update 30 Jan 2023

Extensia și consultanța agricolă, măsuri de primă necesitate

Rezultatele de producție și economice obținute în marile ferme, conduse de specialiști agricoli, în comparație cu cele obținute de micii producători agricoli, sunt în raport de 2/1 sau 3/1, dacă nu mai mult.

Din păcate, așa cum arată statisticile, sub 2% din ferme sunt conduse de specialiști agricoli și peste 90% au în frunte oameni proveniți din alte domenii de activitate și au doar experiență practică în agricultură. Aceștia trebuie ajutați să-și însușească măcar noțiunile de bază din tehnologiile agricole.

În țara noastră, problema informării micilor producători agricoli s-a pus încă de la începutul secolului al XX-lea, când în 1909, sub egida Casei Rurale, a fost creat „învățământul ambulant agricol“ cu învățători ambulanți pentru informarea profesională a țăranilor.

Tot în acea perioadă, acad. Gh. Ionescu-Sișești termina studiile în Germania și gândea ca, după întoarcerea în țară, să acționeze în această direcție spunând: „Știința noastră trebuie s-o punem mai mult în folosul țăranilor, a cultivatorilor mici și nu a marilor proprietari și arendași, care și fără noi au știut a crea situații strălucite.“

Mai de curând, președintele LAPAR Nicu Vasile spunea: „Noi discutăm despre digitalizarea agriculturii, dar ne lipsesc lucruri fundamentale, informațiile de bază, pe care unii colegi nu le știu.“

Am avut și noi o organizare în acest domeniu, Agenția Națională de Consultanță Agricolă, care poate mai necesita unele îmbunătățiri, dar a fost desființată.

La nivelul UE era un consultant la 65-100 fermieri, iar în țara noastră la peste 2.680 comune se mai găsesc 450 așa-numite Centre de Consultanță, revenind la un inginer consultant 12.000 -13.000 fermieri. Dar și aceștia rezolvă din problemele primăriilor și nu au văzut niciunul venind la Institutul Fundulea pentru a se informa.

Cum se realiza informarea specialiștilor înainte de 1989?

Existau centre naționale speciale pentru instruire, și anume: la Crevedia, pentru cei din IAS, la Ștefănești – Ilfov pentru mecanizatori, la 30 Decembrie pentru legumicultură-horticultură, iar la Casa Agronomului din București – Băneasa, pentru cei din agricultura cooperatistă.

Aici erau convocați, pe serii, în special iarna, șefii de unități agricole, iar cercetătorii, cadrele universitare, specialiștii din minister prezentau problemele și noutățile din fiecare domeniu. Restul specialiștilor erau instruiți asemănător la Casele agronomului existente în fiecare județ.

Pentru personalul muncitor din unitățile agricole era organizat Învățământul agrozootehnic de masă.

Prin urmare, toată lumea participa la o formă de instruire, era informată.

După 1989, toate acestea au dispărut într-o dezordine și dezorganizare totală.

În această situație, unele unități de cercetare științifică din agricultură au încercat să intervină. La ICCPT Fundulea, de exemplu, am înființat Laboratorul de extensie și consultanță pe care l-am condus un timp.

Era primul laborator din cercetarea agricolă în acest domeniu. Având finanțare asigurată și personalul necesar, am trecut în mod concret la realizarea următoarelor măsuri:

  • În revista săptămânală Agricultura României, ca și în alte reviste de specialitate agricolă, aveam rubrică permanentă în care prezentăm, pe etape, principalele măsuri agrotehnice, pentru cultura mare.
  • Cu sămânța din soiurile și hibrizii realizați de cercetarea agricolă românească, dar și a companiilor care comercializează sămânță în țara noastră, în fiecare an am înființat peste 50 de loturi demonstrative împreună cu stațiunile din diferite zone. Loturile erau amplasate la principalele șosele, bine și vizibil etichetate pentru a putea fi ușor observate de toți cei interesați. În fazele importante de creștere și dezvoltare a plantelor se organizau vizite ale fermierilor din zonă, cu explicațiile necesare.

La Institut, anual, se organizau așa- numitele „zile verzi“:

  • Ziua grâului și a orzului;
  • Ziua florii-soarelui și a soiei;
  • Ziua porumbului și sorgului.

Aici participau specialiști din Ministerul Agriculturii, de la Direcțiile agricole județene și cât mai mulți fermieri din zona de sud a țării, unde erau prezentate și dezbătute toate problemele în legătură cu culturile respective.

Aveam, totodată, loturi cu secvențe tehnologice precum: diferite metode de lucrare a solului, diferite feluri de fertilizare, de semănat, măsuri de reducere a gradului de îmburuienare, substanțe folosite la combaterea bolilor și dăunătorilor ș.a.pe care la prezentam vizitatorilor, scoțând în evidență ce este mai bun pentru zona respectivă.

