă

După 1989, într-un timp, a lucrat în Germania la o fermă. Acolo a înţeles ce înseamnă să faci agricultură de performanţă şi cum să dezvolţi la modul cel mai înalt sectorul zootehnic. Numai că socoteala din Germania nu s-a potrivit cu cea de acasă. Momentan se plânge de faptul că lipsa specialiştilor din zonă, lipsa ajutorului dat prin ANARZ, lipsa direcţiilor agricole, care nu se mai implică în sector, au dus la o degenerare a efectivului matcă. Însă, pe de altă parte, recunoaşte că au apărut tractoare sofisticate, combine de recoltat siloz, utilaje pentru pregătirea unui amestec unic şi, de cele mai multe ori, totul se face exact ca în ţările occidentale. Un singur lucru nu se regăseşte, în lanţul de producţie de la noi comparativ cu cel din ţara lui Goethe: preţul scăzut oferit producătorului de lapte. „Din punctul de vedere al utilajelor, al tehnicii, ce era în Germania acum 8 ani a apărut azi şi-n România. Numai problema distribuţiei laptelui, în loc să fie rezolvată ca acolo, la noi se adânceşte pe zi ce trece. A apărut aici, chiar în comuna noastră, o firmă de procesare a laptelui. Dar cum să-l dai la 80 de bani litrul, atât cât oferă ei? Acesta e preţul de achiziţie, dar şi preţul de cost al laptelui. Că tot cam atât, 80-90 de bani, te costă furajele, produsele de care animalul are nevoie pentru a produce laptele respectiv. Păi ce speranţă mai am eu să-mi cresc vitele, să investesc, când speranţele mele sunt la 80 de bani speranţa?“, spune cu obidă fermierul.

Cu un dozator nu se face primăvară

Cu banii câştigaţi în Occident, cu alţi bani proveniţi din alte afaceri (tot din agricultură) a reuşit să-şi cumpere un dozator. Necesitatea înfiinţării unei firme de procesare a laptelui pare evidentă pentru el. A încercat să-şi convingă consătenii, la rându-le crescători de vaci, să-şi unească forţele şi banii în vederea construirii unei asemenea firme. Deocamdată totul a rămas la nivel de discuţii. „În urmă cu 6-7 ani mi-am cumpărat primul dozator de lapte. Însă să ştiţi că 10.000 de euro, cât m-a costat investiţia, sunt foarte mulţi bani pentru un ţăran. Ce e drept, în funcţie de piaţa de desfacere şi de calitatea laptelui, banii se pot amortiza într-un an, un an şi jumătate. La dozator vând laptele cu 3 lei litrul. E o diferenţă între 0,8 lei, cât îmi oferă procesatorul, şi preţul la dozatorul meu, nu? Dar procesatorul, dintr-un litru de lapte de 3,5-4% grăsime, face 3 litri de lapte de 1,5% grăsime. Faceţi socoteala care este câştigul lui la 3 litri de lapte procesat de 1,5% grăsime şi vândut în magazine cu 4,5 lei litrul! El îmi cumpără mie laptele cu 0,8 lei litrul şi câştigă, la final, pe litrul meu de lapte 13,5 lei! Atât câştigă un procesator faţă de un ţăran. Şi atunci cum credeţi că acel ţăran poate să mai crească animale şi să se mai şi trezească dimineaţa cu gândul să mai investească ceva?Am încercat să discut şi cu alţi crescători pentru a înfiinţa o firmă de procesare. Dar ne trebuie bani pentru această investiţie. Poate în viitor, pe baza GAL-urilor, pe baza fondurilor euro­pene, să reuşim să facem o mică firmă de procesare.“

Caşcaval cu-n strop de lapte

A încercat el, Samoilă, să dea plus valoare materiei prime, laptele, şi să dea spre vânzare brânză, caş sau caşcaval, însă cum nu are nici forţă de producţie mare, nici volum mare de produse şi nicio constanţă „nemţească“ a fabricării produselor, nu poate să-şi desfacă marfa în marile magazine, cu toate că ar garanta pentru autenticitatea produselor sale, mai ales că este aproape sigur că, de pildă, caşcavalul din comerţ are în compo­ziţie numai 7% lapte. „Dacă aş face brânză, ar fi mult mai valoroasă decât laptele pe care-l vând la dozator. Mai ales că majoritatea brânzeturilor, a caş­cavalului acela frumos ambalat, ceruit, pe care îl găseşti în magazine, are în compoziţie numai 7% lapte. Este clar că inspectorii de la Protecţia Consumatorului de la Direcţia Agricolă nu-şi fac temeinic treaba. Că, dacă şi-o făceau, mai dispăreau din aceste produse sintetice de pe piaţa braşoveană şi nu numai! Că nu sunt naturale 100%, cât e hăul! Aşa cum sunt E-uri în pâine, aşa sunt şi-n brânzeturi!“, mai adaugă acuzator fermierul. Cu trei parale subvenţie de la stat, cu alte trei parale de la procesatori, Necula Samoilă vede cum i se „subţiază“ afacerea. Şi să mai zică cineva că laptele apă nu se face!

