update 2 Feb 2023

Producție de carne de porc mai mică, prețuri mai mari

Adrian Bălăban: „Tot mai mulți fermieri sunt în expectativă“

Sfârșitul de an culminează cu un vârf al valorificării cărnii de porc. În preajma Sărbătorilor de Iarnă, consumul de carne de porc crește și de foarte multe ori prețurile se majorează. Anul acesta, însă, a fost marcat de multe incertitudini, iar marii producători de carne de porc sunt rezervați în a face previziuni cu privire la evoluția sectorului. Adrian Bălăban, președintele Cooperativei de Producție Suine Siliștea, a subliniat însă câteva concluzii ale anului 2022.

Efectele PPA s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României

Reporter: Suntem la final de an agricol. Putem să tragem concluziile legate de evoluția sectorului de creștere a porcilor.

Adrian Bălăban: Efectele Pestei Porcine Africane s-au resimțit în deficitul balanței comerciale a României, iar acest deficit se agravează de la an la an. Anul acesta am importat carne în valoare de aproape un miliard de dolari, având în vedere și deprecierea cursului euro/dolar. Evoluția Pestei Porcine Africane se simte în buzunarul fiecăruia dintre noi. Statul a plătit câteva milioane de euro despăgubiri către fermierii care au avut probleme cu pesta și a cheltuit câteva zeci spre 100 de milioane de dolari pe dezinfectanți, pe ecarisare și analize de laborator, bani pe care îi susținem tot noi. Toate acestea se simt în buzunarul fiecărui contribuabil. Biosecuritatea trebuie văzută într-un context național, nu doar într-un context punctual într-o gospodărie. În momentul în care vom lua măsuri de biosecuritate la nivel național, atunci vom începe să controlăm pesta porcină.

Rep.: Care a fost  anul în care s-au înregistrat cele mai multe pierderi din cauza Pestei Porcine Africane?

A.B.: În 2021 am pierdut ferme de pe tot teritoriul României și din toate categoriile de exploatații, atât unități comerciale mari cu măsuri de biosecuritate excepționale, dar mai ales gospodăriile populației au fost afectate, unde s-au înregistrat aproape 1.500 de focare.

Anul acesta numărul de focare a fost redus

Rep.: În cât timp se recuperează un astfel de decalaj?

A.B.: Este foarte greu de spus pentru că evoluția Pestei Porcine Africane implică mai multe paliere. Avem într-adevăr partea economică, cea sanitar-veterinară, dar și partea social-emoțională, care este foarte importantă în managementul oricărei boli. În momentul în care pierzi un număr mare de animale, cu greu crezi că vei mai putea trece încă o dată prin această situație. Avem foarte mulți fermieri care, în momentul de față, sunt în expectativă pentru că au reușit să supraviețuiască din 2018 și până acum și deodată, în 2021, au fost afectați foarte grav mulți producători de carne de porc. Noi am îmbunătățit măsurile de securitate foarte mult, le-am sporit de la an la an, dar la un moment dat am fost loviți din toate părțile. Efectiv, nu știm ce ar trebui să mai facem. Toți am făcut o retrospectivă, dar, dacă ar fi să mă raportez la mine, nu aș ști să spun ce aș schimba. Nu pot să oferim că mâine ar trebui să fac lucrul ăsta mai bine și, dacă voi reuși, ferma mea va fi protejată. Nu cred că poate nimeni să spună fără echivoc că, aplicând o anumită măsură, va reuși să se ferească de implicațiile apariției pestei.

Rep.: Totuși, anul acesta a fost cel mai blând cu crescătorii de porci.

A.B.: Da. Anul acesta numărul de focare a fost redus, chiar și în perioada în care ar fi trebuit să fie vârful de apariție a Pestei Porcine Africane. Acest lucru ne dă speranțe, dar probabil trebuie să îl vedem într-un anumit context. Eu cred că seceta a fost un factor favorizant pentru scăderea puterii de răspândirii a virusului în mediu, la fel și prețul foarte mare al cerealelor a dus la scăderea efectivelor de animale în gospodării și atunci receptorii pentru viruși au fost mai puțini.

Cererea și oferta stabilesc prețul

Rep.: Care este consumul de carne de porc pe cap de locuitor în România?

A.B.: Conform Institutului Național de Statistică, consumul este de 37,5 kg/cap de locuitor, consumul total de carne de porc la nivel național este puțin peste 700.000 de tone, iar producția internă industrializată este de cca 230.000 de tone de carne de porc. Diferența până la 700.00 de tone este acoperită fie din importuri, fie din producția gospodăriilor tradiționale. Principalii parteneri comerciali sunt Spania, Germania, Ungaria, Olanda, Danemarca, Franța. Importăm din Europa.

Rep.: Toate scumpirile recente se reflectă în costurile de producție. Trebuie să ne așteptăm la o scumpire a cărnii de porc în perioada următoare?

A.B.: Prețul îl face piața. Cererea și oferta decid prețul. Este foarte clar faptul că avem un deficit de carne de porc și acest lucru duce inevitabil la creșterea prețurilor. Această scădere a producției se înregistrează nu doar în România, ci și în Europa, având aceleași cauze, creșterea prețurilor la furaje, inputuri, la energie. Dacă piața va cere mai mult decât se poate oferi, prețul va crește. Aud și eu tot felul de speculații că prețul se va dubla sau tripla, dar sunt pur speculații.


„Costul nostru de producție nu este fix. Ar fi fost foarte bine să fie așa pentru că astfel am fi reușit să îl optimizăm, crescând productivitatea. Sunt foarte multe variabile, așa că este greu de spus un preț corect pentru valorificarea cărnii de porc, o cifră absolută.“


„În momentul de față, spre exemplu, nu știm care va fi prețul energiei. Înainte energia nici nu avea o rubrică aparte în calculele noastre, dar acum lucrurile s-au schimbat. Prețul gazelor este important pentru partea de producție a furajelor. Piața cerealelor este fluctuantă. Rata de schimb valutar este, de asemenea, un factor care ne influențează activitatea.“


Laura ZMARANDA

Cooperativa Siliștea Producție Suine, al patrulea producător de pe piața internă a cărnii de porc

După 12 ani de existență pe piață, Cooperativa Siliștea Producție Suine poate fi considerată un model de succes. Cum a fost parcursul ei, care este structura actuală și ce planuri de dezvoltare există ne-a spus Adrian Bălăban, manager al companiei Pork&Co.

Structura: 4 ferme de reproducție, 4 îngrășătorii, o fermă de tineret și una de vieri

În 2006, spune Adrian Bălăban, a fost preluată prima fermă de porci de la Căzănești, iar în 2007 a fost populată. De la un nucleu de 600 de scroafe, s-a ajuns la 3.200 de scroafe în 2010. Tot în 2010 a fost înființată și Cooperativa Siliștea Producție Suine. Astăzi are șapte membri producători de porci, ferme de scroafe sau de îngrășat. În cadrul cooperativei există patru ferme de reproducție, trei ferme cu o capacitate maximă de 1.200 de scroafe și o fermă cu o capacitate variabilă, în funcție de planul de afaceri, între 3.500 și 5.000 de capete. În total există cca 9.000 de scroafe pentru reproducție, patru îngrășătorii cu o capacitate de 62.000 de locuri, o fermă de tineret cu 18.000 de locuri și o fermă de vieri unde se produce material seminal pentru fermele cooperativei. „În afară de ferma de la Căzănești pe care am modernizat-o, recompartimentat-o, restul investițiilor sunt greenfield, făcute în ultimii 10 ani. Cea mai recentă investiție a fost făcută într-o fermă de producție cu 25.000 de locuri de îngrășat, pe care am pus-o în funcțiune anul trecut. Tehnologia implementată în ferme este performantă și modernă, dar cu toate acestea prezența tehnicilor în ferme este necesară, mai mult în postura de observator care să se asigure că sunt întrunite condițiile de bunăstare a animalelor. Încercăm să folosim cât mai puțin spre deloc antibiotice în creșterea animalelor, le administrăm doar când este absolut necesar. Investim mai mult în forță de muncă specializată.“

Din punctul de vedere al numărului de scroafe, cooperativa se află pe locul al III-lea în topul producătorilor din țară, iar din perspectiva potențialului de producție pe locul al IV-lea. Capacitatea maximă este de 300.000 de unități purcei sau porci grași vânduți pe an, iar în momentul de față funcționează la 15% din capacitate.

Un sistem de dezvoltare sigur din punct de vedere economic și sanitar-veterinar

Până la finalul acestui an, managerii companiei și-au propus să mai repopuleze o fermă de scroafe, asta înseamnă să mai aducă în producție 1.200 de scroafe. Efectele se vor vedea însă în a doua parte a anului viitor, când vor putea vinde purceii obținuți de la aceste scroafe.

„Anul viitor se are în vedere și repopularea celorlalte ferme de reproducție și în momentul în care se va întâmpla acest lucru vom ajunge la finalul anului 2022, începutul anului 2024 la capacitate maximă de producție. Din momentul în care aduci o scrofiță în fermă și până la momentul în care scoți primii bani de pe urma ei trec 12 luni. În contextul economic actual costurile sunt din ce în ce mai mari, dar încercăm să le manageriem din aproape în aproape. Am fost primii producători specializați de purcei din România. Ferma de la Căzănești nu a avut niciodată o îngrășătorie proprie, toți purceii i-am vândut către alte ferme din afara cooperativei noastre. Celelalte ferme au completat ciclul de producție, dar ele pot funcționa și independent. Am văzut acest sistem de dezvoltare ca fiind cel mai sigur atât din punct de vedere economic, cât și din punct de vedere sanitar-veterinar. Am cumpărat un număr relativ mic de animale cu valoare genetică ridicată, undeva la 600-650 de scrofițe inițial, și din acest nucleu ne-am produs scrofițele de înlocuire. Noi colaborăm din 2006 cu un furnizor de material seminal din Olanda “

Evaluarea unui astfel de lot de animale (600 de capete) poate fi undeva între 600.000 de euro și 1 milion de euro. Depinde de genetica pe care vrei să o introduci în fermă și de calitățile acelor animale pentru că toate animalele sunt selectate în baza unui index și, cu cât totalul acelui index este mai apropiat de vârf, cu atât animalele sunt mai scumpe.