În fiecare an am tipărit broșuri cu aceste probleme pe care le-am difuzat gratuit participanților și la direcțiile agricole pentru restul fermierilor.

Am elaborate cărți de specialitate cu problemele de bază și elaborate pentru a fi înțelese și de cei care nu au pregătire în acest domeniu, cărți care au fost difuzate gratuit prin direcțiile agricole.

În acest fel considerăm că au putut ajunge să fie cunoscute de fermieri problemele noi din agricultură, din etapa respectivă.

Pe parcurs, nu a mai fost finanțare, personalul s-a restrâns, ca și activitatea.

Credem că Ministerul Agriculturii este convins de necesitatea unei bune informări a fermierilor și propunem următoarele:

  • În unitățile de Cercetare agricolă să fie finanțate Colective de extensie din 2-3 cercetători, personalul auxiliar necesar în institute și cel puțin câte un om în stațiuni care să se ocupe de testarea soiurilor și hibrizilor noi, de îngrășăminte, de pesticide, de lucrările solului și să recomande fermierilor ce este mai corespunzător pentru fiecare zonă.
  • Rezultatele obținute din aceste testări să fie comunicate la Ministerul Agriculturii, unde se află un colectiv din cei mai buni specialiști pe probleme precum: porumb și sorg, cereale păioase, plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla de zahăr, rapița), leguminoase anuale și perene, legume-vie-pomi, zootehnie, mecanizare. Aceștia vor fi și cei mai buni consilieri ai conducerii ministerului pe problemele respective.

Pe baza rezultatelor obținute în unitățile de cercetare, acești specialiști elaborează sintetic câte o broșură pe care o difuzează în țară prin direcțiile agricole. În anii următori se mai editează doar o broșură pentru cultura mare, una pentru legume-pomi-vie și alta pentru zootehnie care cuprinde doar ce a apărut nou față de broșura anterioară.

În anii ’50, Ministerul Agriculturii a elaborat o broșură numită „Agrominim“, care a fost difuzată la sate și cuprindea noțiunile de bază ale cultivării plantelor.

  • La fiecare județ să existe un colectiv cu sarcini precise de consultare și care, cu unitățile de cercetare din zonă, să înființeze loturi demonstrative cu toate problemele necesare.
  • Cel mai important este ca, la nivelul fiecărei comune, să existe cel puțin 2 specialiști – unul pentru vegetal, celălalt pentru zootehnie. Aceștia să fie subordonați Direcției agricole și nu primăriei pentru a se ocupa numai de informarea cultivatorilor și crescătorilor de animale din comună.

Ei trebuie să cunoască bine conținutul broșurilor și în perioadele de activitate în câmp, să fie mereu printre cultivatori sau în grajd, dându-le sfaturile necesare.

Când Direcțiile agricole organizează vizite la loturi demonstrative, ei mobilizează cultivatorii din comună să viziteze loturile urmărind, în special, problemele specifice comunei lor. În acest fel considerăm că se poate realiza o bună informare a tuturor agricultorilor din România.

Este necesară mai multă voință la organele de conducere și ceva finanțare care va fi răsplătită de zeci de ori.

Prof. dr. ing.Vasile POPESCU

Propunere de modificare a OUG 157 din 2022 care instituie granturi destinate producătorilor agricoli afectați de seceta pedologică

În data de 5 decembrie 2022, MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de urgență prin care se propune modificarea OUG 157 din 2022, ce a fost publicată în MO al României, Partea I, nr. 1.111 din 17 noiembrie 2022, prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat sub forma de grant, în valoare totală de 365.638.260 lei, destinată producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021 și au fost afectate de secetă pedologică în cursul anului 2022.

CLICK AICI PENTRU VIZUALIZARE PROIECT OUG

Având în vedere faptul că ajutoarele de stat se aprobă de către Comisia Europeană, MADR a notificat Comisia Europeană cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, instituită prin OUG 157/2022. În procesul de evaluare a ajutorului de stat, Comisia Europeană a consemnat faptul că sunt necesare următoarele modificări:

  • reformularea, în tot cuprinsul textului actului normativ, a sintagmei care vizează gradele de afectare ale suprafețelor cultivate, cuprinse între 30% și 100%, pentru a se evita orice echivoc în interpretarea acestor valori;
  • completarea art.3 cu definiția întreprinderilor aflate în dificultate;
  • completarea articolelor 6, 8, 10 și anexa 1;
  • completarea textului art.15 cu modalitățile prin care sunt respectate principiile stabilite la pct. 128-131 din Orientările UE în ceea ce priveşte transparenţa schemei.