Patricia POP
Paul ROGOJINARU

Oaia zootehniei românești, tot mai „neagră“ pe zi ce trece

Anul 2014 s-a încheiat, pentru agricultura românească, cu bune și cu rele. „Relele“ au fost mai ales în zootehnie, unde boala „limbii albastre“ a făcut numeroase „victime“ printre fermierii care-și vindeau animalele la export. Numeroase „victime“ în rândul crescătorilor autohtoni au făcut și importurile de carne din Occident redirecționate către România pe motiv de embargo impus Rusiei. Și asta în condițiile în care industria cărnii de la noi era deja amenințată de faliment, motivul fiind prețurile mai mari ca în Vest. Ce face statul? Mai nimic. Cel puțin așa cred trei crescători de oi și de capre care nu prevăd nimic bun nici pentru anul 2015.

„Iluzia“ abundenței

Până recent, presa din România spunea că fermele care au ca domeniu creșterea ovinelor și caprinelor sunt un real „succes“, în condițiile în care cererea de produse lactate este în creștere. Peste tot, în toate magazinele vedem tot felul de produse din lapte de oaie și capră. Numai că Marian Cîrnu, care deține o fermă de capre în județul Constanța, spune că această „avalanșă“ de produse ascunde ceva necurat. „Am tot văzut și eu în presă opinii de genul că afacerea cu capre este una de viitor, este ceva extraordinar. Nimic mai fals... Eu cred că lumea fabulează. În lumea «reală» este cu totul altfel. Caprele sunt, de fapt, o afacere medie. Dar atât timp cât ne confruntăm cu probleme grave din producția de brânzeturi și lactate – și aici mă refer la laptele praf care vine de la bulgari și care este folosit de anumiți procesatori în amestec cu lapte de vacă și scot așa-zisa brânză de capră la 13 lei kg – situația se agravează pe zi ce trece. Asta spune totul... Sărăcia ne îndeamnă să cumpărăm orice, oricum – adică ieftin, prost și toxic. De exemplu, eu am 40 de capre care dau în medie 120 de litri de lapte pe zi. Practic, în ceea ce mă privește, asta e cererea. Dacă ar fi fost mai mare aș fi avut mai multe capre! Și observ că încep să mă descurc din ce în ce mai prost“, explică Marian Cârnu. „În privința subvențiilor de la stat... e o formă a mea de a nu mă mai înscrie pe liste pentru acea subvenție... Pentru că este o bătaie de joc. Să dai câteva zeci de lei pe an ca să ții un animal este josnic... Și asta pentru că politicienii noștri negociază mult și prost la Bruxelles, de aceea nu sunt în stare să ne scoată o subvenție bună. Uitați-vă la situația cu fermele de porci. Ce mai poți să zici?“, conchide Cîrnu.