„Să nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă“

Nivelul perderilor provocate de Pesta Porcină Africană este greu de stabilit pentru că există atât pierderi directe, cât și indirecte, spune medicul veterinar.

„Am pierdut enorm de mulți bani atunci când fermele au intrat în zona de restricție de mișcare; faptul că nu îți poți valorifica producția este îngrozitor pentru orice fermă. Noi din asta trăim, din valorificarea animalelor către abator și, dacă nu putem vinde, atunci nu avem încasări și nu îmi pot achita datoriile. Am avut și ferme infectate și acolo pierderile au fost parțial compensate de către stat. Spun asta pentru că despăgubirile oferite de stat sunt stabilite la valoarea de piață a animalelor de la momentul respectiv, iar restul costurilor cu ecarisarea animalelor din fermă, dezinfecția fermei și a echipamentelor sunt suportate de producător și sunt cheltuieli semnificative.“

Un focar de Pestă Porcină Africană se stinge după cca 35-40 de zile, numai că reluarea activității  nu este atât de ușoară. În 40 de zile abia dacă poți face dezinfecția obligatorie, apoi ferma intră într-un proces mult mai amănunțit de spălare și dezinfectare pentru că riscul de reapariție a bolii este destul de mare și nimeni nu vrea să se întâmple asta. Atunci repopularea se poate face și după un an, iar încasarea primelor veniturilor este posibilă după încă un an.


  • Din 200.000 de purcei la îngrășat la nivelul cooperativei se obțin 14.000 de tone de carne, producție care pleacă pe piața din România.
  • Cel mai mare producător din România are 40.000-50.000 de scroafe, iar al doilea cca 10.000-12.000 de scroafe. La nivel de țară, producătorii specializați însumează cca 100.000 de scroafe, iar necesarul României doar pentru a asigura autoconsumul este de 30.000-350.000 de scroafe.

Laura ZMARANDA

APIA efectuează plăți de peste 129,16 milioane lei pentru sectoarele suin și avicol

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol.

Suma autorizată la plată este în valoare de 129.166.260,85 lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1053/2022, astfel:

  • 094.375,68 lei de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
  • 071.885,17 lei din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul suin s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Valoarea totală acordată pentru fiecare beneficiar din sectorul avicol s-a calculat în funcție de capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută, echivalent UVM, până la concurența plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

Suma totală de 129.166.260,85 lei este defalcată astfel:

  • 759.029,21 lei pentru creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
  • 407.231,64 lei pentru creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

APIA primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 august – 15 septembrie 2022, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional pentru susținerea următoarelor activități:

  • creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
  • creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Scopul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă acordarea de ajutoare excepționale, producătorilor agricoli, crescători de animale, din sectoarele suin și avicol, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie  - 31 iulie 2022, necesare activităților de creștere și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în vederea realizării obiectivelor de utilizare eficientă a resurselor, gestionarea nutrienților și aplicarea unor metode de producție favorabile mediului și climei, pentru susținerea activității de creștere în anul 2022, prin compensarea pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale.

Cererile se depun la Centrele Județene ale APIA pe raza cărora potențialii beneficiari au sediul social sau unde au depus cerere de solicitare pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor. Formularul de cerere și documentele justificate ce însoțesc cererea, precum și Ghidul solicitantului se vor regăsi pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii sunt producătorii agricoli, crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, și/sau persoane juridice, care dețin exploataţii autorizate sanitar veterinar până la data de 24 februarie 2022.

Condițiile de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație cu cod ANSVSA, autorizată sanitar – verterinar;

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine/păsări, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice.

Plata ajutoarelor excepționale se efectuează până la data de 30 septembrie 2022.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor excepțional în sectoarele suin și avicol sunt de 129.166,292 mii lei, echivalentul sumei de 26.100 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

  1. a) 63.075,336 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,324 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;
  2. b) 66.090,956 mii lei, echivalentul sumei de 13.354,676 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate);

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Totodată, în cazul în care din resursele financiare alocate rămâne o sumă nedistribuită/neutilizată, aceasta se redistribuie procentual celorlalți beneficiari cu respectarea sumei maxime de 150.000/100.000 euro per beneficiar, în funcție de specii.

Legislație: Hotărârea nr. 1053/2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescătorilor de animale din sectoarele suin și avicol, publicată în Monitorul Oficial nr. 834/24.08.2022.

Avantajele și dezavantajele creșterii rasei Mangalița în microferme

„Nu știu dacă pot fi numit fermier în adevăratul sens al cuvântului, dar m-am născut și am crescut din fragedă pruncie într-o gospodărie în al cărei grajd tot timpul au fost animale, vaci, porci, oi, păsări.“ Așa își începe pledoaria Vasile Bădiliță, pădurar de profesie și crescător de porci din rasa Mangalița. Este unul dintre micii fermieri din România care caută soluții pentru a supraviețui într-o piață controlată de marii jucători din domeniu. A ales să crească o rasă cu tradiție în România, dar care, în pofida istoriei și a avantajelor pe care le implică exploatarea sa, nu se bucură de suficientă promovare. Microferma sa din Horodnicul de Sus, Suceava, este un exemplu elocvent al eforturilor pe care familiile din mediul rural le fac pentru a-și asigura venituri decente și pentru a păstra satul românesc așa cum îl știm, cu toate îndeletnicirile sale. Ca o entitate socială cu identitate proprie și economie independentă.

Cum se compensează creșterea lentă și numărul mai mic de purcei fătați

În țara noastră Mangalița este reprezentată prin trei varietăți, și anume varietatea blondă, varietatea roșie și varietatea burtă de rândunică.

„Acum șase ani am cumpărat prima scroafă Mangalița gestantă. Aceasta a fătat trei scrofițe și ulterior am mai cumpărat un vier. Așa am reușit să măresc efectivul până la 130 de exemplare, câte am astăzi. Efectivul pe care îl am variază de la o săptămână la alta pentru că o parte din porci îi comercializez, dar permanent am un nucleu de reproducție care asigură noi purcei. Eu dețin varietățile blondă și burtă de rândunică și pentru fiecare dintre ele am un nucleu de reproducție. Pentru varietatea blondă am cinci scroafe și un vier, iar pentru varietatea burtă de rândunică am 11 scroafe și un vier. Aceste nuclee de reproducție sunt dublate de alte 15 scrofițe, majoritatea gestante, și de alți doi vieri tineri.“

Porcii din rasa Mangalița sunt puțin pretențioși și nu au nevoie de anumite condiții de adăpost, nu necesită o construcție specială, hrana constă în cereale și iarbă vara, iar iarna lucernă uscată. Acestea sunt două avantaje ale creșterii rasei Mangalița. În ceea ce privește dezavantajele, unul dintre ele este faptul că porcii Mangalița au o creștere mai lentă în comparație cu rasele de porci industriale. Practic, ca să ajungă la o greutate de 130-150 kg îi trebuie cel puțin un an și două luni, poate chiar un an și jumătate. Un alt dezavantaj ar fi numărul mai mic de purcei fătați de o scroafă. În cazul microfermei din Horodnicul de Sus media purceilor fătați este 5-6, iar media purceilor înțărcați este de 4-4,5.

Aceste dezavantaje sunt compensate de faptul că producția, carnea, este de calitate, are un gust special și un aspect marmorat. Aceasta conține grăsimi nesaturate precum omega 3 și 6, iar procentul de grăsime la carcasă este mai mare decât în cazul altor rase.

Măsurile de sprijin, suficiente sau nu...

Una dintre măsurile de sprijin din partea statului este subvenția care ajunge la cca. 400 de lei pe an/scroafă reproducătoare. Primești acest ajutor cu condiția să fii membru al unei asociații de profil, scroafele să fie înscrise în Registrul Genealogic al rasei, în secțiunea principală (adică să aibă pedigree), și să menții numărul de scroafe reproducătoare pe o perioadă de minimum cinci ani din momentul realizării angajamentului. Ajutorul de minimis, o altă măsură de sprijin, se acordă tot pentru scroafele de reproducție, doar că aici sunt mai multe condiții de îndeplinit. Ca să beneficiezi de acest ajutor de minimis trebuie să comercializezi cel puțin 4 purcei/cap de scroafă/an la greutatea de minimum 8 kg/cap purcel, iar ferma trebuie să fie neapărat încadrată la forma de Tip A. Din aceste considerente, spune crescătorul, a fost nevoit să facă tranziția de la persoană fizică la întreprindere individuală. Astfel a beneficiat de ajutorul de 1.200 lei/scroafă/an.

„Dacă este suficient sau nu acest ajutor de la stat nu pot spune cu certitudine. Întotdeauna este loc de mai bine, mai ales dacă ținem cont cât de multă muncă implică această activitate, cât de multe piedici întâmpină țăranul român și câte restricții și condiții trebuie să respecte pentru prevenirea PPA. În plus, nimeni nu se gândește la investiția făcută și la costurile cu furajele. Spre exemplu, eu la finalul anului 2020 nu am reușit să vând purceii pentru că nu se încadrau la schema de plăți pentru anul 2020 și nici pentru luna ianuarie 2021. În perioada ianuarie-martie au fost identificate două focare de PPA în zonă, iar comercializarea a fost interzisă. Timp de patru luni am fost blocați din toate părțile. În condițiile acestea ne descurcăm cum putem și valorificăm la prețuri mult sub valoarea produsului. Acum 4-5 ani vindeam un purcel cu 350-400 de lei și așa destul de greu pentru că rasa nu este suficient promovată (ungurii au o adevărată industrie de promovare a produselor obținute din carne de Mangaliță, iar sprijinul de stat se ridică până la 600 de euro/scroafă). Purceii îi vindem după vârsta de 7-8 săptămâni, când deja mănâncă bine, sunt înțărcați, deparazitați.“


„În ferma mea majoritatea scroafelor și vierilor au pedigree, iar pentru purcei se poate elibera adeverință de origine în baza căreia se poate scoate certificat de origine. Prețul pentru un mascul matur mai mare de un an este de 700-800 de euro.“


Porcii de sacrificat din rasa Mangalița se vând cu 15-17 kg în viu.