În cazul producătorilor agricoli care sunt și deținători ai unui contract de asigurare pentru secetă și beneficiari ai măsurii 17.1 din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, iar despăgubirea de la firmele de asigurare calculată per ha însumată cu grantul per ha acordat prin prezenta schemă conduc la o depășire a valorii de 80% din cheltuielile eligibile, aceștia restituie contravaloarea sumei care reprezintă depășirea în cauză cu plata dobânzii aferentă pieței.

De asemenea, în cazul producătorilor agricoli care sunt și beneficiari ai măsurii 17.1  din PNDR 2014 -2020 pentru primă de asigurare la secetă, care au încasat sume de la firmele de asigurare reprezentând despăgubiri pentru secetă calculate per ha, anterior datei de depunere la DAJ a cererilor de solicitare a grantului, aceștia sunt obligați să menționeze în cererile de plată, la secțiunea Declarații și angajamente, sumele primite de la societățile de asigurare, iar DAJ verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute, stabilesc, după caz, sumele cuvenite beneficiarilor, efectuează plățile către aceștia, sau sumele de restituit cu plata dobânzii aferentă pieței.

Astfel, prin aceste modificări impuse de Comisia Europeană, actul normativ respectă toate liniile directoare privind acordarea ajutoarelor de stat.

 

MATEMATICA AGRICOLĂ BATE ARITMETICA

Recent Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis sprijinirea producătorilor agricoli din România cu o suma de până la 1500,00 lei/hectar.

Este vorba despre Ordonanța de Urgență nr. 157/17.11.2022 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat sub forma de grant acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2021, ce au fost afectate de seceta pedologică extremă și care acoperă aproximativ 250.000 hectare, pentru 16.740 de beneficiari, cu o alocare totală de 365.638,26 mii lei. Ordonanța prevede acordarea sumei de 1500,00 lei per hectarul afectat de secetă, proporțional cu gradul de calamitate, ceea ce este o măsură corectă, pentru că nu toți cei afectați de secetă au suferit pierderi totale.

Teoretic, un fermier care în toamna anului 2021 a însămânțat 5 hectare de grâu și nu a recoltat nimic, adică grad de calamitate 100%, poate primi ajutor din partea statului, sub forma unui grant, suma de 7500,00 lei (tabelul 2).

Practic, însă, dacă seceta i-a distrus jumătate din producție, producătorul agricol va primi 1875 lei pentru toate cele 5 hectare calamitate în proporție de 50% (tabelul 2).

Cum adică, ar întreba cei care au urmat școala primară? Matematica este o știință exactă. Așa am învățat la școală în clasele primare și tot atunci am învățat că 50% reprezintă jumătate dintr-un întreg.

Probabil și în matematică există principiul "politically correct".

Cum este posibil așa ceva? Probabil este o greșeală de redactare undeva pentru că dorința Guvernului a fost exprimată clar: dăm 1500,00 lei per hectar, fermierilor afectați de seceta pedologica extremă,  proporțional cu gradul de calamitate suferit de fermieri.

Nu este nicio greșeală de redactare din partea Guvernului. Păi și atunci? Cum este posibil ca 50% din 1500 să dea 375?

Simplu! Se dă o ordonanță prin care se stabilește modul de calcul și apoi, se face trimitere la procesul-verbal de calamitate întocmit de Comisia de Evaluare și care, conform metodologiei stabilite prin Ordin de Ministru, stabilește suprafața calamitată ca fiind suprafața cultivată, înmulțită cu procentul de calamitate. Deci, în cazul nostru, suprafața calamitată rezultată, este de 2,5 ha din cele 5 ha cultivate, la un procent de calamitate de 50% (tabelul 1)!

Tabelul 1 - Anexa 3 la regulament – Aprobat prin Ordin de Ministru 97/63/2022 PROCES-VERBAL de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole

Nr. crt.

Bloc fizic

Nr. Parcela/ tarla

Cultură

Suprafața totală declarată -ha-

% calamitate

Suprafața calamitată -ha-

Evaluare pagube -lei-

Irigabil da/nu

0

1

2

3

4

5

6 =4x5/100

7

8

1

70

32 a

Grâu

5,0

100

5,0

-

Nu

2

72

41b

Grâu

5,0

50

2,5

-

Nu

Apoi, la cele 2,5 hectare se aplică din nou gradul de calamitare de 50% și rezultă suprafața de 1,25 hectare (din cele 5 cultivate inițial) care apoi se înmulțește cu suma de 1500 lei și obținem suma totală de 1875 lei pe care fermierul o poate primi cu titlu de despăgubire (tabelul 2)!

Tabelul 2 - Anexa 1 din OUG 157/2022 – date privind modalitatea de calcul

Cultura

Suprafața totală declarată (ha)

Procent afectat mai mare decât 30% (%)

Suprafața afectată (ha)

Cuantum maxim grant unitar (lei/ha)

Valoare maximă grant lei

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)-4x5x3:100

Grâu

5,0

100

5,0

1500,00

7500

Grâu

5,0

50

2,5

1500,00

1875

Nota:

Coloana 3 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 5 din procesul-verbal).