Pășunile, la marile companii

Iulian Vizoiu este antreprenor în sectorul ovin, din județul Argeș. „Pentru noi oieritul e o plăcere. În privința rasei de mioare am considerat că țurcanele s-ar potrivi cel mai bine cu nevoile noastre de produse – lapte, brânză, carne, iar în acest moment avem în stână cu totul 1.400 de bucăți. Marea noastră problemă e că statul nu prea ne ajută. De exemplu, de când cu povestea bolii «limbii albastre»“, statul a sistat toate exporturile și am rămas cu berbecuții nevânduți – o mare pagubă pentru noi. Și din această cauză a trebuit să să-i dăm cu prețuri foarte mici, aproape de pomană. Or, cred că statul ar fi trebuit să facă ceva ca noi, oierii, să nu ajungem în situația asta. Să acorde ajutoare așa cum s-a întâmplat prin alte țări, doar am văzut la televizor. Nu e posibil ca, de la 10 lei în viu, prețul berbecuților să scadă la jumătate și poate și mai mult... Pe noi boala nu ne-a afectat. Berbecuții sunt vioi, dar ne-a afectat prețul... Asta e... Iar în condițiile acestea nu o să-i mai putem ține. E trist... Mai mult decât atât și subvenția ne-a scăzut-o statul de la 38 de lei pe oaie la vreo 20 de lei. Deci autoritățile nu fac aproape nimic, mai ales în sectorul nostru, ovin. Dacă se continuă așa ne îndreptăm toți spre faliment, iar în 2015, dacă mai rămân jumătate din stâne, e mare lucru. Toți colegii cu care am stat de vorbă mi-au zis că în scurt timp li se vor înjumătăți efectivele pentru că nu mai fac față“, ne-a declarat Iulian Vizoiu. În opinia acestuia, „o altă mare problemă pe care o avem e cea cu pășunile. Pentru că aproape toate pășunile au fost luate de firmele mari și stăm mai mult la mâna lor. Toate islazurile sunt la ei și, dacă vor să ni le închirieze și nouă pentru pășunat e bine, dacă nu, ne chinuim prin alte părți. Toate aceste probleme au făcut ca afacerile să ne scadă cu circa 30%, ceea ce pentru noi e destul de mult.“

Frica de bani „străini“

Burlacu Costel, cioban la o stână al cărei patron este membru al Asociația Crescătorilor de Ovine „Plaiurile Bucovinei“, ne-a spus că banii de investiții sunt din ce în ce mai puțini. „Lucrez în domeniu de 7 ani ca cioban. Acum lucrez la un patron care se ocupă de rasa Bucălaie. Noi, în Suceava, avem o pășune de vreo 70 ha care este însămânțată cu iarbă ecologică, cum e moda acum, care ajunge la cele 1.800 de mioare, câte avem cu totul. În privința fondurilor europene... Da, cum să nu... Sunt mulți bani în aceste fonduri... Dar pentru cei care deja au bani... Nu sunt pentru noi, dragă domnule... Noi nu am reușit decât să «accesăm» propriile noastre fonduri. Nimeni nu ne-a ajutat cu nimic... Iar din cauza «limbii albastre», acum e rău cu afacerea asta...“. În privința lui Marian Cîrnu, acesta a destăinuit că nu crede că vreodată va fi „ajutat“ financiar de vreo instituție. „Nici măcar nu am încercat să accesez fondurile europene. Deși activez într-o zonă defavorizată, nu le-am accesat. De ce? Trebuie să spun un adevăr pe care nu îl spune nimeni. Legea spune că plătim consultanța și acea întocmire de plan de afaceri după ce primim banii din Fondurile Europene. Or, nicio firmă de consultanță nu muncește gratis, vrea banii înainte. Trebuie să ai 1.300 de euro pentru firma de consultanță, care se apucă să facă proiectul, în condițiile în care nimeni nu garantează că vei obține și finanțarea acelui proiect. Așa că nu-mi permit să arunc 1.300 de euro... În privința creditelor bancare, nici nu s-a pus problema, din motivele pe care le știe toată lumea.“

Concluzia?

O trage Iulian Vizoiu, cioban: „De unde să facem rost de bani pentru afacere, nu știu... Am încercat să accesăm inclusiv fonduri europene, dar sunt atâtea piedici, că ne-am lăsat păgubași. Cu creditele la bancă, la fel. Ne e frică să le luăm... Practic, nu am făcut decât să ne autofinanțăm. Noi ne-am ajutat pe noi. Atât...“

Bogdan PANȚURU

APIA eliberează adeverinţe pentru zootehnişti

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe eliberarea adeverinţelor pentru beneficiarii de ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) în sectorul zootehnic din sectorul bovine – caprine care intenţionează să acceseze credite pentru finanţarea activităţilor curente, de la băncile care au încheiat convenţii cu Agenţia. În urma solicitării scrise a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă de înregistrare a fermierului prin care confirmă că beneficiarul a depus cererea de plată pentru ANT, sectorul zootehnic la specia ovine – caprine, pentru anul 2014, că s-au efectuat verificările privind datele din cererea de solicitare a ANT până la data emiterii adeverinţei, conform reglementărilor în vigoare, precum şi numărul de animale solicitate pentru prima pe cap de animal.  În acelaşi timp, în adeverinţă trebuie precizat că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată la data emiterii adeverinţei şi că beneficiarul a ataşat cererii toate documentele prevăzute de legislaţia în vigoare.

Abonează-te la acest feed RSS