(D.Z.)

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 11 martie 2021

În data de 11.03.2021 sunt active un număr de 413 de focare PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 112.869 de porcine.

grafic pesta

În intervalul 04.03.2021 – 11.03.2021 au fost înregistrate 35 de focare noi PPA:

  • Județul Alba – 1 focar;
  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Arad – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Brașov – 1 focar;
  • Județul Cluj – 1 focar;
  • Județul Constanța – 1 focar;
  • Județul Covasna – 1 focar;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 3 focare;
  • Județul Maramureș – 1 focar;
  • Județul Mureș – 2 focare;
  • Județul Satu Mare – 4 focare;
  • Județul Sibiu – 4 focare;
  • Județul Sălaj – 1 focar;
  • Județul Timiș – 5 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vrancea – 2 focare;

și au fost stinse 50 de focare PPA:

  • Județul Arad – 14 focare;
  • Județul Cluj – 12 focare;
  • Județul Sălaj – 15 focare;
  • Județul Suceava – 7 focare;
  • Județul Teleorman – 2 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.268 de cazuri la mistreți în 41 de de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 49 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 146 de mistreți găsiți morți și 68 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 131 de mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 80 de mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 232 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 6 mistreți găsiți morți și 1 mistreț vânat;
  • Județul Botoșani – 113 mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 12 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 9 mistreți găsiți morți și 104 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 13 mistreți găsiți morți și 4 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 4 mistreți găsiți morți și 13 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 38 de mistreți găsiți morți și 37 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 36 de mistreți găsiți morți și 10 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 51 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – un mistreț găsit mort și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 16 mistreți găsiți morți și 25 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 32 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 191 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 81 de mistreți găsiți morți și 78 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 12 mistreți găsiți morți și 22 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 4 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 161 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 201 mistreți găsiți morți și 161 de mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 136 de mistreți găsiți morți și 67 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 42 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 13 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 255 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 28 mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 186 de mistreți găsiți morți și 75 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 32 mistreți găsiți morți și 18 mistreți vânați.

Sursa: ANSVSA

Emisia de gaze cu efect de seră din dejecții suine 30-40 kg

Hrana cu adaos de oleo-proteaginoase și subproduse, cu o structură diferită lipo-proteică și în fracțiuni glucidice, poate reprezenta o metodă eficientă de scădere a azotului excretat, cu efecte implicite asupra mediului.

  • Gazele cu efect de seră (GES) din agricultură reprezintă mai mult de 9% din cele emise, iar din acestea CO2 reprezintă 82%.
  • Managementul azotului este o parte importantă a activităților derulate în fermele de creștere a animalelor.
  • Din totalul nutrienților excretați, azotul reprezintă două treimi.

Un set de studii au fost efectuate la IBNA Balotești pe purcei de 30-60 kg care au fost întreținuți în cuști de metabolism. S-a avut în vedere testarea in vivo a unor tipuri de hrană cu o structură diferită bazate pe participarea în proporții diferite a unor resurse vegetabile disponibile local: 

IBNA tabel

S-a cuantificat excreta de N în funcție de tipul de hrană și cele mai eficiente sunt redate în graficele alăturate:

IBNA GRAFIC

Datele experimentale înregistrate au fost incluse în ecuații de regresie pentru calcularea utilizării nete a proteinei și a valorii biologice a acesteia, a producției de căldură și pentru predicții la nivel de metabolism energetic:

IBNA 2

Mai mult, greutatea corporală metabolică și producția de căldură au fost parametrii de care s-a ținut cont în calculul emisiei prin dejecții a CO2 și a celui exhalat:

IBNA 3


Important de știut !!!

  • Excreta de N depinde semnificativ de aportul de N prin hrană și consumul acestuia, dar și de consumul de lipide.
  • Pe măsură ce consumul de N crește % de N excretat față de ingestă scade, fiind observată o corelație negativă semnificativă.
  • Emisia și exhalarea de CO2 sunt corelate semnificativ cu consumul de celuloză și hemiceluloză, dar nu cu cel de N și lipide.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Controlul azotului în ferma de suine

În fermele de suine trebuie să se acorde atenție maximă reducerii cantității de azot din dejecții.

Emisiile de CH4, CO2 și N2O sunt de fapt pierderi de azot, energie și materie organică care afectează eficiența și productivitatea, iar nutriția constituie un factor determinant pentru limitarea acestor pierderi.

Conform Reglementărilor CE, tendința în UE-28 este de scădere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de CH4 și N2O sunt reglementate prin protocolul de la Kyoto al Convenției Cadru a Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (1997) la care România este semnatară. Directivele cu privire la nitrați limitează perioada de timp pentru care este permisă aplicarea dejecțiilor și stabilește un standard de 50 mg L-1 pentru NO3 în apele de suprafață și adâncime. Conform acestui cadru legislativ, statele europene membre au implementat la nivel național programe prin care să îndeplinească obligațiile de reducere a pierderilor de NO3 (în apă) și de reducere a emisiilor de NH3 și de gaze cu efect de seră (în aer). Aceste măsuri sunt bazate pe documente oficiale care specifică ultimele cunoștințe științifice și cele mai bune tehnici de reducere a poluării: pentru Practici agricole bune pentru nitrați (CEE, 1991) și, pentru NH3 Document de orientare pentru prevenirea și reducerea emisiilor de NH3 din surse agricole (UNECE, 2014). Conform documentului oficial Document de referință despre cele mai bune tehnici disponibile pentru creșterea intensivă de păsări de curte și porci sau BREF (CE, 2003), fermierului i se permite să desfășoare activitate dacă demonstrează utilizarea corespunzătoare a celor mai bune tehnologii disponibile care nu implică costuri excesive (BAT), enumerate și descrise în documentul oficial menționat mai sus.

Ținta fixată pentru 2020, comparativ cu anul de referință 1990, este de 20%, iar până în anul 2030 se preconizează o reducere de 40%.

Într-un an, de exemplu, producţia de azot, în funcţie de animalul crescut în gospodărie şi/sau fermă, este de aproximativ 13 kg/an/cap. La porcii la îngrășat, prin reducerea nivelului de proteină brută din hrană în condițiile asigurării necesarului de aminoacizi limitativi, poate fi redusă, de exemplu, excreta de azot cu 25% până la 50%, depinzând de strategia de furajare, ceea ce conduce la o reducere a pH-ului și implicit a emisiilor de NH3 (Dourmad and Jondreville, 2007). A fost frecvent sugerat faptul că nivelul proteic din hrană poate reduce și nivelul de N2O, întrucât NH3 este precursor în formarea acestuia, dar experiențele din laborator au infirmat această ipoteză (Osada et al., 2011).

Din studiile desfășurate în IBNA Balotești, pe diferite structuri de nutreț combinat, s-a evidențiat faptul că la purcei din categoria creștere-îngrășare (30-60 Kg), la un consum mediu de nutreț combinat de 2,7 kg /cap/ zi, respectiv 71 g ± 14,6 azot/cap/zi, cantitatea de dejecții excretată este de 1,68 kg ± 0,37/cap/zi (cca 60%). Din cantitatea de azot consumată /cap/ zi, o pondere de 35,62 % ± 11,82 este excretată, iar digestibilitatea azotului este de 82,3 ± 8%.

Rețetele de nutreț combinat folosite în testarea biologică au fost pe bază de: i) porumb și grâu cu și fără adaos de mazăre, iar pentru o structură a profilului în acizi grași care să fie benefică sănătății s-a folosit un amestec (3:1) format din mazăre și semințe de in; ii) mei (25%) sau triticale (25%) asociate cu porumb ca ingrediente energetice, iar pentru aportul proteic s-au utilizat semințe de in extrudat și deșeu de nucă de la patiserii (1:1).

Important de știut

Cea mai mică pondere a azotului excretat din totalul azotului ingerat s-a înregistrat la purceii care au avut ca ingrediente energetice porumb și grâu, la care s-a adăugat șrotul de soia ca ingredient proteic clasic. Rețetele pe bază de mazăre și mei au avut, de asemenea, o pondere de 31%, respectiv 32,8%. Valoarea biologică a proteinei utilizate din hrană a fost de 77,89% ± 10,37, iar % de digestibilitate a azotului a fost în medie 46,51%, cu o valoare maximă de 84% la lotul clasic, la lotul cu mei 84%, iar minima de 79% la rețetele cu triticale. Azotul ureic din plasmă înregistrează o concentrație de 14,11 ± 7,09 mg/dL, cel mai mare nivel fiind în cazul includerii mazării boabe în hrană în pondere de 16%, la o înlocuire totală a șrotului de soia.

Un obiectiv principal pentru echipa noastră de cercetători rămâne stabilirea de noi strategii care, aplicate în practica zootehnică, să contribuie la diminuarea concentrației azotului în dejecții prin soluții nutriționale. În egală măsură, se are în vedere identificarea și testarea de noi metode de reducere a poluanților.

Dr. ing. Mihaela Hăbeanu

Newsletter finanțat de Ministerul Cercetării și Inovării prin Programul 1 – Dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare, Subprogram 1.2 – Performanță instituțională – Proiecte de finanțare a excelenței în CDI (PFE−17/2018-2020).