Coloana 4 se completează conform procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole (coloana 6 din procesul-verbal).

Suprafața din coloana 4 nu trebuie să fie mai mare decât suprafața din coloana 2.

Coloana 6 se calculează prin înmulțirea valorilor coloanei 3 cu coloana 4 și cu coloana 5, iar rezultatul se împarte la 100.

Curat murdar, Nene Iancule! Zău că oamenii ăștia lucrează politici pentru fermierii mici și mijlocii și se gândesc la toate neajunsurile pe care făuritorii de hrană le întâmpină pe fondul crizei economice la nivel global. Cât noroc au țăranii și țărăncile din România cu un Minister al Agriculturii și Dezvoltării Rurale!

Parafrazându-l pe domnul Ministru Petre DAEA, să fim sănătoși și să ne alegem leader-ii cu grijă!

În încheiere, slavă Domnului că ne știm sănătoși și nu avem nevoie de recomandarea unui medic bun, dar dacă ne poate recomanda domnul ministru Daea un profesor bun de matematică care să ne poată medita până înțelegem această formulă de calcul, promitem să nu îl refuzăm!

ECHIPA L.A.P.A.R.

Peste 50 de cooperative și producători agricoli livrează produse românești prin Casa de Comerț Agroalimentar Unirea

După prima lună de când a repornit activitatea, Casa de Comerț Agroalimentar Unirea a încheiat contracte-cadru cu peste 50 cooperative și producători agricoli. Astfel, în ultima lună, au fost încheiate contracte pentru livrarea a peste 140 de tone de produse agroalimentare obținute de producătorii români. Până în prezent, Casa Unirea a facilitat livrarea către rețeaua de retail de legume - fructe (cartofi alb si roșu, dovleac plăcintar, varza albă și roșie, morcov, ridichi negre și sfeclă roșie, prune uscate), precum și de produse de băcănie  (dulceață de dovleac, dulceață de gutui, pastă de măceșe, fasole boabe în saramură). Pentru valorificarea producției românești Casa Unirea a încheiat până la această dată parteneriate cu Carrefour, Metro și Penny, iar, de săptămâna viitoare, se vor alătura demersului lanțurile comerciale Kaufland și Profi.

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea primește zilnic pe adresa oficială de email oferte de la producătorii români interesați de inițiativa Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de promovare a produselor românești și de creștere a consumului produselor agroalimentare obținute pe plan local.

Livrările de produse agroalimentare către marile lanțuri de magazine din România vor continua în perioada următoare, reprezentanții Casei de Comerț Agroalimentar Unirea prezentând periodic oferta de produse obținute de fermierii și producătorii români, în beneficiul tuturor actorilor implicați.

De asemenea, în vederea valorificării produselor locale pe lanțul scurt de aprovizionare, conducerea Casei Unirea a demarat o serie de discuții cu reprezentanții rețelelor de magazine locale. Un prim astfel de proiect de preluare a produselor obținute pe plan local de către magazinele din zonă va fi demarat în județul Cluj, astfel de parteneriate urmând a fi încheiate, treptat, la nivelul întregii țări.

Pe lângă accesul produselor românești în hypermarketuri și în rețelele locale de magazine, conducerea Casei Unirea negociază cu reprezentanții retailerilor pentru a le pune la dispoziție producătorilor spații din parcările hypermarketurilor pentru organizarea de Târguri și piețe volante la sfârșitul săptămânii, astfel încât consumatorii să aibă posibilitatea să achiziționeze produsele românești direct de la producători.

Sursa: madr.ro

APIA efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Suma autorizată la plată este în valoare de peste 56,4 milioane lei și se acordă solicitanților care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1032/18.08.2022, din finanțare externă nerambursabilă conform Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Valoarea grantul financiar unitar este de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

Reamintim că obiectivul acestei scheme de susținere financiară l-a reprezentat asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

APIA primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin și avicol

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 august – 15 septembrie 2022, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional pentru susținerea următoarelor activități:

  • creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
  • creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Scopul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă acordarea de ajutoare excepționale, producătorilor agricoli, crescători de animale, din sectoarele suin și avicol, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie  - 31 iulie 2022, necesare activităților de creștere și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în vederea realizării obiectivelor de utilizare eficientă a resurselor, gestionarea nutrienților și aplicarea unor metode de producție favorabile mediului și climei, pentru susținerea activității de creștere în anul 2022, prin compensarea pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale.

Cererile se depun la Centrele Județene ale APIA pe raza cărora potențialii beneficiari au sediul social sau unde au depus cerere de solicitare pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor. Formularul de cerere și documentele justificate ce însoțesc cererea, precum și Ghidul solicitantului se vor regăsi pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii sunt producătorii agricoli, crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, și/sau persoane juridice, care dețin exploataţii autorizate sanitar veterinar până la data de 24 februarie 2022.

