reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Dec 2019

Fermierii sunt așteptați la sediile locale ale APIA pentru a depune cererile unice de plată pentru anul 2017

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) au fost depuse, până la acest moment, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în anul 2017, un număr de 453.369 cereri, pentru o suprafaţă de 2.157.767,45 hectare.

Județele în care s-a realizat cel mai mare procent de depunere de către fermieri a cererilor unice de plată sunt următoarele: Vrancea – 58,24 %, Giurgiu – 58,10 %, Dâmbovița – 57,70 %, Prahova – 56,57 % și Neamț – 55,46 %. În schimb, procente mai scăzute se înregistrează în următoarele județe : Constanța – 37,82 %, Tulcea – 39,00 %, Ialomița – 41,76 %, Brăila 42,22 % și Sibiu 43,77%.

Facem un apel către toți potențialii beneficiari ai sprijinului financiar aferent Campaniei 2017, să respecte programările realizate de angajații APIA în vederea depunerii cererilor de plată la sediile APIA județene/locale, având în vedere că acestea se pot depune până la data de 15 mai 2017, în conformitate cu art. 1 lit. a) din Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 18/03.02.2017 privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură.

Respectarea programărilor conduce la fluidizarea fluxului de lucru, evitarea apariției aglomerației și a întârzierilor în depunerea cererilor, precum și la diminuarea timpului necesar fiecărui fermier la completarea și depunerea cererii unice de plată.

În eventualitatea în care programarea inițială nu a putut fi respectată, îi rugăm pe acestă cale, pe cei care să află în această situație, să contacteze de urgență Centrul județean/local APIA.

Sprijinul financiar aferent Campaniei 2017 este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.                                                                                                                                      

APIA: Au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la faptul că au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată Campania 2016, în conformitate cu Hotărârea nr. 208/2017 pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii și schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora pentru anul de plată 2016.

Astfel, potrivit art. 2, alin 2, 3 și 4 din Hotărârea mai sus menționată “(2) Cuantumul plății pe unitatea de măsură pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează prin raportarea sumelor prevăzute la alin. (1) la suprafețele eligibile pentru culturile respective.

(3) În cazul în care cuantumurile calculate conform prevederilor alin. (2) sunt mai mici decât cuantumurile notificate prevăzute la alin. (1), se acordă cuantumul calculat.

(4) În cazul în care cuantumurile calculate conform prevederilor alin. (2) sunt mai mari decât cuantumurile notificate prevăzute la alin. (1), se acordă cuantumurile notificate, care se pot majora, în condițiile legii, până la incidența cu plafoanele fiecărei măsuri.”, au fost stabilite următoarele cuantumuri:

- sprijinul cuplat - soia – 232,3495 euro/ha;

- sprijinul cuplat - lucerna – 65,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - mazăre boabe pentru industrializare – 48,0660 euro/ha;

- sprijinul cuplat - fasole boabe pentru industrializare – 190,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - cânepă pentru ulei și fibră – 204,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - orez – 460,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - sămânță de cartof – 970,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - hamei – 510,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - sfeclă de zahăr – 610,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - tomate pentru industrializare – 1.410,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - castraveți pentru industrializare – 510,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - culturi din sere – 6.305,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - culturi din solarii – 3.085.00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - prune pentru industrializare – 310,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - mere pentru industrializare – 80,7207 euro/ha;

- sprijinul cuplat - cireșe+vișine pentru industrializare – 147,6863 euro/ha;

- sprijinul cuplat - caise+zarzare pentru industrializare – 310,00 euro/ha;

- sprijinul cuplat - cartofi timpurii, semitimpurii și de vară pentru industrializare – 710,00 euro/ha.

Plățile pentru ajutoarele naționale tranzitorii și pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2016 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363 din 1 octombrie 2016.

Subvenții pentru zootehnie, sprijinul cuplat pentru taurine

Pentru a putea să beneficieze de sprijinul cuplat pentru creșterea taurinelor din rase de carne și a metișilor acestora, prevăzut în Ordinul nr. 619/2015 al MADR, solicitanții trebuie să îndeplinească, simultan, mai multe condiții.

Un sprijin pentru fermierii activi

Prima dintre condiții este ca solicitanții să fie fermieri activi, adică ferma să fie înscrisă în Registrul Național al Exploatațiilor și să desfășoare o activitate constantă și de durată în acest sector.

Ajutorul se acordă pentru un efectiv de minimum zece animale și maximum 250, cu următoarea componență:

– vaci din rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– vaci metise cu rase de carne care nu au beneficiat de sprijin cuplat pentru categoria vaci de lapte în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel din rase de carne care nu a beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne, obținut din tauri din rase de carne și vaci pentru care nu se solicită schema sprijin cuplat – categoria vaci de lapte şi care nu au beneficiat de sprijin cuplat la categoria tineret în anii anteriori şi/sau

– tauri din rase de carne.

Solicitanţii cu un efectiv de animale mai mare de 250 de capete taurine de carne beneficiază de sprijinul cuplat calculat la nivelul a maximum 250 de capete.

Tineretul mascul pentru care se solicită subvenția trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 8 - 25 de luni la data ieşirii din exploataţia cu cod ANSVSA sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Pentru tineretul femel se solicită sprijinul până la prima fătare, cu vârsta animalului cuprinsă între 8 - 32 de luni la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Vacile din rase de carne şi/sau vacile metise cu rase de carne pentru care se solicită sprijinul cuplat pentru zootehnie nu trebuie să depășească vârsta de 12 ani la termenul-limită de depunere a cererilor unice de plată, iar taurii de reproducţie trebuie să aibă vârsta de maximum 6 ani la data ieşirii din exploataţie sau la data depunerii cererii unice de plată, după caz.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ, categoria vaci din rase de carne și vaci metise cu rase de carne trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată (dacă cererea este depusă în perioada fără penalizări), dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere (dacă cererea este depusă în perioada cu penalizări). Solicitantul să deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.760/2000.