Crescătorii de animale vor primi ajutoare de stat

În ședința de joi, Guvernul a discutat trei Ordonanțe de Urgență privind acordarea unor ajutoare de stat crescătorilor de animale, informează Hotnews. Guvernul spune că aceste ajutoare sunt acordate în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, schema având ca scop compensarea pierderilor cauzate de pandemia COVID-19. Pe ordinea de zi se mai află un proiect de Hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis apicultorilor, din cauza secetei.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin. Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care dețin minimum 100 capete femele adulte din specia bovină înregistrate în RNE în exploatații cu cod ANSVSA la data de 1 iulie 2020.

Beneficiarii ajutorului sunt crescătorii din sectorul bovinelor, respectiv întreprinderi individuale și familiale, persoane fizice autorizate, persoane fizice, după caz, precum și persoane juridice care desfășoară activitate de creștere a bovinelor.

Cuantumul ajutorului este echivalentul în lei a 100 euro/UVM, iar plafonul maxim al schemei de ajutor de stat este de 35.700 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, respectiv locurile de cazare, echivalent UVM, funcție de categoriile de porcine.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale și familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum și persoanele juridice care desfășoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 119.560 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

OUG privind schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul creșterii păsărilor. Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, funcție de speciile și categoriile de păsări.

Beneficiarii ajutorului sunt întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfășoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru fiecare beneficiar valoarea ajutorului nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro, iar cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei.

Valoarea maximă a schemei de ajutor de stat este de 109.800 mii lei, și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anul 2020.

În cazul în care valoarea totală a ajutorului calculat depășește plafonul maxim, ajutorul cuvenit se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Hotărâre de Guvern privind reducerea pierderilor și pentru continuarea activității în sectorul apicol. Reglementează acordarea de sprijin financiar în cadrul unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol.

Beneficiarii prezentei scheme de ajutor de minimis sunt:

  • apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;
  • apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare;
  • apicultori, persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.


Sprijinul financiar reprezentând ajutor de minimis se acordă întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul apicol, în domeniul producției primare, pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție și este în valoare de 25 lei/familia de albine.

Prin proiectul de Hotărâre de Guvern se propune acordarea unui sprijin de 25 lei/familie pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile, valoare care reprezintă aproximativ 61% din cheltuielile efectuate de către apicultori pentru asigurarea rezervelor de hrană, conform tehnologiei apicole

Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar respectiv și în cele două exerciții financiare precedente.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc întreprinderilor unice într-o singură tranșă.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate:

  • să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.251/2017;
  • să aibă familii de albine autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Vești bune pentru crescători: s-a reușit imunizarea suinelor pentru pesta porcină africană

Deși nu a existat niciodată vreun focar de pestă porcină africană (PPA) în Marea Britanie, oamenii de știință vor să se asigure că nici nu va exista. O echipă de cercetători din Marea Britanie au dezvoltat un vaccin absolut vital pentru febra porcină africană (ASF), potrivit publicației PigProgress. Potrivit studiului, 100% dintre porcii imunizați cu vaccinul descoperit de oamenii de știință au supraviețuit după ce au fost injectați cu o doză letală de virus ASF.

Publicat în revista „Vaccines“ și preluat de publicația britanică PigProgress, studiul a fost realizat de cercetători ai Institutului Pirbright din Regatul Marii Britanii. Echipa formată din oameni de știință a realizat un vaccin vectorizat, bazat pe virusul non-dăunător (vector) pentru livrarea a opt gene ce au fost selectate din genomul virusului PPA (ASFV) în celulele porcine.

Proteine virale dezvoltate de genele care ajung în celule

Potrivit studiilor realizate de cercetătorii Institutului britanic, atunci când ajung în celulă genele dezvoltă proteine virale. Acestea ajută celulele imune ale porcilor să lupte cu o infecție cu virusul PPA. Cu toate că au dezvoltat semne clinice de boală cauzată de pesta porcină, animalele imunizate cu acest vaccin revoluționar au fost protejate de boala în cauză după injectarea cu o tulpină fatală de PPAv.

Șeful grupului care a lucrat la vaccinul împotriva PPA, dr. Chris Netherton, spune că acest vaccin va permite și diferențierea animalelor care au fost infectate de cele care au fost deja vaccinate. Această caracteristică este extrem de importantă pentru că va ajuta la stabilirea programelor de vaccinare a animalelor fără a fi nevoie de sacrificarea capacității de a face comerț.

Doctorul Chris Netherton a mai explicat că echipa sa de cercetători urmează a se concentra pe mecanismele din spatele felului în care proteina produsă de gena virusului PPA ajută sistemul imunitar al animalelor. „Astfel, putem să rafinăm și să adăugăm la cele incluse în vaccin pentru a spori eficiența acestuia“, a mai declarat dr. Chris Netherton.

În afară de cercetările pentru descoperirea vaccinului, în Marea Britanie sunt luate și măsuri drastice pentru a proteja animalele împotriva focarelor de boli.

În luna martie, o echipă de cercetători chinezi de la Institutul de Cercetare Veterinară Harbin din provincia Heilongjiang au anunțat că au descoperit un vaccin ce a reușit ștergerea a șapte segmente de gene din virus.

La sfârșitul anului trecut, în decembrie, și oamenii de știință de la Serviciul Agricol de Cercetare Agricolă al USDA au anunțat că au realizat un vaccin care poate oferi imunitate sterilă împotriva infecțiilor cu virusul ce produce pesta porcină africană.


Care este situația PPA în România

În România, datele Agenției Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) arată că pesta porcină africană (PPA) afectează 141 de localități din 23 de județe, iar numărul de focare este de 263. Dintre acestea, patru sunt focare în exploatații comerciale.

Potrivit Autorității, în alte 17 județe au mai fost diagnosticate cazuri doar la mistreți.

Până la începutul lunii iunie, au fost despăgubiți 15.119 proprietari care au primit cu toții o sumă în valoare totală de 440.950.580 de lei.

Alți 210 proprietari își așteaptă despăgubirile, valoarea totală a fondurilor fiind de 7.991.700 lei.

Pentru că nu există vaccin pentru PPA, singura metodă de protejare a sănătății animalelor este prevenirea prin respectarea măsurilor de biosecuritate implementate în toate fermele de porci.

Astfel, printre măsurile de prevenire solicitate de ANSVSA se numără și unele asemănătoare cu cele care se impun pentru prevenirea răspândirii pandemiei de COVID-19 la oameni.

De pildă, la intrarea în adăpost, Autoritatea recomandă dezinfecția realizată prin amplasarea unei tăviție cu un burete îmbibat în soluție dezifectantă sau biocid recomandat de medicul veterinar.

De asemenea, crescătorii sunt sfătuiți să țină animalele doar în spații închise și să se asigure că aceștia nu intră în contact cu porci din alte exploatații agricole, cu porci mistreți sau cu proprietari care cresc porci pentru consum propriu.

Este de evitat și hrănirea animalelor cu resturi alimentare provenite de la carnea de porc preparată pentru consumul familiei.

Cei care doresc să cumpere purcei sunt sfătuiți să-i ia din locuri cunoscute, iar animalele trebuie să fie neapărat crotaliate și să aibă certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar.

În afara României, de la începutul pestei au mai fost găsite focare de pestă porcină africană în Bulgaria, Serbia, Slovacia, Italia, Ungaria, Polonia, Grecia.


Simptome de infecție cu PPA

Semnele specifice acestei infecții lipsesc în perioada imediată infectării cu acest tip de virus. Drept urmare, face boala imposibil de diagnosticat.

Semnele specifice devin foarte vizibile doar când nu se mai poate face nimic pentru a preveni moartea animalelor.

Animalele infectate au febră mare (peste 40 de grade) și sunt afectate de  vomă, diaree, scurgeri de ochi și pot muri subit.

Virusul are o perioadă de incubație cuprinsă între 3 și 15 zile și nu se transmite la oameni, chiar dacă se mănâncă carne contaminată cu acest virus periculos.


Simona Nicole DAVID

Beneficii ale utilizării semințelor de mei în hrana purceilor

Meiul este una dintre cele mai vechi cereale cultivate și consumate, caracterizată printr-un grad ridicat de toleranță la secetă și o perioadă scurtă de vegetație (60-90 de zile, în funcție de soi și zona de cultură). Este cultivat extensiv în India, Rusia, Orientul Mijlociu, Turcia și România. Dat fiind impactul încălzirii globale asupra agriculturii, meiul alături de sorg ar trebui repus în valoare atât pentru consumul uman, cât și pentru hrana animalelor.

Potențialul nutrițional al semințelor de mei a fost confirmat prin studii recente efectuate la IBNA Balotești pe purcei Topigs  începând cu perioada crizei de înțărcare. Rezultatele au fost notabile la o pondere de includere în structura rețetelor de nutreț combinat de 25%. Analiza chimică brută comparativă a semințelor de mei Marius (furnizat de INCDA Fundulea) cu a altor resurse vegetale utilizate în hrana purceilor a scos în evidență un conținut nutritiv comparabil cu al boabelor de porumb și sorg: substanță uscată 87,19%, proteină brută 9,86%, grăsime brută 2.99%, iar energia metabolizabilă calculată cu ajutorul ecuațiilor de regresie se plasează în jurul valorii de 2.759 Kcal/ kg.

După înțărcare, la un adaos de 25% mei se pot înregistra performanțe cu 14% mai mari, respectiv un spor mediu zilnic de 285 g comparativ cu 250 g obținut la purceii hrăniți clasic, iar consumul specific se reduce cu ~12%.

Deoarece funcțiile și morfologia intestinală sunt afectate imediat după înțărcare, iar capacitatea de prevenire a colonizării bacteriilor patogene (Escherichia coli, Salmonella, etc.) la nivel intestinal este redusă (Kim și col., 2012), purceii sunt extrem de sensibili la boli enterice patogene după separarea de scroafele-mamă. Instalarea în forma severă a diareii ca urmare a factorilor generatori de stres specifici acestei perioade critice poate duce la o rată a mortalității crescută sau la compromiterea performanțelor permise de potențialul genetic pe seama reducerii consumului de hrană cu pierderi economice importante pentru crescători. Comunitatea de bacterii intestinale devine stabilă după o săptămână de la înțărcare (Faubladier, 2014), iar enzimele necesare pentru digestia proteinei complexe din hrana solidă sunt incomplet dezvoltate.