Condițiile de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație cu cod ANSVSA, autorizată sanitar – verterinar;

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine/păsări, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice.

Plata ajutoarelor excepționale se efectuează până la data de 30 septembrie 2022.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor excepțional în sectoarele suin și avicol sunt de 129.166,292 mii lei, echivalentul sumei de 26.100 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

  1. a) 63.075,336 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,324 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;
  2. b) 66.090,956 mii lei, echivalentul sumei de 13.354,676 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate);

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Totodată, în cazul în care din resursele financiare alocate rămâne o sumă nedistribuită/neutilizată, aceasta se redistribuie procentual celorlalți beneficiari cu respectarea sumei maxime de 150.000/100.000 euro per beneficiar, în funcție de specii.

Legislație: Hotărârea nr. 1053/2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescătorilor de animale din sectoarele suin și avicol, publicată în Monitorul Oficial nr. 834/24.08.2022.

MADR acordă ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada  19 august - 2 septembrie 2022 inclusiv, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional acordat producătorilor agricoli din sectorul vegetal, în conformitate cu Hotărârea nr. 1032/18.08.2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli din sectorul vegetal, publicată în Monitorul Oficial nr. 817/2022.

Această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie - 12 august 2022, cu achiziția de resurse materiale, respectiv de produse fertilizante și/sau produse de protecție a plantelor și/sau motorină, necesare în anul 2022 pe suprafețele cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, care utilizează eficient resursele, gestionează nutrienții și aplică metode de producție favorabile mediului și climei prin activitatea agricolă de întreținere a plantațiilor pe care o desfășoară.

Cererile se depun/transmit (prin fax/poştă/eletronic) la Centrele APIA unde au depus Cererea unică de plată 2022.  APIA pune la dispoziția solicitanților formulare pretipărite ale cererii de solicitare ajutorului excepțional, încărcate cu datele preluate din IACS - Cererea unică de plată 2022: date de identificare, suprafete și culturi (coduri de cultură) declarate, iar aceștia trebuie să le verifice/completeze/corecteze dacă este cazul.

Documentele atasate cererii sunt următoarele:

  1. copie a documentelor justificative de achiziție de la furnizori a resurselor materiale necesare, respectiv produse fertilizante, motorină, produse de protecție a plantelor, după caz, emise în perioada 24 februarie 2022 - 12 august 2022;
  2. copie document coordonate bancare în condițiile în care coordonatele bancare sunt diferite față de coordonatele bancare înscrise în cererea unică de plată 2022;
  3. declarație pe proprie raspundere privind înregistrarea în scopuri de TVA - Anexa 11 din Ghidul solicitantului:

-pentru solicitanții neplătitori de TVA va fi decontată întreaga valoare înscrisă în documentul justificativ de achiziție;

-pentru solicitanții înregistrați ca plătitori de TVA aceasta nu se decontează prin ajutorul excepțional.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să solicite ajutorul excepțional prin depunerea cererii la centru APIA la care este arondat;

b) să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 cu suprafețe declarate de teren cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, prevăzute la codurile menționate în anexa nr.1; suprafețele declarate se încadrează în intervalul de la minim 0,1 ha inclusiv, până la maxim 200 ha inclusiv chiar dacă suprafețele declarate în cererea unică 2022 sunt mai mari de 200 ha;

c) să achiziționeze resurse materiale pe bază de documente justificative, precum documente fiscale respectiv factura, bon fiscal, din care să rezulte datele de identificare ale solicitantului respectiv nume și prenume/denumire, în perioada 24 februarie-12 august 2022;

d) să mențină suprafața aferentă culturilor pentru care beneficiază de ajutor excepțional, în anul de cerere 2023.

Grantul financiar unitar este în cuantum de 875 lei/ha, echivalentul sumei de 176,80 euro/ha, stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu  prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467.

Suma care se acordă beneficiarilor este obținută prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare și nu poate depăși valoarea maximă de 175.000 lei/ beneficiar.

În cazul în care suma de plată calculată prin înmulțirea grantului financiar unitar, exprimat în lei/hectar, cu suprafața declarată cu plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi și/sau cu plantații viticole pe rod cu struguri pentru vin, din cererea unică de plată 2022, exprimată în hectare este mai mare decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă suma reprezentând valoarea totală a documentelor justificative. În cazul în care sumă calculată este mai mică decât valoarea totală a documentelor justificative depuse pentru resursele materiale achiziționate, atunci se aprobă această sumă calculată.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor sunt de 126.150,673 mii lei, echivalentul sumei de 25.490,649 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (6) din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

a) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;

b) 63.075,3364 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,3245 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie. În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Piețele agroalimentare se închid pas cu pas

Deși producătorii agricoli și mulți consumatori care preferă să cumpere din piețe au dezaprobat închiderea acestor spații, piețele agroalimentare se închid treptat ca măsură de prevenire a riscului de infecție cu COVID-19.