SCZ doar pentru tineretul crescut minimum opt luni în fermă

Animalele din categoria tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne şi tauri din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie deţinute în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere și/sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant și/sau în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care animalele au fost transferate temporar pentru păşunat cel puţin o perioadă de 8 luni de la data intrării în exploataţie şi până în momentul ieşirii sau până la data depunerii cererii unice de plată, după caz. Momentul ieşirii animalelor din categoriile menţionate anterior, pentru anul 2017, trebuie să fie cuprins între 11.06.2016 și 15.05.2017.

Animalele din categoria vaci din rase de carne şi vaci metise cu rase de carne trebuie menţinute de solicitant pe o perioadă de reținere de 6 luni în exploatațiile din cerere și/sau în exploatațiile deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/ grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat de la data-limită de depunere a cererii unice de plată. Vacile de carne, vacile metise cu rase de carne şi taurii de reproducţie din rase de carne pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei.

Animalele beneficiază de sprijinul cuplat în zootehnie astfel:

– o singură dată pentru categoria tineretul mascul şi/sau femel din rase de carne sau metis cu rase de carne;

– anual pentru categoriile tauri din rase de carne, vaci din rase de carne sau metise cu rase de carne care nu au beneficiat de schema pentru vacile de lapte în anii anteriori.

Lista cu rasele de taurine de carne este prevăzută în anexa nr. 6 a OMADR nr. 619/2015 cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde următoarele rase de carne: Aberden-Angus, Limousine, Charolaise, Galloway, Highland, Aubrac, Wagyu, Romagnola, Bălţată Românească – direcţia de exploatare carne, Hereford, Blonde d’Aquitaine, Salers, Sura de Stepă.

SCZ pentru vaci de lapte

Același ordin, 619/2015, al MADR prevede și acordarea sprijinului cuplat pentru zootehnie fermierilor activi care se ocupă de creșterea vacilor de lapte. Pentru a beneficia de această subvenție, ei trebuie să îndeplinească mai multe condiții. Prima dintre ele este, ca și în cazul celor care cresc vite de carne, să fie fermieri activi, cu tot ce implică aceasta.

Sprijinul se acordă pentru un efectiv de minimum zece și maximum 250 de capete de vite, cu excepția zonelor montane, unde minimul este redus la cinci. Animalele pentru care se solicită subvenția trebuie să nu fi beneficiat de schemele acordate pentru creșterea taurinelor din rase de carne sau a metișilor acestora.

În plus, vacile de lapte pentru care se solicită SCZ trebuie să mai îndeplinească, simultan, următoarele condiții:

– să aibă vârsta de maximum 10 ani la data-limită de depunere a cererii unice de plată;

– să fie înscrise în Registrul genealogic al rasei;

– să respecte perioada de reținere de 6 luni de la data-limită de depunere fără penalizări a cererii unice de plată în exploatațiile cu cod ANSVSA din cerere sau în exploatațiile cu cod ANSVSA deținute de solicitant ori în exploatațiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru păşunat.

Efectivul de animale pentru care se solicită SCZ trebuie să fie identificat şi înregistrat în RNE la data depunerii cererii unice de plată, dar nu mai târziu de prima zi a perioadei de reținere.

Solicitantul trebuie să aibă încheiat un contract pe o perioadă de minimum 6 luni, valabil la data depunerii cererii unice de plată, cu un prim-cumpărător şi cel puţin un document fiscal care să ateste livrarea laptelui sau, în cazul vânzărilor directe, să deţină carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol/dispoziţie de încasare a valorii aferente laptelui comercializat/factură fiscală care să ateste vânzarea laptelui sau a produselor lactate.

În plus, fermierii trebuie să mai deţină Registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat.

Pentru anul 2017, cererile se depun la APIA în perioada 1 martie-15 mai.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 38-39

Ce spune ministrul Daea despre subvenţii

„Este pentru prima dată, în ultimii ani, când se dau subvențiile până la 31 martie. Anul trecut, în aprilie se dădeau numai hârtii‟, a declarat ministrul agriculturii Petre Daea la o conferință de presă.

Potrivit ministrului, la data de 31 martie, din totalul de 901.335 de cereri s-au onorat 843.264, adică 93,5%. Potrivit ministrului, în acest moment au rămas 58.071 fermieri care nu au luat niciun ban din subvenția pe 2016, iar „din aceștia 33.179 sunt total blocați în procesul de primire a banilor de subvenție‟, spune ministrul.

Ca principale motive ale blocajelor ar fi nedepunerea la termen a dosarelor, dar și lipsa finalizării controalelor de agromediu.

Tot în cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul Daea a mai declarat faptul că dacă anul trecut pe 31 martie erau autorizați la plată 235 milioane euro pentru subvenții, acum, la aceeași dată, sunt autorizați peste două miliarde euro.

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor- Campania 2017

APIA eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14T (fosta măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor- Campania 2017, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare, ce au încheiat convenții cu APIA pentru anul de cerere 2017.
La solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată în perioada 03. - 31.01.2017 aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017, pentru Măsura 14T – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau - pachetul b) păsări. De asemenea, prin adeverință se confirmă valoarea de 70% pentru pachetul a) porcine și valoarea de 50% pentru pachetul b) păsări, din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 01.01. - 31.12.2017.
Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, Campania 2017.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole în anul 2017 finanțate prin PNDR 2014-2020

Măsurile de mediu și climă aplicabile pe terenurile agricole beneficiază de alocări financiare consistente în perioada de programare 2014 - 2020, suma disponibilă pentru aceste măsuri fiind de cca. 2,66 mld. euro (Măsura 10 – 1,071 mld. euro, Măsura 11 – 236,42 mil. euro, Măsura 13 – 1,355 mld. euro).

Astfel, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu și climă (Măsura 10), agricultură ecologică (Măsura 11) şi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.

Noul pachet de măsuri de mediu și climă reprezintă un instrument pus la dispoziția Statelor Membre pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum și pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii în agricultură și zonele rurale, în concordanță cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020.

În contextul definitivării cadrului legislativ aplicabil măsurilor de mediu şi climă, precum şi în urma lansării campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte o intensificare a acţiunilor de informare a tuturor utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru măsurile de mediu şi climă ale PNDR.