În studiul desfășurat în biobaza IBNA Balotești pe purcei înțărcați, la probele de fecale prelevate zilnic timp de o săptămână în vederea monitorizării stării de sănătate, evaluarea compoziției bacteriologice și fungice a evidențiat faptul că valorile înregistrate au fost în limitele normale (conform Gournier-Chateau și col., 1994):

IBNA tabel colonii bacterii fungi

Indiferent de categoria fiziologică, parametrii metabolici biochimici plasmatici, considerați markeri de referință pentru sănătate, se încadrează în limite normale pe fondul adaosului semințelor de mei în hrană.

Este de notat de asemenea faptul că la tineret în creștere sporul mediu zilnic poate atinge valori de 646 g. Rezultatele pozitive obținute ne-au determinat să includem semințele de mei și în faza următoare de creștere, iar rezultatele obținute au fost conform așteptărilor și au reconfirmat valoarea nutrițională a semințelor de mei.

Dincolo de faptul că meiul are dublă funcționalitate (hrana omului și a animalelor), caracteristicile nutriționale valoroase și efectele pozitive asupra stării de sănătate sunt argumente în sprijinul folosirii semințelor de mei în hrana animalelor. În plus, porcul fiind model animal pentru cercetări medicale la om ca urmare a similitudinilor anatomice și fiziologice, rezultatele obținute din studiu pot servi ca referințe medicale.

Mihaela HABEANU, IBNA

Microfermă de suine unică în ţară

În Curtici, judeţul Arad, tânărul Şerb Flavius Ionel deţine o microfermă de suine din rasele autohtone Bazna şi Mangaliţa şi un punct de colectare, prelucrare, depozitare şi vânzare a materialului seminal de vier, unic în ţară, specializat pe aceste două rase. Acesta este medic veterinar, iar împreună cu întreaga familie, an de an, îmbunătăţeşte fondul genetic al scroafelor.

Certificat de origine şi autorizaţie pentru reproducţie

mangalita

În prezent, tânărul medic veterinar are un un efectiv de 20 de scroafe cu certificate de origine şi 5 vieri autorizaţi pentru reproducţie. „Cresc suine de mic copil împreună cu familia şi de la ei am şi deprins dragostea pentru animale. Rasa Bazna de suine, partea maternă, o deţin de la bunica din satul Avram Iancu, judeţul Arad, iar partea paternă de la un crescător, tot medic veterinar, din Blaj şi un alt crescător din Turda. Cu vierii proveniţi de la aceşti doi crescători îmbunătăţesc fondul genetic al scroafelor. De rasa Mangaliţa mă ocup începând cu anul 2012, iar primele exemplare le-am achiziţionat de la crescătorii din zona oraşului Salonta, acolo pot spune că este rezervorul genetic şi locul de formare a acestei rase“, spune Flavius.

Raţia acestor două rase este foarte simplă, iar spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare, mai adaugă tânărul crescător. „După 14 zile de viaţă primesc porumb nemăcinat înmuiat 24 de ore în apă şi masă verde cosită vara, iar iarna lucernă. Scroafele în timpul lactaţiei se hrănesc cu un supliment energoproteic compus din făină furajeră de porumb, tărâţe, ovăz şi floarea-soarelui. În schimb, spaţiul de cazare nu necesită o investiţie mare întrucât cele 25 de exemplare sunt cazate în adăposturi semideschise cu construcţii simple, fără padoc betonat sau alte instalaţii sofisticate de ventilaţie“, încheie Şerb Flavius Ionel.

Beatrice Alexandra MODIGA

Implicațiile tehnico-economice ale utilizării camelinei în creșterea porcilor

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

În condițiile în care a crescut interesul pentru conversia uleiului din vegetale în biocombustibil, necesitatea studierii unor noi surse vegetale oleaginoase destinate hranei animalelor de fermă care nu afectează productivitatea și calitatea produselor animaliere devine prioritară. Camelina sativa sau inul sălbatic este o plantă oleaginoasă cu un mare potențial economic datorită conținutului excepțional de acizi grași polinesaturați (omega-3). Studiile efectuate în ultimii ani pe animale de fermă evidențiază efectele pozitive ale incorporării camelinei în hrana animalelor.

Un prim avantaj în sprijinul utilizării camelinei ca sursă oleaginoasă îl constituie producția de până la 2 tone/ha care se poate obține în urma cultivării acesteia. Costurile pentru obținerea acestei plante sunt mici, comparativ cu alte oleaginoase. Principala caracteristică care dă un plus de valoare nutritivă camelinei este conţinutul ridicat în grăsime şi structura lipidelor. Astfel, camelina are un conţinut mare în ulei, variabil în funcție de varietate (29-41%), în care la un nivel ridicat se găseşte acidul gras n-3 alfa-linolenic, 30-40%. Uleiul conține, de asemenea, vitamina E (110 mg/100 g), un antioxidant natural foarte puternic care crește stabilitatea uleiului în comparație cu alte uleiuri bogate în acizi grași omega-3. De altfel, tradiţional, camelina a fost cultivată pentru obţinerea uleiurilor şi pentru hrana animalelor.

Rezultatele obținute în urma cercetărilor realizate în INCDBNA Balotești, România, în perioada 2005-2014, pe porci la îngrășat au adus argumente suficiente pentru utilizarea camelinei (ulei și șrot) ca sursă pentru hrana suinelor. Continuarea studiului într-o fermă privată (SC SUINPANAGRO SRL) pe porci TOPIGS pentru 92 de zile a arătat faptul că includerea în proporție de 3% a uleiului de camelină în nutrețul combinat (NC) a crescut nivelul de acid alfa-linolenic al acestuia cu 4,22% în comparație cu NC control (2,72%). Costul obținut per kg furaj în această fermă a fost de 0.24 euro pentru NC control respectiv, 0.27 euro pentru NC cu ulei de camelină. Dar, în funcție de ingredientele disponibile ale fermierilor și de prețul acestora, se pot elabora diferite variante de NC și strategii nutriționale bazate pe utilizarea uleiului de camelină.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în performanțele bioproductive

Sporul mediu zilnic obținut în această fermă nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturile de animale, dar a fost semnificativ mai mare pentru porcii hrăniți cu NC cu ulei de camelină la sfârșitul perioadei de finisare (1,038 kg vs 0,840 kg). Eficiența de conversie a furajului nu a diferit în prima perioadă (creștere-îngrășare) între loturi, dar s-a redus de la 4.15 kg la control la 3.83 kg NC/kg spor la grupul hrănit cu NC cu ulei de camelină pentru perioada de finisare. Costul pe kg spor nu a diferit.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în răspunsul imun

Includerea uleiului de camelină bogat în acizi grași nesaturați omega-3 (31,50% acid alfa-linolenic), omega-6 (24,96% acid linoleic) în nutrețul combinat pentru porci în finisare a îmbunătățit răspunsul prin anticorpi prin creșterea concentrației plasmatice a imunoglobulinei A (14,4%), importantă pentru eliminarea patogenilor de la nivelul mucoaselor.

Avantajele utilizării camelinei reflectate în calitatea cărnii de porc

O caracteristică a cărnii de porc care merită luată în considerare în strategiile nutriționale pentru ameliorarea calității acesteia este faptul că lipidele din carnea de porc reflectă mai fidel compoziția lipidelor din hrană decât alte specii. Includerea uleiului de camelină a crescut nivelul de acid alfa-linolenic în mușchii Longissimus dorsi (4,14 vs 0,84) și Semitendinosus (3,28 vs 0,97), iar raportul C18:2n-6/C18:3n-3 a scăzut de la 12,03 la 2,59 în Longissimus dorsi și de la 11,97 la 3,25 în Semitendinosus.

Nutrețul combinat granulat în hrana suinelor - avantaje și dezavantaje

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală - INCDBNA Balotești

Producătorii de carne de porc trebuie să evalueze constant posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor de creștere și o reducere a costurilor cu hrana. O hrană corespunzătoare pentru animale presupune obținerea unor beneficii în termen de performanțe și implicit sănătate.

Suinele sunt animale monogastrice cu stomac simplu, care necesită hrană ușor digestibilă și de bună calitate. Un sistem de hrănire modern presupune satisfacerea cerințelor nutriționale, cunoașterea caracteristicilor ingredientelor ce compun hrana, calitate și salubritate a hranei, transport ușor, fără a afecta caracteristicile amestecului de ingrediente.

Granularea este cea mai obișnuită metodă de procesare termică folosită astăzi în industria hranei pentru animale, care presupune condiționarea termică a unui amestec de ingrediente măcinate și compactizarea acestora la trecerea prin sită (matriță). Patton și col., încă din 1937, au accentuat superioritatea din punct de vedere nutrițional a hranei granulate comparativ cu cea obținută sub formă de făină prin măcinarea și amestecarea omogenă a ingredientelor.

Din punct de vedere economic există mari diferențe între furajarea sub formă granulată sau sub formă de făină. Astfel, în condițiile unei granulări de bună calitate se obțin o serie de beneficii: se reduc deșeurile, se realizează o reducere a separării ingredientelor, se îmbunătățește palatabilitatea, dar și digestibilitatea substanței uscate, proteinei și energiei brute ca urmare a procesării termice a amidonului și proteinei și se scurtează perioada de hrănire. Ca o consecință, excreția de substanță uscată și azot descrește, ceea ce conduce la reducerea impactului negativ asupra mediului. Performanțele animalelor și consumul specific pot fi îmbunătățite. Cercetările anterioare au evidențiat faptul că utilizarea sub formă granulată a nutrețului combinat în hrana purceilor constituie o modalitate eficientă de îmbunătățire cu 4-10% a eficienței hrănirii în comparație cu hrănirea sub formă de făină. Pentru scroafele lactante se refac rezervele energetice, ceea ce elimină dificultățile posibile în cazul scroafelor cu stare de întreținere slabă. Energia metabolizabilă nu este afectată de folosirea nutrețului combinat granulat.