Producătorii agricoli au dezaprobat această măsură, explicând că astfel sunt favorizate marile lanțuri comerciale, supermarketurile şi multinaţionalele, iar agricultorii români nu vor mai avea unde să îşi vândă recolta. Mai ales că vorbim despre produse perisabile ce trebuie aruncate dacă nu pot fi valorificate imediat.

„Suspendarea pieţelor agroalimentare din spaţiile închise este o măsură injustă pentru producătorii români, în condiţiile în care hypermarketurile îşi pot continua activitatea“, se arată într-un comunicat al federației PRO AGRO care a solicitat Executivului revenirea asupra deciziei de suspendare „cât mai grabnic“.

De altfel, soluții ar putea fi găsite. Potrivit PRO AGRO, așa cum au putut fi găsite soluții în cazul unor amplasamente – deschiderea pereților laterali, mutarea tarabelor în spațiu deschis – pot fi găsite soluții și în cazul magazinelor proprii ale micilor producători, unde se comercializează preponderant produse de origine animală, pentru ca aceștia să-și poată continia activitatea.

„Nu putem să nu observăm caracterul total injust al acestor măsuri, dar și faptul că s-a acționat cu dublă măsură față de activitatea hypermarketurilor care își pot continua activitatea. De asemenea, trebuie menționat că în mod uzual producătorii care își valorifică producția prin magazine proprii nu au contracte de colaborare cu marile magazine, fiind expuși riscului falimentului“, mai spun reprezentanții federației PRO AGRO.

Consumatorii au nevoie de piețele agroalimentare

Mai mult decât atât, consumatorii au nevoie de aceste piețe, ei fiind cei care le-au menținut în viață până acum înțelegând că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol autohton, spune și Daniel Botănoiu, fermier și consultant agricol, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Într-o scrisoare deschisă adresată șefului Executivului, postată pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu vine nu numai cu argumente solide pentru ca piețele să rămână deschise, dar și cu soluții concrete: „Domnule Orban, nu luați în judecată sumară închiderea piețelor lansată de cei care nu se pricep deloc, gândiți fenomenul în ansamblul său!

Consumatorii români au nevoie de aceste piețe, ei sunt cei care le-au menținut în viață până acum, ei au înțeles că așa asigură diversitatea și durabilitatea sectorului agricol! Nu îi trimiteți la produsele «trase la Xerox» din marile lanțuri de magazine! Lăsați-i să aleagă din varietatea acestor produse, lăsați-i să aleagă sănătatea, lăsați-i să sprijine producătorul roman!“

Mai mult decât atât, închiderea piețelor duce la o densitate mai mare de consumatori în marile magazine, ceea ce înseamnă o rată mai mare de răspândire a Covid-19, mai explică Botănoiu.

Risipă alimentară în vremuri de pandemie…

Trebuie să ținem cont și de închiderea HoReCa, unde vânzările au scăzut cu 40%, la producătorii mici și mijlocii către aceste unități, ceea ce înseamnă că marfa produsă fie a luat calea piețelor agroalimentare, fie a fost aruncată…

„Întrebarea se pune: în vremuri de pandemie ne permitem risipa alimentară generată de aceste decizii aberante? În varianta închiderii piețelor accesul legumelor și fructelor românești în galantare va fi extrem de mic, aproape către zero! Consider că piețele agroalimentare dispun de măsuri de protecție, precum și de circuite funcționale (ventilație și climatizare ambientală) mult mai generoase și eficiente decât în cazul lanțurilor de mari magazine.

Prin decizia pe care o veți lua, fie permiteți accesul produselor românești pe masa consumatorilor, fie veți asista din fotoliul de la Palatul Victoria la falimentul agriculturii românești și la dispariția fizică a fermierilor înglodați în datorii! Dumneavoastră decideți!!!“, mai spune Daniel Botănoiu în scrisoarea deschisă adresată premierului Ludovic Orban.

Şi Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România a solicitat ca toate pieţele agroalimentare permanente din ţară să rămână deschise, iar măsurile de restricţionare a activităţilor să fie luate punctual, acolo unde se constată că administratorii nu respectă măsurile pentru prevenirea şi combaterea COVID-19.