Astfel, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vine în sprijinul fermierilor, beneficiari sau potențiali beneficiari ai acestor măsuri cu informații detaliate privind modalitatea deschiderii angajamentelor în anul 2017, condiţiile de eligibilitate şi cerinţele specifice aplicabile în cadrul acestor angajamente, standardele aplicabile (eco-condiţionalitate – GAEC şi SMR, cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi substanţelor de protecţie a plantelor, activitatea minimă şi încadrarea în categoria fermierilor activi) şi nivelul plăţilor acordate în cadrul fiecărui tip de angajament.

La nivelul instituțiilor implicate în elaborarea, implementarea şi promovarea măsurilor de mediu şi climă (Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) au fost elaborate o serie de documente informative şi de ghidare, utile în accesarea şi implementarea cu succes a angajamentelor, respectiv:

- pliant informativ privind schemele / măsurile de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2017,

- pliant informativ privind completarea electronică a cererii unice de plată pentru anul 2017 folosind IPA Online,

- pliant informativ privind normele de eco-condiţionalitate aplicabile în anul 2017,

- afişe informative privind plățile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de mediu și climă din PNDR 2014-2020,

- broşura informativă privind măsurile compensatorii de dezvoltare rurală (măsurile de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020) aplicabile pe terenuri agricole în anul 2017,

- lista zonelor eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020,

- hărţile, la nivel judeţean şi regional, cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicănd arondarea acestora pe Centre Locale APIA,

- ghid informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu și climă ale PNDR 2014-2020,

- calendarele de aplicare a lucrărilor agricole pe pajişti permanente şi pe terenuri arabile, în corelare cu obligaţiile prevăzute de angajamentele de agro-mediu şi climă prevăzute de pachetele Măsurii 10,

- modelele de caiete de agro-mediu şi pentru agricultura ecologică, însoţite de instrucţiuni de completare, adresate beneficiarilor Măsurii 10 şi Măsurii 11 din PNDR 2014-2020,

- broşura conţinând unele specii de plante care pot fi utilizate ca indicatori pentru pajiştile cu înaltă valoare naturală (HNV) din România,

- broșura conținând speciile de plante utilizate ca indicatori de management (intensiv sau extensiv) al pajiștilor permanente cu înaltă valoare naturală (HNV) din Romania

Informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă în anul 2017 se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Aceste informaţii sunt disponibile şi în mediul online:

- pe paginile web ale MADR (www.madr.ro, www.pndr.ro, www.rndr.ro),

- pe site-ul AFIR (www.afir.info),

- pe site-ul APIA (www.apia.org.ro).

Pentru a aduce aceste informaţii cât mai aproape de fermieri, în perioada imediat următoare se va desfăşura o amplă campanie de distribuire a documentelor enumerate anterior la instituţii şi parteneri ai MADR care activează la nivel naţional, regional, judeţean sau local.

În cadrul acestei campanii, MADR şi instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor de mediu şi climă (APIA şi AFIR) vor încerca prin informările postate pe site-urile proprii să prezinte informaţiile de detaliu privind modul de accesare şi condiţiile de implementare ale angajamentelor, astfel încât să se asigure cele mai bune condiţii pentru creşterea gradului de accesare al acestor măsuri, dar şi creşterea calităţii implementării ca rezultat al unei bune informări a beneficiarilor.

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Măsurile de mediu și climă care se implementează în perioada de programare 2014 – 2020 continuă eforturile întreprinse în perioada de programare 2007 – 2013 pentru atingerea unor obiective ambițioase de protecția mediului.

Începând cu anul 2007, România a beneficiat de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru dezvoltarea rurală, cu scopul creşterii competitivităţii sectorului agro-alimentar şi forestier, diversificarea activităților în spațiul rural şi scăderea dependenţei populaţiei de activităţile agricole, precum şi pentru îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural.

Astfel, în România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 – zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 – zone defavorizate (altele decât zona montană) și Măsura 214 – agro-mediu. Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, dar şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de cca. 3,47 mld. euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor 3 măsuri, ceea ce reprezintă cca. 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.

Din datele extrase din bazele de date administrate de Agenţia de Plăţi, ținând cont de precizările metodologice aduse de Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF) conform cărora angajamentele aplicate pe aceeaşi suprafaţă agricolă pot contribui la unul sau mai multe obiective stabilite pentru PNDR 2007-2013, rezultă că pe perioada anterioară de programare, plăţile acordate în cadrul măsurilor Axei 2 adresate terenurilor agricole au contribuit la:

-  menținerea biodiversităţii – 6,073 mil. ha,

-  calitatea solului – 864 mii ha,

-  calitatea apei – 2,186 mil. ha

-  evitarea izolării şi abandonării terenurilor – 6,014 mil. ha,

-  diminuarea schimbărilor climatice – 1,431 mil. ha.


   

Anunț MADR cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează fermierii cu privire la intenția de a transfera fonduri între măsurile de sprijin cuplat, aferente anului de cerere 2017, în temeiul art. 25 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/ 1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare.

Primele sume aferente ANT 1 de la APIA au intrat în conturile fermierilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că primele sume aferente ANT 1 (Ajutoare Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil) au intrat joi, 23 februarie, în conturile a 47.905 fermieri pentru ordinele de plată emise acum 2 zile, respectiv 6.930.535 euro, restul urmând să fie plătiți pe parcursul autorizării la plată. Facem precizarea că, pentru prima dată, plățile au început cu 5 luni mai devreme față de anul precedent.

Până la acest moment au fost autorizați la plată un număr de 253.071 fermieri, cu suma totală de 25.534.195 euro. În data de 22 februarie 2017, APIA a transferat în conturile a 187.659 fermieri suma de 14.865.475 euro, urmând ca aceștia să poată beneficia în zilele următoare de primele plăți.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 54/16 februarie 2017, plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Banii pentru subvenții de la APIA încep să intre în conturi

UPDATE: Miercuri, 22 februarie 2017, APIA a transferat în conturile a 187.659 fermieri suma de 14.865.475 euro, urmând ca aceștia să poată beneficia în zilele următoare de primele plăți

Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, informează că începând de astăzi, 22 februarie 2017, banii pentru subvenții încep să intre în conturi, urmând ca vineri, 24 februarie a.c. fermierii să beneficieze de primele plăți, reușind astfel devansarea termenului anunțat inițial respectiv, 28 februarie 2017.