Un argument suplimentar al folosirii nutrețului combinat în formă granulată îl constituie scăderea risipei cu hrana, asociată cu reducerea hrănirii selective, o densitate a hranei îmbunătățită și caracteristici mai bune la manipularea furajului. La aceste aspecte se adaugă controlul prafului și distrugerea organismelor dăunătoare.

Pe de altă parte, granularea crește costul de fabricație, investiția suplimentară putând fi compensată prin performanțe superioare și o bună condiție corporală a efectivului matcă. Dacă nu se acoperă cheltuielile suplimentare este de preferat să se folosească hrana sub formă de făină.

În timpul procesului de granulare amestecul de ingrediente sub formă de făină este supus unor temperaturi și umidități ridicate. Temperaturile extreme ridicate conduc însă la riscul apariției Reacției Maillard.

Deși este în general recunoscut faptul că o bună calitate a granulelor îmbunătățește eficiența, creșterea și uniformitatea animalelor, nivelul calității este, în general, dictat de aspectele economice. Cu toate acestea, hrănirea cu o calitate fizică slabă este întotdeauna prea scumpă. Mulți factori afectează procesul de granulare, incluzând umiditatea făinii și sursa ingredientelor. Evaluarea factorilor de granulare pe o perioadă scurtă de timp minimizează unele dintre variabilele necontrolate. Variabilele care nu pot fi eliminate (temperatura de condiționare, amperajul de granulare) trebuie să fie cel puțin contabilizate http://www.allaboutfeed.net/Nutrition/Research/2012).

Calitatea granulelor este dată de mai mulți factori, un rol important fiind ocupat de mecanismele de legare a particulelor de hrană între ele, de liantul folosit. Mai multe produse au fost testate și un număr limitat au fost utilizate ca lianți în obținerea unor granule de calitate. În mod curent sunt folosite următoarele categorii de lianți:

  • lianți bazați pe lignină/ lignosulfonați – un studiu comercial arată că introducerea a 1,25% ligno­sulfat în nutrețul granulat reprezintă echivalentul a 18% grâu;
  • hemiceluloză;
  • lianți minerali (bentonită);
  • gume, amidon, melasă;
  • grăsime (1%).

O serie din acești lianți sunt bazați pe produse secundare de la fabricarea lemnului și a produselor din hârtie.

Folosirea unui nutreț combinat clasic, bazat pe porumb și soia într-un raport dependent de cerințele animalului, impune adăugarea de grâu pentru o bună calitate a granulelor. Grâul este cunoscut pentru proprietățile sale de liant ca urmare a glutenului conținut. Gliadina si glutenina din grâu sunt prezente într-un raport de 1:1, iar împreună reprezintă circa 80% din conținutul de proteine. Glutenul din grâu are astfel și capacitatea de liant alimentar și este o masă elastică, de consistența unei gume. Un procent de 10% grâu sporește durabilitatea granulelor.

Granularea crește, de asemenea, gelatinizarea amidonului de la aproximativ 10% până la 12% în materia primă, până la aproximativ 25% în timpul condiționării și la peste 4% după formarea granulelor. Gelatinizarea amidonului îmbunătățește, de asemenea, durabilitatea granulelor, dar crește și duritatea acestora.

Finețea granulelor este un aspect important în procesul de granulare care nu trebuie ignorat, dat fiind faptul că o finețe mărită afectează tractul gastro-intestinal. O dimensiune optimă a granulelor ar fi de 500-1.600 μm. Particule mai mici de 400 μm nu sunt de dorit.

Aceste aspecte accentuează importanța formei în care se prezintă hrana în orice strategie managerială de conducere a unei ferme, cu atât mai mult cu cât unul dintre obiectivele de creștere a suinelor îl constituie valorificarea cu maximum de randament a hranei al cărei cost este oricum foarte ridicat.

Mihaela HĂBEANU, Horia GROSU

Concursul Național de Nutriție Animală la USAMV Iași

În data de 26 aprilie 2018, BIOMIN România, a organizat sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sișești“, a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași, a Facultății de Zootehnie din cadrul U.S.A.M.V. Iași, și a Societății Române de Zootehnie, în colaborare cu marile companii: Agricola Internațional Bacău, Avi-Top Iași, Avicola Focșani și TCE 3 Brazi, a V-a ediție a „Concursului Național de Nutriție Animală“, unde au fost 153 de înscriși.

Tema principală: nutriția și alimentația animală, la pasări și la suine

IMG 1811

Concursul a fost axat pe probleme de nutriție și alimentație a animalelor de fermă, fiind organizat pentru studenții din centrele universitare de profil din țară și a fost creat pentru dezvoltarea cunoștințelor studenților și pentru aplicarea lor în cadrul unui concurs anual: „Scopul acestui concurs, la momentul 2013 când am lansat acest proiect, care aparține în totalitate Biomin România, ne-am pus și noi întrebarea de ce CNNA, și nu un simpozion de prezentare firmă și produse? Deoarece ne-am propus să punem umărul la promovarea viitoarei generații de specialiști ai agriculturii zootehnicizate din România. Iar, cel mai potrivit ni s-a părut să promovăm viitorii specialiști încă de pe băncile facultății, dând șansa studenților să-și verifice cunoștințele în condiții de concurs, participând la o manifestare științifică de acest gen, în fața profesorilor și a specialiștilor prezenți la acest concurs de nutriție animală în comisii sau ca invitați. Bibliografia de concurs s-a axat mai mult decât în alți ani, pe nutriția și alimentația animală, atât la pasări cât și la suine. Subiectele de concurs au fost în așa fel concepute, încât să atingă principalele puncte ale alimentației și nutriției, prin prisma cunoașterii produselor promovate de Biomin pe piața românească, din categoria de Premixuri (o linie nouă de produse numită Profi Line, adaptată la orice cerere din fermă), dar și de Aditivii Furajeri aflați la a 5-a generație (cum ar fi produsele Mycofix, Poultry Star, Biotronic sau Biozym ). Astfel, avem și noi ocazia de a promova produsele biomin în 90% din fermele din țară. Studiul statistic a relevat faptul că 20% din absolvenții facultăților de profil ajung să lucreze în producție, în ferme, fiind în cele din urmă factori de decizie sau conducători de unități zootehnice. Anul acesta s-au înscris mai mulți studenți, iar interesul acestora a fost mai mare comparativ cu anii anteriori. În alți ani a fost mai greu cu înscrierea. De exemplu, la Timișoara s-a făcut o preselecție a studenților pentru a avea acceptul participării la concurs. De asemenea am mers mai mult pe calitate decât pe cantitate“, ca să spunem așa. Ca sfat le recomand „Să învețe!“, deoarece o fac pentru dezvoltarea lor personală, având mai multe șanse la încadrarea în producție la finalul facultății. De asemenea au șansa de a lucra în țară, și nu în afară, în ferme foarte bune, cu condiții de lucru bune“, a precizat  dr. ing. Radu Marti, general manager BIOMIN România SRL.

Premii în valoare de 3.800 euro

IMG 1815

Concursul Național de Nutriție Animală 2018, ediția a V-a, de la Iași, are participare internațională, participând pe lângă centrele universitare de profil din țară, Universitatea Agrară de Stat din Moldova din Chișinău, Republica Moldova, Universitatea Agrară de Stat din Odessa, Ucraina și Universitatea de Stat din Cernăuți, Ucraina.

În cadrul concursului s-au acordat premii în valoare de 3.800 euro, după cum urmează:
Premiul 1 = Matei Andrei Cristian (USAMV Iași) = 30 puncte = 1.500 Euro
Premiul 2 = Rus Mihaela (USAMVB Timișoara) = 26 puncte = 1.000 Euro
Premiul 3 = Bacusca Fabian (USAMV Iași) = 26 puncte = 700 Euro

Mențiune 1 = Mirutoi Catalina (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 2 = Hazapariu Stefan Razvan (USAMV Iași) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 3 = Miloserdova Irina (UAS Chișinău) = 25 puncte = 100 Euro
Mențiune 4 = Curmei Sonia Ana Maria (USAMVB Timișoara) = 24 puncte = 100 Euro
Mențiune 5 = Ionica Claudiu Nicușor (USAMV Cluj Napoca) = 24 puncte = 100 Euro

Mențiune Specială 1 = Patrascan Simona (USAMV București) = 200 Lei
Mențiune Specială 2 = Valu Catalin (Valahia Târgoviște) = 200 Lei
Mențiune Specială 3 = Pinteak Dragos (UAS Odessa) = 200 Lei
Mențiune Specială 4 = Dzhuravets Yulia (UAS Cernăuți) = 200 Lei
Mențiune Specială 5 = Simionescu Radu (ULBS Sibiu) = 200 Lei

Beatrice Alexandra MODIGA

Nutrețul combinat granulat în hrana suinelor - avantaje și dezavantaje

Producătorii de carne de porc trebuie să evalueze constant posibilitățile de îmbunătățire a performanțelor de creștere și o reducere a costurilor cu hrana. O hrană corespunzătoare pentru animale presupune obținerea unor beneficii în termen de performanțe și implicit sănătate.

Suinele sunt animale monogastrice cu stomac simplu, care necesită hrană ușor digestibilă și de bună calitate. Un sistem de hrănire modern presupune satisfacerea cerințelor nutriționale, cunoașterea caracteristicilor ingredientelor ce compun hrana, calitate și salubritate a hranei, transport ușor, fără a afecta caracteristicile amestecului de ingrediente.