Acțiuni de protest din partea producătorilor agricoli

În speranța că vor convinge Guvernul să renunțe la decizia de închidere a piețelor ce funcționează în spații închise, câteva zeci de producători agricoli și muncitori din domeniu au organizat o manifestație în Piața Victoriei. Veniți din diferite părți ale țării, în ciuda frigului și a ploii reci – ca o ironie cruntă după un an de secetă cumplită…– manifestanții au stat demni în fața clădirii Guvernului pentru a transmite mesaje clare Executivului: „Deschideți piețele!“, „Vrem să muncim, nu să murim!“, „Supermarketurile-n câștig, țăranii evacuați în frig!“, „Vrem soluții concrete, nu țărani evacuați din piețe!“, „Piețele pentru producătorii români!”, „Susțineți țăranii!”, „Sprijinul tău este sămânța acțiunii noastre!“, „Agricultura familială la scară mică – țărănească“. Vocea participanților a convins, se pare, deoarece mai mulți participanți la protest au fost primiți la Palat pentru a discuta cu reprezentanți ai Guvernului.

Cine a organizat protestul

Potrivit Agerpres, acțiunile de protest au fost organizate de Asociația Eco Ruralis, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Uniunea Salvăm Țăranul Român, Asociația Fermierilor Utilizatori de Automate de Lapte Crud din România, Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură, Federația Națională a Lucrătorilor, Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale, Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat, Cooperaiva Agricolă Roșiori de Ialomița, Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt.

Ce au cerut manifestanții

Pe lângă mesajele transmise prin viu grai și prin pancarte cu scris citeț, producătorii și lucrătorii agricoli au solicitat concret: revizuirea Hotărârii de Guvern care a reglementat închiderea piețelor, a halelor alimentare și a târgurilor locale desfășurate în spații închise; sprijinirea urgentă și strategică a pieței locale și a lanțurilor scurte alimentare în condiții de siguranță pentru sănătatea publică. De asemenea, manifestanții au mai cerut ca Guvernul să compenseze pierderile suferite de țărani și de micii producători afectați de această măsură de închidere a piețelor închise, știut fiind că produsele comercializate de aceștia sunt perisabile și, deci, toată munca lor ajunge la gunoi. Protestatarii au mai solicitat și accesul la piață pentru micii producători, respectarea obligațiilor internaționale pentru drepturile omului în sectorul agroalimentar, participarea țăranilor și a micilor producători la luarea deciziilor și dialog permanent cu autoritățile la nivel central.

Ministrul Adrian Oros dă vina pe dezinformare…

„Doar 27 de pieţe dintr-un total de 514 au rămas închise în urma restricţiilor impuse de autorităţi, ceea ce reprezintă 5,25%“, declară ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.

Recent, într-o conferință de presă susținută la sediul MADR, actualul responsabil al agriculturii românești a spus că în toată această problemă „există foarte multă dezinformare“.

„Stadiul de funcţionare a pieţelor agroalimentare, pentru că există foarte multă dezinfomare, este la 16 noiembrie 2020. Dintr-un total de 514 pieţe agroalimentare, 367 au funcţionat dintotdeauna în spaţii deschise sau semi-deschise, nu s-a modificat nimic. Pentru 120, care funcţionau în spaţii închise, primarii au găsit soluţii privind modificarea fluxului astfel încât şi acestea au fost deschise. Au rămas închise 27 de pieţe din spaţii închise, adică 5,25%. Asta este realitatea privind pieţele agroalimentare“, a precizat Oros.

Dezinformare sau nu, între timp pe platformele de socializare românii au început să se unească în grupuri de Facebook unde se promovează produsele autohtone – alimentare și nealimentare. Pe principiul „Unde-s mulți, puterea crește!“, consumatorii români au început să înțeleagă că gustul produselor românești va dispărea dacă nu sprijinim producătorii cumpărându-le marfa. Unul dintre aceste grupuri este „Nici eu nu cumpăr de la supermarket“, unde românii se sfătuiesc de unde să cumpere produse autohtone, recomandă și socializează. Există, deci, speranță.


Ce spune legea

Conform Hotărârii nr. 52 a CNSU, activitatea pieţelor agroalimentare în spaţii închise, târgurilor, bâlciurilor, pieţelor mixte şi volante şi a talciocurilor a fost suspendată începând din 9 noiembrie pentru a preveni infectarea cu Covid-19: „Se propune menținerea suspendării activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 384/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice. 69. Prin excepție de la prevederile pct. 68 se permite activitatea piețelor agroalimentare, inclusiv a piețelor volante ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară“.


Simona Nicole DAVID

Marian Gulie, încurajarea producătorilor români

Izbiceni, un loc cu oameni talentați, o comună de gospodari, are un primar întreprinzător. Nu se vaită de trecut, nu se îngrijorează pentru viitor. Domnul Marian Gulie este pus pe curățenie în Comuna Izbiceni. Pentru că a observat că, deși există multe programe pentru accesarea fondurilor europene, întimpină diverse obstacole în dezvoltare.