APIA anunță că, începând cu data de 21.02.2017, a demarat procesul de autorizare și plată efectivă a ANT 1 (Ajutoare Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate în teren arabil).

Până la acest moment au fost autorizați la plată un număr de 253.071 fermieri, cu suma totală de 25.534.195 euro.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 54/16 februarie 2017, plafonul aprobat pentru anul de plată 2016 este de 119.422.100 euro pentru 680.000 de fermieri, reprezentând echivalentul a 531.870.207 lei, și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Cuantumul ANT 1 este de 17,72 euro/ha, reprezentând echivalentul a 78,92 lei/ha, iar plăţile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2016.


Informații suplimentare

Beneficiarii ANT 1: fermieri activi; fermieri persoane fizice și/sau persoane juridice; universităţile; institutele de cercetare; staţiunile didactice; fermele, staţiunile şi fermele de cercetare şi producţie agricolă; staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, care au care au cultivat în anul 2016 culturi în teren arabil. De asemenea, facem precizarea că până la această dată, suma totală autorizată la plată (avans + plată finală) pentru Campania 2016 este de 1,094 miliarde euro, din care:

  • FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) reprezentând suma de 897,63 milioane euro;
  • FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) + cofinanțare de la BN1 (Bugetul Național) în suma de 172,12 milioane euro.

APIA a finalizat controalele în ferme

APIA a efectuat, in perioada 12 -18 februarie 2017, un stagiu de instruire privind Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017 la care au participat funcționari publici cu atribuții în primirea și verificarea cererilor de plată.

Programul de formare profesională a fost organizat prin împărțirea centrelor județene în 3 serii a câte 2 zile fiecare serie, fiind transmis în sistem de videoconferință, și a prilejuit, totodată, discutarea principalelor direcții de acțiune, a strategiei instituționale și a obiectivelor majore ale APIA pentru anul 2017, așa cum au fost stabilite prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 18 din 03.02.2017, dar și a dificultăților întâmpinate în desfășurarea activității la nivel central și local.

De asemenea, stagiul de instruire a beneficiat de prezența extraordinară a domnului Petre DAEA, Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care a prezidat ședința de închidere din data de 18.02.2017. Pe această cale, domnul Ministru a ținut să sublinieze importanța instruirii din perspectiva înțelegerii și aplicării unitare, la nivel național, a cadrului normativ referitor la campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017, precum și importanța armonizării acestuia cu specificitățile agriculturii și nevoile fermierilor.

Totodată domnul Ministru a pus accent pe necesitatea întăririi legăturii între Centrele județene ale APIA și fermieri în ceea ce privește informarea cu celeritate a acestora, respectiv transmiterea invitațiilor și realizarea unei programării clare și eficiente a fermierilor, în vederea accelerării procesului de depunere/primire a cererilor în intervalul în care nu se aplică penalități, respectiv 1 martie - 15 mai 2017.

Fără subvenție, vaca pentru carne nu este o afacere

Vrei să afli cum funcționează agricultura în timp real și care sunt măsurile cele mai pertinente pentru dezvoltarea acestui domeniu? Atunci se impune să lași deoparte informările oficiale și să discuți direct cu agricultorii. Șansa noastră a fost de a găsi chiar un tânăr fermier, a cărui afacere este la început de drum. Daniel Duță este de profesie economist, dar în paralel a pus bazele unei ferme de creștere a vitelor pentru carne ecologică în județul Timiș. A ales acest sistem pentru că a considerat necesar să existe pe piață produse sănătoase, dar și pentru că este un sector cu potențial de dezvoltare și de venituri. Discuția purtată cu dl Duță a fost interesantă nu doar prin prisma prezentării activității sale, ci și prin faptul că a semnalat niște probleme serioase pentru zootehnie. Ca de fiecare dată, sperăm ca acest articol să fie privit ca un memoriu în baza căruia să se reconstruiască, să se rectifice greșelile făcute.

De la Galloway la Angus

2013 a fost anul în care proiectul său a trecut de la teorie la practică. A pornit la drum cu principiul că, neavând experiență în creșterea animalelor, trebuie să opteze pentru o rasă puțin pretențioasă și ca urmare a ales rasa scoțiană Galloway. Din nefericire, neavând certificate de origine, exemplarele cumpărate nu se încadrau la subvenții, așa că a fost nevoit să revină asupra deciziei inițiale și să renunțe la Galloway – mai are doar câteva exemplare – în favoarea rasei Angus.

A început așadar achiziționarea animalelor cu certificat de origine (prețul unui exemplar variază între 2.000-2.500 de euro), iar acum are 30 de vaci pentru carne. Ferma funcționează într-o unitate zootehnică veche, asupra căreia a făcut doar intervenții minime, a împrejmuit și a construit un drum de acces. Pentru că în exploatarea raselor pentru carne nu este nevoie de grajd – animalele se pot adăposti după o șiră de baloți sau chiar după o denivelare naturală a pământului –, nu a fost necesar să modifice infrastructura existentă.

vaci carne b

Doi ani la rând animalele au stat afară, însă anul trecut a construit un adăpost lateral și nu exclude nici posibilitatea de a interveni asupra infrastructurii actuale sau de a construi ceva nou, mai ales dacă nivelul de dezvoltare a fermei va impune asta. Așteaptă însă posibilitatea de a accesa fonduri europene.