Granularea este cea mai obișnuită metodă de procesare termică folosită astăzi în industria hranei pentru animale, care presupune condiționarea termică a unui amestec de ingrediente măcinate și compactizarea acestora la trecerea prin sită (matriță). Patton și col., încă din 1937, au accentuat superioritatea din punct de vedere nutrițional a hranei granulate comparativ cu cea obținută sub formă de făină prin măcinarea și amestecarea omogenă a ingredientelor.

Din punct de vedere economic există mari diferențe între furajarea sub formă granulată sau sub formă de făină. Astfel, în condițiile unei granulări de bună calitate se obțin o serie de beneficii: se reduc deșeurile, se realizează o reducere a separării ingredientelor, se îmbunătățește palatabilitatea, dar și digestibilitatea substanței uscate, proteinei și energiei brute ca urmare a procesării termice a amidonului și proteinei și se scurtează perioada de hrănire. Ca o consecință, excreția de substanță uscată și azot descrește, ceea ce conduce la reducerea impactului negativ asupra mediului. Performanțele animalelor și consumul specific pot fi îmbunătățite. Cercetările anterioare au evidențiat faptul că utilizarea sub formă granulată a nutrețului combinat în hrana purceilor constituie o modalitate eficientă de îmbunătățire cu 4-10% a eficienței hrănirii în comparație cu hrănirea sub formă de făină. Pentru scroafele lactante se refac rezervele energetice, ceea ce elimină dificultățile posibile în cazul scroafelor cu stare de întreținere slabă. Energia metabolizabilă nu este afectată de folosirea nutrețului combinat granulat.

Un argument suplimentar al folosirii nutrețului combinat în formă granulată îl constituie scăderea risipei cu hrana, asociată cu reducerea hrănirii selective, o densitate a hranei îmbunătățită și caracteristici mai bune la manipularea furajului. La aceste aspecte se adaugă controlul prafului și distrugerea organismelor dăunătoare.

Pe de altă parte, granularea crește costul de fabricație, investiția suplimentară putând fi compensată prin performanțe superioare și o bună condiție corporală a efectivului matcă. Dacă nu se acoperă cheltuielile suplimentare este de preferat să se folosească hrana sub formă de făină.

În timpul procesului de granulare amestecul de ingrediente sub formă de făină este supus unor temperaturi și umidități ridicate. Temperaturile extreme ridicate conduc însă la riscul apariției Reacției Maillard.

Deși este în general recunoscut faptul că o bună calitate a granulelor îmbunătățește eficiența, creșterea și uniformitatea animalelor, nivelul calității este, în general, dictat de aspectele economice. Cu toate acestea, hrănirea cu o calitate fizică slabă este întotdeauna prea scumpă. Mulți factori afectează procesul de granulare, incluzând umiditatea făinii și sursa ingredientelor. Evaluarea factorilor de granulare pe o perioadă scurtă de timp minimizează unele dintre variabilele necontrolate. Variabilele care nu pot fi eliminate (temperatura de condiționare, amperajul de granulare) trebuie să fie cel puțin contabilizate http://www.allaboutfeed.net/Nutrition/Research/2012).

Calitatea granulelor este dată de mai mulți factori, un rol important fiind ocupat de mecanismele de legare a particulelor de hrană între ele, de liantul folosit. Mai multe produse au fost testate și un număr limitat au fost utilizate ca lianți în obținerea unor granule de calitate. În mod curent sunt folosite următoarele categorii de lianți:

  • • lianți bazați pe lignină/ lignosulfonați – un studiu comercial arată că introducerea a 1,25% lignosulfat în nutrețul granulat reprezintă echivalentul a 18% grâu;
  • • hemiceluloză;
  • • lianți minerali (bentonită);
  • • gume, amidon, melasă;
  • • grăsime (1%).

O serie din acești lianți sunt bazați pe produse secundare de la fabricarea lemnului și a produselor din hârtie.

Folosirea unui nutreț combinat clasic, bazat pe porumb și soia într-un raport dependent de cerințele animalului, impune adăugarea de grâu pentru o bună calitate a granulelor. Grâul este cunoscut pentru proprietățile sale de liant ca urmare a glutenului conținut. Gliadina si glutenina din grâu sunt prezente într-un raport de 1:1, iar împreună reprezintă circa 80% din conținutul de proteine. Glutenul din grâu are astfel și capacitatea de liant alimentar și este o masă elastică, de consistența unei gume. Un procent de 10% grâu sporește durabilitatea granulelor.

Granularea crește, de asemenea, gelatinizarea amidonului de la aproximativ 10% până la 12% în materia primă, până la aproximativ 25% în timpul condiționării și la peste 4% după formarea granulelor. Gelatinizarea amidonului îmbunătățește, de asemenea, durabilitatea granulelor, dar crește și duritatea acestora.

Finețea granulelor este un aspect important în procesul de granulare care nu trebuie ignorat, dat fiind faptul că o finețe mărită afectează tractul gastrointestinal. O dimensiune optimă a granulelor ar fi de 500-1.600 μm. Particule mai mici de 400 μm nu sunt de dorit.

Aceste aspecte accentuează importanța formei în care se prezintă hrana în orice strategie managerială de conducere a unei ferme, cu atât mai mult cu cât unul dintre obiectivele de creștere a suinelor îl constituie valorificarea cu maximum de randament a hranei al cărei cost este oricum foarte ridicat.

Mihaela HĂBEANU, Horia GROSU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – Balotești

Startul Programului de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Prima livrare de purcei din rasele Bazna și Mangalița, realizată în prezența ministrului Petre Daea care s-a aflat în comuna Roșia, satul Nou, în județul Sibiu, în data de 6 martie 2018, s-a efectuat către un crescător de porci din satul Bradu. Purcelușii din rasele amintite au fost transportați de către procesatorul înscris în Program, demarând astfel programul guvernamental.

Programul de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița a continuat și în data de 7 martie 2018. Astfel,  în comuna Bazna 10 purcei au fost preluați de la un furnizor și livrați către un alt fermier dornic să se alăture Programului.

Tot astăzi, au mai fost preluați 10 purcei din rasa Mangalița din comuna Moșna și livrați către alt producător agricol din aceeași comună și încă 8 purcei din rasa Mangalița au fost preluați de la un producător din comuna Roșia și livrați către alt crescător din comuna Roșia, județul Sibiu.

În cursul zilei de mâine, 8 martie 2018, va avea loc o altă livrare de 4 purcei în județul Hunedoara de la un furnizor din satul Galați, comuna Pui către un crescător din satul Vețel, comuna Vețel.

Purceii pentru creştere şi îngrăşare sunt preluaţi de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa si sunt transportați la crescătorii de porci grași, ocazie cu care se încheie contractul de livrare între procesator și crescătorul de porci. Ajutorul de minimis ce reprezintă 250 lei/cap este acordat furnizorului de purcei livrați la greutatea minimă de 10 kg fiecare.

Transferul de purcei va continua și în alte județe, ținându-se cont de înscrierile în registru și de existența purceilor înțărcați, ajunși la greutatea de livrare.

Sursa: madr.ro

Fermele de suine din România vs. fermele de suine din Polonia

În urma vizitelor la peste 50 de ferme de suine din țara noastră, dar și din experiența proprie de 15 ani în fermă, constatăm că la noi sunt reguli, zicem noi, mult prea aspre privind măsurile de biosecuritate aplicate de fermierul nostru față de fermierul polonez, spre exemplu. Vizitând câteva dintre fermele de suine din Polonia am observat că aceștia pun mare preț pe investiții mari, care urmăresc o îmbunătățire constantă în timp, asigurând în primul rând calitatea potențialului genetic. Atunci, ne-am zis, de ce oare alții pot, iar noi nu? Oare cu ce suntem noi, românii, mai prejos decât alții?

Cum este pe la alții

În mod cert, după cum bine știți, aproape fiecare stat își susține poporul. Și aici putem aminti de statul danez, care oferă o mare sumă de bani pentru extinderea fermelor în afara țării, dar și de Polonia, renumită pentru creșterea și multiplicarea porcilor. Aici, spre exemplu, am văzut ferme de familie preluate din tată în fiu, susținute cu diferite forme de creditare (dobânzi mici). Proprietarii acestora au fost primii care au accesat fonduri europene în procent de peste 95% într-o scurtă perioadă de timp. Să vorbim puțin și de statul spaniol care a pus la punct proceduri de multiplicare a purceilor cu potențial genetic ridicat, dar care nu este foarte strict în privința măsurilor de biosecuritate și nici măcar în menținerea unei curățenii exemplare. Sigur că vecinii noștri ruși, trecând printr-un focar de pestă porcină africană, au înăsprit condițiile de biosecuritate, cu investiții majore de 5-7% din totalul investiției. Dar, desigur, regula de aur este mai degrabă să previi decât să combați.

Românii, mai catolici decât papa

Însă noi, românii, suntem mai catolici decât papa. Aducem purcei pentru creștere și îngrășare din toate fermele din Europa, luând astfel tot ce ni se dă, bun sau mai puțin bun. Dorim să facem performanțe cu produșii altora și rezistăm cu stoicism căci așa-i românul, se mulțumește cu orice. Porcii din Danemarca sunt relativ buni, dar foarte scumpi (92 euro cu TVA pe cap), SPF plus indemni de orice boală zic ei. Animalele au totuși mari probleme de adaptare la noi condiții și prezintă o problemă digestivă nativă: enterită proliferativă (ILEITĂ). Să lămurim câteva aspecte: boala se exprimă clinic la purceii înțărcați după o incubație de 3-6 săptămâni. Ca stare generală, porcii bolnavi au poftă de mâncare cu apetit capricios, urmată de o scădere în greutate, dar boala rămâne în stare latentă, nefiind însoțită mereu de scaune diareice. În formele de enterită necrozată, cât și ileită regională, porcii prezintă diaree cu fecale apoase și o slăbire progresivă. În formă avansată a bolii, enterita hemoragică se manifestă cu diaree hemoragică, fecale de culoare roșie spre brună sau chiar negricioasă și anemie. Porcii sunt palizi, au culoare albă, ușor gălbuie a pielii, sunt abătuți și apatici, stau mai mult culcați și se ridică greoi la mâncare. În acest caz, se intervine cu administrare în masă a Tilozinei pulbere administrate în furaj (maximum 25 g/kg corp) asociate  cu un probiotic: Enteroferm.