Concesionarea pășunilor se face discreționar

Daniel Duță spune că, din nefericire, accesarea fondurilor europene este pur și simplu un hățiș. Mediul birocratic nu este un sprijin, iar informațiile care sunt oferite fermierilor nu sunt întotdeauna complete și de aici o serie de impedimente și timp pierdut. Crescătorul din Timiș mărturisește că a încercat să obțină fonduri prin Măsura – Instalarea tinerilor fermieri, însă, după toată birocrația parcursă, a aflat că acest lucru nu este posibil. Pentru că, spre exemplu, dacă ai fost asociat într-o fermă sau dacă o firmă a avut vreodată un CAEN activ în agricultură, chiar și fără să-l fi practicat vreodată nu poți accesa această măsură. Surprizele neplăcute au continuat atunci când a încercat să ia pășune în concesiune și această odisee se repetă în fiecare an. „Toată publicitatea asta care se face cu Măsura – Instalarea tinerilor fermieri este uneori dincolo de ce se întâmplă cu adevărat. Și eu am încă sub 40 de ani și nu mi-a folosit la nimic. Nu am primit niciun sprijin, dimpotrivă, mi s-au pus piedici. Spre exemplu, atunci când vine vorba de concesionarea pășunilor, sunt alții care dețin monopolul. Noi am fost priviți ca niște intruși. Nu contează ce intenții ai sau câtă carte știi. Din păcate, primăria dă pășunea pe un an de zile și asta este una dintre cele mai mari probleme pe care le avem. Procedura de închiriere trebuie reluată și nu poți face investiții în pășune atât timp cât o ai doar un an. Mai mult, suprafața ar trebui să se dea proporțional la numărul de capete. Practic, se face efectivul de animale pe întreg teritoriul comunei și per fiecare cap de animal se acordă pășune. Aici este o altă problemă, pentru că ar trebui să aibă drept de concesiune doar crescătorii care au animalele înregistrate la medicul veterinar și registrul agricol. Dar nu verifică nimeni asta. Sunt foarte multe animale necrotaliate care sunt luate totuși în calcul. Iar cifrele nu pot fi verificate, pentru că nu există transparență. În primul an, când am avut 16 capete, am primit două hectare de pășune. Adică în bătaie de joc.“

Zootehnia fără abatoare

Cea mai favorabilă alternativă pentru agricultori ar fi ca întreaga activitate, mai ales atunci când vorbim de zootehnie, să fie integrată. Să existe un circuit închis. Însă de puține ori se întâmplă asta, așa că eterna problemă a fermierilor este valorificarea. Mai mult, atunci când vine vorba de producția de carne, întreaga activitate este strâns legată de existența unităților de abatorizare. Sau cel puțin așa ar trebui să fie. În realitate, România este deficitară la acest capitol. Abatoarele sunt numărate pe degete și asta limitează dezvoltarea sectorului de creștere a anima­lelor pentru carne. Și atunci întrebarea retorică a fermierului din Timiș – „cum să crești zootehnia în condițiile astea?“ – este perfect justificată.

vaci de carne1

„În România există foarte puține abatoare. Și asta ține de guvernanți. Practic, obligi fermierul să crească animale și să le vândă în viu. Firește, la un alt preț. E ca și cum am vinde bușteni în loc de mobilă. La noi în zonă vin achizitori de la unul dintre cele mai mari abatoare din țară, tocmai din Botoșani. E incredibil că trebuie să vină de la o distanță așa mare. Sunt și abatoare private care cumpără doar câteva capete, iar fermierilor mici și medii asta le-ar trebui. Noi am găsit un abator mic de carmangerie, avem o relație bună, dar chiar și așa posibilitățile sunt limitate. Dacă mai vine un alt producător, nu știu dacă îl mai ia, pentru că abatorul nu are capacitate atât de mare. Când vorbim de abatorizare, vorbim implicit și despre siguranță alimentară. Tocmai de aceea nu înțeleg de ce nu se sesizează nimeni, pentru că se sacrifică foarte mult la negru. S-a creat practic o filieră, cu care concurăm noi, fermierii care sacrificăm legal la abator. Și asta este o consecință a lipsei unităților specializate“, a mai spus fermierul.

Subvențiile, o loterie

Orice piață oferă oportunități. Dacă ești preocupat să folosești instrumente moderne de promovare apar și posibilități de a-ți desface produsele. Acesta este principiul care a pus în funcțiune motoarele fermei de vaci pentru carne de la Timiș. În plus, certificarea bio (pășunile și fânul recoltat pentru furajarea pe timpul iernii provin de pe parcele certificate ecologic-bio de pe terenuri agricole aflate în proprietatea fermei) plasează această afacere pe o nișă de piață. Animalele sunt vândute în viu și prin abatorul care sacrifică, tranșează și apoi livrează marfa către clienți prin intermediul carmangeriei. Dl Duță spune că nu și-a făcut statistici privind volumul de vânzări la finalul unui an, pentru că este o activitate la început și nu s-a ajuns încă la o stabilitate. Vânzările depind și de sexul produșilor. Anul acesta, spre exemplu, din 20 de fătări a obținut doar două femele și restul masculi, în consecință este obligat să vândă toți produșii. Tăurașii se vând de la minimum un an până la trei ani. La un an și jumătate greutatea lor este de 280-350 kg, iar kilogramul în viu se vinde începând cu 2-2,80 euro. Practic, dezideratul crescătorului de vacă pentru carne este vițelul și anul. Sectorul de creștere a vacilor pentru carne este unul dintre cele mai profitabile și pentru că o parte substanțială din venituri o reprezintă subvențiile. Practic, suma alocată lui se împarte la numărul de capete care sunt eligibile. Și cum în România efectivele de vaci pentru carne sunt momentan restrânse s-a ajuns la subvenții pe cap de animal fabuloase. A fost un an în care s-au acordat 1.300 de euro pe cap de animal, un record la nivel european, subvenție pe care dl Duță nu a încasat-o, spune el, datorită comunicării eronate a autorităților privind criteriile de calificare. Dar de la an la an suma va scădea pentru că va crește numărul de animale. Crescătorul din Timiș nu știe cu certitudine cât va fi subvenția anul acesta sau anul viitor, pentru că „este o loterie“. Dar cel mai probabil se va stabiliza la 300-350 de euro pe cap de animal.