De aceea recomand folosirea la începutul perioadei de populare, în apa de băut, a vitaminelor: Jecuplex, Supravitaminol sau Ankaselevit (unul dintre acestea) pentru a păstra un status bun al efectivului trecut prin multe încercări (stresul de transport, stresul cauzat de aclimatizare, stresul de schimbare locație, stresul de regrupare în efectivul de suine).

Boala aduce după sine și pagube însemnate financiar, cu pierderi din efectiv prin mortalitate cuprinsă între 5-6%, cadavrele au culoarea palidă și sunt deshidratate, la deschiderea cadavrelor intestinul subțire prezintă îngroșarea peretelui, fiind rezultatul proliferării mucoasei și edemul acestuia. În enterita proliferativă hemoragică peretele intestinului este îngroșat, cu conținut hemoragic, dar aceasta nu trebuie confundată cu dizenteria porcului, care este asemănătoare ca semne clinice. Dat fiind faptul că nu sunt cunoscute încă măsuri eficiente atât de profilaxie, cât mai ales de combatere a bolii, se recomandă să nu se facă achiziții de animale din fermele cu focar sau cu antecedente de boală și se interzice transferul de animale din efective cu semne de boală în ferme  sănătoase. Antibioticele folosite sunt: TILOZINA ȘI TIAMULINUL, care se folosesc atât preventiv, cât și curativ, de care danezii s-ar folosi cu succes, chiar și ca promotor de creștere.

Să vorbim puțin și de produșii aduși din fermele din Ungaria, rezonabili cumva ca preț (65-75 euro cu TVA/cap) vaccinați de PRRS. Prețul variază și în funcție de media purceilor; dacă sunt sub 25 kg media, prețul scade și sub 65 euro/cap. Același preț scăzut îl au și produșii masculi din fermele de scroafe BUNICI din care se opresc scrofițele pentru repro­ducție înlocuire matcă. Acest lucru este motivat de următorul aspect: există un sex ratio de 1:1 femele și masculi la o fătare. Aceștia sunt produși care nu excelează la capitolul SMZ (spor mediu zilnic), având un maxim potențial genetic de 800 g/SMZ.

Sunt produși ai fermelor din Germania care au un preț între 70-75 euro cu TVA, vaccinați, dar și aceștia au problemele lor: de obicei afecțiuni respiratorii, tuse, dispnee (greutate în respirație) în care intervenim preventiv în masă cu probiotic și antibiotic în furaj, în amestec sau apa de băut (medicator). Recomand Doxxicol sau injectarea în masă de Draxxin (antibiotic din noua generație) cu rezultate spectaculoase, administrare 1 ml/30 kg greutate vie, intramuscular în regiunea gâtului.

În încheiere, sper să reușim să avem fermele noastre de reproducție și să creștem produșii obținuți.

Ing. zootehnist Loredana Mocanu,
CATLOR CONSULTING SRL, tel.: 0758.674.671

ALERTĂ! A fost confirmat un focar de pestă porcină africană la porcii dintr-o gospodărie din județul Satu-Mare

În data de 11 ianuarie 2018, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat un focar de pestă porcină africană, la porci domestici, într-o gopodărie din comuna Micula, județul Satu – Mare.  

Imediat ce DSVSA Satu – Mare a fost notificată despre apariția de cazuri de îmbolnăvire a unor porci dintr-o gospodărie din comuna Micula, suspicionându-se prezența pestei porcine africane, au fost impuse restricții de miscare a animalelor și au fost prelevate probe pentru analize.

Ca urmare a diagnosticării bolii de către laboratorul din cadrul DSVSA  Satu – Mare, în data de 10 ianuarie 2018, probele au fost expediate, în aceeași zi, pentru confirmare, la Laboratorul Național de Referință din cadrul IDSA.

Conform procedurilor, Centrul Local de Combatere a Bolilor Satu – Mare împreună cu DSVSA Satu – Mare au intervenit prompt și au întreprins acțiunile prevăzute de legislație pentru această situație:

  • au fost recoltate probe pentru examene de laborator;
  • au fost impuse restricții de mișcare pentru exploatația infectată;
  • au fost ucise cele 13 animalele existente în respectiva exploatație și cadavrele au fost distruse prin incinerare;
  • s-a efectuat dezinfecţia gospodăriei, a spaţiilor de cazare a porcilor, a aleilor, a perimetrelor, a ustensilelor şi a obiectelor potenţial contaminate;
  • a fost efectuat recensământul exploataţiilor cu suine din proximitatea gospodăriei afectate;
  • au fost stabilite zona de protecție și de supraveghere în jurul focarului, precum și planul de acțiune pentru instituirea măsurilor specifice de control a bolii;

Consecutiv primirii buletinului de confirmare din partea Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a notificat structurile abilitate de la nivel național și din cadrul Uniunii Europeane, precum şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor, despre confirmarea acestui focar de pestă porcină africană pe teritoriul României.

Măsurile aplicate și acțiunile întreprinse sunt cele prevăzute în Planul de Contingență și în Manualul Procedural pentru pesta porcină africană.

În data de 14 ianuarie, președintele ANSVSA, dr. Geronimo Brănescu, se va deplasa la Bruxelles pentru a discuta cu reprezentanții Comisiei Europene termenii în care se va adopta decizia privind zona aflată sub restricții, măsurile care trebuie respectate de România și perioada pentru care acestea vor fi aplicate. Reamintim că, în această zonă va fi interzisă mișcarea suinelor domestice, a produselor și a subproduselor, a materialului seminal, ovulelor și embrionilor provenite de la acestea.

Ancheta epidemiologică este în desfășurare și se realizează de către o echipă de inspectori ai DSVSA Satu-Mare, în colaborare cu alte instituții competente ale statului.

ANSVSA, prin structurile teritoriale de la nivel județean, monitorizează permanent situația epidemiologică din România, în contextul pestei porcine africane, pentru limitarea extinderii și  pentru eradicarea bolii.

ANSVSA va actualiza informațiile despre focarul de pestă porcină africană, în funcție de evoluția bolii.

Program de sprijin pentru crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița

Crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița vor beneficia, în perioada 2018-2020, de o schemă de sprijin financiar pentru aplicarea programului de susținere a acestora în vederea producerii cărnii de porc, pentru creșterea, îngrășarea și livrarea porcilor din rasele Bazna sau Mangalița către un procesator/altă persoană juridică, potrivit unei Hotărâri adoptate în ședința de astăzi a Guvernului.

La această schemă de ajutor de minimis participă, pe baze contractuale, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița și procesatorii/alte persoane juridice care defășoară activități de prelucrare și conservare a cărnii, activități de comerț cu ridicata al cărnii și produselor din carne, activități de comerț cu amănuntul al cărnii și al produselor din carne.

Potrivit acestui program de sprijin, crescătorii de porci din rasele Bazna și Mangalița, care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare, vor primi cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, pentru creștere, îngrășare și livrare către un procesator cu care au încheiat contract în acest sens.

Purceii pentru creștere și îngrășare sunt preluați de procesatori de la furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, în baza unui contract de livrare și transportați crescătorilor de porci.

Ajutorul de minimis reprezintă numărul de purcei primiți cu titlu gratuit din rasele Bazna și/sau Mangalița de beneficiari, iar valoarea acestuia se calculează solicitantului ajutorului, respectiv furnizorul de purcei, prin înmulțirea numărului de purcei cu 250 lei/cap purcel.

Pentru a beneficia de acest program, crescătorii de porci trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii de eligibilitate:

a) să deţină exploatații înregistrate/autorizate sanitar veterinar;

b) să încheie un contract cu un procesator sau cu altă persoană juridică;

c) să primească cu titlu gratuit, un număr par de purcei, minim 2 și maxim 10, de la un procesator sau de la o altă persoană juridică, cu care are încheiat contract;

d) să livreze minimum 50% din purceii primiți cu titlu gratuit, la procesatorul sau la altă persoană juridică, cu care a încheiat contract, la o greutate, în viu, de minim 130 kg/cap;

e) să respecte structura rației furajere stabilită în contractul cu procesatorul sau cu o altă persoană juridică;

f) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat și actualizat, în conformitate cu prevederile art.1 pct.16 din anexa la Ordinul ANSVSA nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările și completările ulterioare.

Furnizorii de porci solicitanți ai ajutorului de minimis, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) sa dețină scroafe și/sau scrofițe, înscrise în registrul genealogic;

b) să furnizeze purcei înțărcați către procesator sau altă persoană juridică, la greutate minimă de 10 kg/cap, în baza unui contract de livrare;

c) purceii să fie identificați potrivit legislației în vigoare.

Procesatorii și alte persoane juridice trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să preia purceii de la furnizori, în baza unui contract de livrare și să îi transporte către beneficiari,

b) să încheie contract cu beneficiarii pentru creșterea și îngrășarea purceilor,

c) să preia de la beneficiari, în vederea abatorizarii si procesarii, cel puțin 50% din efectivul de purcei destinat îngrășării/beneficiar, la o greutate minimă, în viu, de 130 kg/cap

d) să plătească beneficiarului prețul stabilit prin contract.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, furnizorii de purcei din rasele Bazna și/sau Mangalița, crescătorii de porci din rasele Bazna și/sau Mangalita și procesatorii/alte persoane juridice, pot solicita înscrierea în Program, în baza unei cereri, care se depune la direcția agricolă județeană (DAJ), care îi înregistrează în registrele unice corespunzătoare, precum și în registrul de evidență al ajutorului de minimis.

Durata de aplicare a acestei scheme de ajutor de minimis este 2018-2020, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2018 este de 4,6 mil. lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinație, de la bugetul de stat.

Sursa: madr.ro