Notă: Sprijinul cuplat aferent anului 2016 este în pericol de a se anula conform obiecțiunilor ridicate de Comisia Europeană care a solicitat autorităților române explicații pe data de 16.02.2016. Este încă un exemplu care subliniază instabilitatea mediului antreprenorial în domeniul agriculturii românești.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 40-42

Actualizarea numărului de cereri depuse pentru obținerea sprijinului financiar pentru tomate cultivate în spaţii protejate

La data de 14 februarie 2017, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au fost primite 1.388 de solicitări de înscriere în programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu 291 cereri mai multe decât în ziua precedentă.

Acestea provin din 36 de județe, cele mai multe solicitări fiind din Giurgiu, Olt, Dolj, Teleorman, Prahova, Galați, Buzău și Mehedinți.

Reamintim că producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Informare MADR despre plata subvențiilor

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează prin intermediul unui comunicat de presă faptul că în data de 28 ianuarie, 8.174 de ferme din județele Alba, Sălaj, Hunedoara, Olt, Caraș-Severin, Cluj, Bistrița-Năsăud, Dolj se aflau în întârziere în privința controlului pe teren. Pentru aducerea la zi și crearea posibilității de finalizare a controlului clasic, etapă obligatorie pentru acordarea sumelor de către APIA, au fost detașați de la alte centre județene 262 specialiști cu atribuții de control pe teren, în județele menționate. Ca urmare a acestei măsuri, în momentul de față numărul fermelor rămase pentru control a fost redus la 174. Astfel, controlul poate fi încheiat până la data de 15 februarie, urmând apoi introducerea rapoartelor de control în sistemul informatic.

De asemenea, în comunicat sunt enumerate și proiecte de Hotărâre de Guvern care se află în verificare la ministerele avizatoare, respectiv:

  • HG pentru aprobarea sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe şi legume
  • HG pentru aprobarea plafoanelor alocate ajutoarelor naționale tranzitorii şi schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul 2016 (ANTZ și SCZ)
  • HG privind stabilirea pentru anul de plată 2016 a cuantumului ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil. (ANT1).

Prin ordinul MADR nr.3/11 ianuarie 2017 au fost aprobate cantitățile de motorină aferente trimestrului III 2016. Valoarea totală a ajutoarelor este 119,1 milioane lei, fiind în întregime încasată de beneficiari.

Pentru motorina aferentă trimestrului IV al anului 2016, centrele județene ale APIA au obligația să întocmească și să transmită centralizatoarele la sediul central, până în data de 17.02.2017. Acestea vor fi comunicate către MADR în data de 20.02.2017, în vederea aprobării cantităților de motorină aferente ultimului trimestru al anului 2016.

Plata subvenţiilor pentru motorină

În baza ordinului ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 3 din data de 11 ianuarie 2017, începând de astăzi, 19 ianuarie 2017, au fost alimentate conturile Centrelor Județene APIA cu suma de 119, 1 milioane lei aferentă cantităților de motorină utilizate în trimestrul III al anului 2016, urmând ca acestea să emită în zilele următoare ordinele de plată către cei 11.693 beneficiari.

De asemenea, reamintim potenţialilor beneficiari că, până la data de 31.01.2017 inclusiv, se depun cererile de plată a ajutorului pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură, aferente perioadei 01 octombrie - 31 decembrie 2016 (trim. IV al anului 2016).

Sursa: madr.ro

APIA a început plățile în avans

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând de luni, 17.10.2016, a demarat procesarea și autorizarea plăților în avans pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul Campaniei 2016.

Potrivit art.1 din Regulamentul (UE) nr. 1617/2016 de derogare, pentru anul de cerere 2016, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală pe suprafață și legate de animale, precum și de derogare de la articolul 75 alineatul (2) primul paragraf din respectivul regulament în ceea ce privește plățile directe, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot plăti avansuri de: ”(…) până la 70 % în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013”.

De asemenea, pentru anul de cerere 2016, statele membre pot să plătească avansurile pentru plățile directe numai după finalizarea controalelor administrative menționate la articolul 74 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013.

Conform Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 699/2016 de stabilire, pentru anul 2016, a plafoanelor bugetare aplicabile anumitor scheme de sprijin direct prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, au fost stabilite plafoanele pentru anul de cerere 2016, România beneficiind de o alocare financiară de 1.772.469.000 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)

Menționăm că plăţile se vor efectua la cursul de schimb de 4,4537 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2016 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 363/04 din 01.10.2016.

Bani în avans de la APIA

Ministerul Agriculturii va primi 822.095.000 lei pentru plata avansului din subvențiile aferente campaniei agricole 2016. Potrivit unui Hotărâri de Guvern, ministerul Agriculturii solicită un împrumut din veniturile de privatizare de la Ministerul Finanțelor. Conducerea MADR se angajează să o ramburseze banii până la 31 decembrie 2016, după ce Uniunea Europeană va deconta României sumele plătite în contul subvențiilor europene.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că în perioada 16 octombrie - 1 decembrie 2016 va efectua plata în avans aferentă Campaniei 2016. Avansul promis de APIA este de 50% din plata pe suprafață, respectiv de până la 75% din plățile pe agromediu.

Cele mai mari subvenții APIA din UE - 2 miliarde de euro pentru fermierii români

Recent, Agenția pentru Intervenție în Agricultură (APIA), prin reprezentanții săi, a făcut o declarație în premieră: „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Uniunea Europeană“, şi anume Agenția acordă ajutoare UE pentru 96,63% din cererile formulate de fermieri, asta însemnând peste 1,9 miliarde euro. De fapt, este cea mai mare sumă acordată prin fonduri europene din întreaga UE, majoritatea subvențiilor mergând spre sectorul zootehnic. Parcă prea frumos ca să fie adevărat...

Declarațiile oficiale...

Acordarea unor fonduri atât de mari parcă vrea să contrazică anii de austeritate de la aderarea la Uniunea Europeană, când aproape în permanență România și Bulgaria se aflau la coada listei atunci când venea vorba de subvențiile europene. Astfel, suma totală autorizată la plată în acest an este de 1.901,33 milioane euro, din care plătită efectiv în conturile fermierilor este suma de 1.877,60 milioane euro, pe toate tipurile de fonduri - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și Buget Naţional, cu următoarele sume: 1.393,18 milioane de euro din FEGA, 210,82 milioane de euro din FEADR, 273,60 milioane de euro de la buget. Potrivit APIA, cuantumurile pe cap de animal pentru sectoarele care primesc sprijin cuplat, pentru anul de cerere 2015, sunt pentru bivolițe de lapte – 209,8 euro, vaci de lapte – 826 euro, taurine de carne - 1.221 euro. „Suntem țara cu cele mai mari subvenții la animale din Europa și suntem doar una dintre cele 27 de state care înregistrează întârzieri la plată. Nu este o scuză, este o constatare sintetică, rece. Întârzieri la plată se înregistrează în toate statele Uniunii Europene din cauza complexității schemelor de plată implementate prin Noua Politică Agricolă Comună. Așa cum vă spuneam, unii dintre fermieri sunt nemulțumiți de întârzierea plăților, dar trebuie să avem în vedere faptul că la ora asta Sprijinul Cuplat la bovinele de lapte este de 826 euro, iar la bovinele de carne, de patru ori mai mare față de cel notificat, de 1.221 de euro. Fermierii primesc sume consistente“, a declarat Nicolae Horumbă, director general al APIA.

...și cele neoficiale

Așadar, ne putem întreba, cum de s-a întâmplat „minunea“? Ne lămurește președintele Federației Naționale Pro Agro, Emil Dumitru: „Nu, România nu este țara cu cele mai mari subvenții din UE, ci este țara cu intensitatea de sprijin cea mai mare acordată unui număr foarte mic de fermieri. Sunt ajutoare mari, dar sunt împărțite la foarte puțini.“ L-am întrebat pe liderul Pro Agro pentru câte capete de animale ar fi trebuit acordate ajutoarele UE? „Au fost eligibile ajutoare pentru circa 100.000 de capete, când în mod normal aceiași bani trebuiau împărțiți pentru 4-500.000 de capete. Numai în aceste condiții putem vorbi de o Românie agricolă cu o zootehnie reprezentativă“, ne-a explicat Dumitru. Acesta atrage tentația asupra faptului că „planul de subvenții a fost fundamentat prost de la bun început, iar sprijinul cuplat așa cum a fost scris cu niște condiții de eligibilitate foarte restrictive s-a dovedit a fi cu adevărat falimentar. Și asta în condițiile în care noi avem nevoie de un sector zootehnic cât mai competitiv și de sume de bani pe care să le acordăm tuturor crescătorilor de animale. Din păcate pentru zootehnie, cred că s-au instituit mult prea multe condiții de eligibilitate fără ca cineva să ne ceară acest lucru și de aceea am ajuns în situația asta. Practic, cele 100.000 de bovine de rasă sunt în acest moment cartea de vizită a României pentru că doar pentru acestea primim sprijin. Practic, la nivelul UE nu suntem recunoscuți decât cu aceste animale, lucru inacceptabil. În aceste condiții România nu poate să emită pretenții pe piața laptelui sau pe piața cărnii de bovină. Și mă refer la piața din România; despre alte piețe, de export, nici nu are rost să vorbim. Aceasta este o problemă de fond și, dacă nu vom regândi fișa Măsurii modificând-o la Comisia Europeană, cred că nu facem altceva decât să ne îndepărtăm de la obiectivul nostru major, acela de a consolida ferma de familie. Altfel, vom crea exploatații foarte mari, iar mediul rural va fi unul depopulat, iar zootehnia va dispărea. În aceste condiții sarcina statului va fi foarte mare, nu pe probleme de agricultură, ci pe plata ajutoarelor sociale. Nu cred că acesta este obiectivul unui stat care dorește să se bazeze pe principii de competitivitate și economie de piață. De aceea aceste ajutoare pentru sectorul zootehnic mă nemulțumesc. Pentru că și cel care are 10 capete de bovine și cel care are 5 vinde într-un sistem organizat laptele la un preț derizoriu; corect ar fi fost și ca cel cu bovine mai puține să primească bani dacă condițiile de eligibilitate erau unele mult mai normale“, a declarat Emil Dumitru pentru AgroBusiness.

Și alte explicații

Deja este cunoscut faptul că foarte multe nemulțumiri ale fermierilor au plecat de la numărul mare de dosare respinse ca neconforme. Mai mult decât atât, la mijlocul lunii august câțiva fermieri au intrat în greva foamei în fața clădirii Guvernului. „Noi înțelegem că fermierii care fac greva foamei sunt nemulțumiți de faptul că plățile – ca să zic așa – se mișcă încet. Dar se mișcă încet și din motive care țin de modul în care fermierii își completează cererile de plată, de greșelile care se fac. Și asta necesită clarificări cu fermierii“, a comentat situația șeful APIA. „Un mare număr de erori din cererile fermierilor necesită clarificări cu aceștia, adică funcționarul APIA trebuie să notifice fermierii care au erori în cererea de plată, erori care necesită clarificarea cu fermierul.(...) Toate aceste erori din cererile fermierilor – erau 10.049 de erori în prelucrarea datelor și1.288 de cereri depuse de fermieri incomplete sau completate greșit – prelungesc procesul de administrare a cererii, termenele la care acești fermieri și-ar putea primi banii. Așa cum vă spuneam, este nevoie de o clarificare față în față cu fermierul în baza unor documente“, a explicat directorul general al APIA. Întrebarea care se pune, cel puțin în cazul cererilor completate greșit de fermieri, este cine le oferă consultanță pentru completarea cererilor. Teoretic, firmele de consultanță. Dar nu puțini sunt fermierii care spun că un ajutor minim ar trebui acordat chiar de APIA, pentru că știe cel mai bine despre ce este vorba. Numai că șeful APIA, Nicolae Horumbă, spune că „APIA este o agenție de plăți, nu un organism de consultanță agricolă. Pentru consultanță există firme specializate“. Mai mult, Horumbă recunoaște că „APIA este pusă într-o situație foarte ingrată pentru că din punctul de vedere al regulamentelor europene APIA este o agenție de plăți, nu este un organism de consultanță agricolă. Consultanța agricolă conform regulamentelor europene trebuie să fie organizată de fiecare stat membru într-un sistem separat, în afara agenției. Multe state au organizată consultanța agricolă în acest fel. Franța și Italia sunt două state care au un astfel de sistem, au centre de consultanță care și preiau cererile de plată ale fermierilor“, conchide directorul general APIA, Horumbă.

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 10-12

Situația plăților efectuate de APIA

Conform directorului general APIA, Florin Faur până la sfârșitul lunii iulie, circa 95% dintre fermieri își vor primi subvențiile pentru anul 2015. La data de 1 iulie Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură plătise deja 26 mil. euro pe vegetal, din cei 113 mil. euro pe care îi are de dat fermierilor. La schemele pe suprafață, schemele de bază, plata redistributivă, înverzire, și-au primit banii 94,68% dintre fermieri, adică un total de 1,2 miliarde euro, circa 75% din suma acordată pentru 2015.

„La ora acutuală, dacă există o satisfacție managerială, să zicem, este faptul că exceptând partea de ovină și plata de la ovină, restul, toate sunt pe linie. Din momentul în care le avem pe linie, urmează doar partea de coordonare, monitorizare. Eu am avut două obiective când am venit: să reduc extrem de mult tot ce a însemnat 2015 și dacă e să dau o cifră, din 4 mai și până în prezent s-au plătit, vorbim de ordine de plată onorate, 871 mil. euro, din care 95% sunt fonduri europene“, a declarat șeful APIA.

Majoritatea plăților vor fi făcute în luna iulie, însă vor rămâne plăți de făcut și după această lună, până pe 30 septembrie, dar doar în cazul fermierilor cu probleme, spun oficialii. „Există anumite litigii, care de obicei se duc pe calea instanțelor, motiv pentru care am dorit să avem o măsură asiguratorie că litigiile care se gestionează între timp și se plătesc de către APIA, nu vor avea parte de reduceri din partea Comisiei Europene. Aceste situații ne-au dus cu gândirea până la data de 30 septembrie. Dacă s-a dat această dată de 15 octombrie și a fost înaintată chiar de Franța, atunci de ce să nu beneficiem de o umbrelă de genul acesta“, a explicat Florin Faur.

Despre sprijinul cuplat pe zootehnie am aflat este că la bovina de lapte s-a înaintat o sumă de 890 euro, iar pentru carne 1200-1.300 euro, iar ceea ce se știe cu certitudine la momentul acesta este sprijinul cuplat pe vegetal. „Vorbim despre 4 scheme care privesc culturile de soia, sfeclă, orez și hamei. În acest sens sumele sunt următoarele: 269,06 euro la soia, un coantum mai mic decât anul trecut, pentru că și suprafața cu soia a ajuns la 110.000 ha, 649,43 euro/ha la orez, 584,17 euro la hamei și 786, 3 euro/ha la sfecla de zahăr. Pentru lucernă va fi o creștere extrem de consistentă a coantumului. Este posibil să ajungem la peste 400 euro/ha, un lucru bun pentru această cultură care are impact și asupra zootehniei“, a declarat directorul APIA.

Pentru anul 2016 APIA anunță că va posta pe site-ul instituției informări cu privire la toate schemele de sprijin cuplat, astfel încât fermierii să știe care sunt criteriile de acordare, suprafețele și elementele de eligibilitate. Intenția este să creem acea interfață cu fermierul pe care ne-o dorim din 2012, prin care fermierul să poată fi informat corect și cu privire la decizia de plată. Cu alte cuvinte să aibă fereastra lui, cu informații dedicate, care în baza unor coordonate, cum are și pentru IPA on-line să poată intra să vadă în ce stadiu este cererea, ce decizie de plată are, ce plăți a primit și o direcționare către un link unde să vadă informații generale pentru schemele de plată.

Patricia Alexandra POP

MADR susține prelungirea termenului de plată a subvențiilor

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale informează printr-un comunicat anunţă că România se alătură celorlalte state membre ale Uniunii Europene şi a solicitat prelungirea termenului de plată a subvențiilor europene din campania aferentă anului 2015, fără penalităţi. „Am solicitat prelungirea, nu pentru a încetini ritmul în care se realizează plăţile, ci pentru a ne asigura că nu vor exista penalizări pentru fermierii români. Plăţile se realizează întru-un ritm alert, ştim cât este de important pentru toţi fermierii să primească banii cât mai repede”, a afirmat ministrul Achim Irimescu.

În comunicat se reamintește faptul decizia Comisiei Europeane conform cărei că statele membre pot solicita o prelungire pentru plata subvenţiilor europene din campania 2015 către fermieri până la 15 octombrie 2016, fără ca acestea să suporte penalităţi. Măsura a fost luată ca urmare a dificultăţilor experimentate de mai multe Agenţii de Plăţi din statele membre în cadrul primului an de plăţi, din Noua Politică Agricolă Comună.

Vreți să luați subvenții? Așteptați-vă la controale și supracontroale

Ministerul Agriculturii și-a propus printr-un proiect de act normativ ca agricultorii care vor să încaseze subvenții să fie verificați prin controale și supracontroale în urma cărora să se stabilească respectarea normele privind ecocondiţionalitatea pe întreaga exploatație agricolă pe tot parcursul anului calendaristic în cauză. APIA va efectua controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind apa şi biodiversitatea, bunele condiţii agricole şi de mediu privind apa, solul, peisajul şi nivelul minim de întreţinere a terenului agricol. Gestionarea privind siguranţa alimentară, identificarea şi înregistrarea animalelor, bolile animalelor şi bunăstarea animalelor îi revine Autorității Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

ANF-ul va elabora procedurile de control pentru cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor, va asigura instruirea inspectorilor fitosanitari în vederea efectuării controlului pe teren şi va informa APIA în legătură cu neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control cu privire la depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor.

Abonează-te la acest feed RSS