” Cea mai mare problemă a producătorilor români este asocierea. Avem așa ceva genetic, să nu ne putem asocia mai mult de două persoane, și atunci cu mari probleme. Tipul acesta de cooperativă de Tip A și de Tip B, pe care legislația o permite să se înființeze, a fost o problemă. Și nu vă ascund că ne-am lovit de ea și la Izbiceni. Am încercat, prin întâlniri publice organizate la Centrul Cultural Tudor Gheorghe să discutăm subiectul acesta și avantajele unei cooperative, ale asocierii, în general. Numai că oamenii au înțeles un pic mai greu importanța acestui subiect”.

”Aceste firme sunt în România și că aceste firme pe rafturi ar trebui să aibă marfă românească cu preponderență”

Marian GulieÎn schimb, la Izbiceni există trei cooperative mari și foarte mari, una este chiar pe cultura mare și foarte mare,  iar celelalte două: una pe o cultură mare și una mai micuță. ”Aceste cooperative au început să își vadă rostul și eficiența. Este o cooperativă pe partea de legume, înființată în anul 2019, cu activitate nu foarte bună, tocmai pentru că asocierea a avut o mică problemă în cadrul asocierii. Oamenii au înțeles deja. Am discutat și cu directorul general al unui lanț de hypermarketuri celebru, împreună cu președintele Comisiei Naționale de Agricultură. A fost o discuție extrem de eficientă. Rezultatul acestei dezbateri a fost că acestea au acum o relație directă. Și chiar nu au marfă suficientă pentru cererea care există.”

Prin intermediul revistei noastre, domnul primar Marian Gulie a făcut un apel către toate lanțurile de supermarketuri. ” Prin intermediul dumneavoastră aș vrea să sesizez toate firmele care au pe raft produse să țină cont că aceste firme sunt în România și că aceste firme pe rafturi ar trebui să aibă marfă românească cu preponderență. Iar Izbiceni este cea mai importantă sursă de marfă românească autentică. curată, sănătoasă și nu înțeleg de ce ei nu vin către noi. E un semnal pe care aș vrea să îl dau firmelor mari, care au rafturi. Să vină aici și nu vor pleca dezamăgiți.”

Anca Lăpușneanu

Întâlnire de lucru între reprezentanții producătorilor agricoli și cei ai crescătorilor de albine

Ministrul Nechita-Adrian Oros și secretarul de stat Florian-Emil Dumitru au condus joi, 5 decembrie 2019, o întâlnire de lucru cu reprezentanții sectorului apicol și cu cei ai producătorilor agricoli din România, la sediul MADR. De asemenea, au participat directorul general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF), directorul direcției tehnice de specialitate, alături de experți din cadrul MADR.

Scopul acestei întâlniri a vizat dezbaterea dificultăților cu care se confruntă sectorul apicol, precum și analiza efectelor tratamentului semințelor cu produse pe bază de neonicotinoide la culturile de porumb și floarea-soarelui asupra producției agricole și a populațiilor de albine. Măsura are în vedere fundamentarea deciziei privind acordarea unei derogări pentru folosirea de sămânță tratată cu neonicotinoide de către fermierii români pentru culturile de porumb și floarea-soarelui care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020.

Pe parcursul întâlnirii a avut loc un schimb activ de opinii între membrii celor două sectoare, care au agreat ideea unei colaborări strânse, în beneficiul ambelor părți.

Ministrul Adrian Oros a punctat în cadrul întâlnirii că este necesar să păstrăm un echilibru între producătorii agricoli și apicultori, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are rolul de a media acest dialog, astfel încât să fie găsite soluțiile potrivite prin care pierderile să fie cât mai mici de ambele părți.

La rândul său, Emil Dumitru a afirmat că decizia privind acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi întemeiată pe studii științifice și argumente tehnice și i-a asigurat pe cei aflați la masa discuțiilor că Ministerul va avea o poziție obiectivă și echidistantă. Astfel, secretarul de stat a transmis participanților că fundamentarea solicitării derogării pentru folosirea neonicotinoidelor va fi discutată cu reprezentanții celor două sectoare, care sunt în strânsă legătură unul cu celălalt.

De asemenea, secretarul de stat Emil Dumitru a reafirmat deschiderea Ministerului Agriculturii spre dialog, accentuând ideea că o nouă derogare pentru România va trebui să fie urmată de o campanie de informare corespunzătoare, astfel încât apicultorii să cunoască exact care sunt zonele în care au fost înființate culturi cu semințe tratate cu neonicotinoide. În acest sens, este nevoie de responsabilități clare trasate pentru toți cei implicați în acest proces – autorități, fermieri – producători agricoli, crescătorii de albine.

În încheierea întâlnirii, ministrul Adrian Oros a subliniat că marea provocare în acest caz o constituie identificarea de soluții pentru a reduce riscurile asociate utilizării acestor produse, astfel încât pierderile să fie cât mai mici.

Sursa: madr.ro

Sprijinul pentru tomate și pregătirea răsadurilor de roșii în județul Teleorman

Dorința de a mânca legume cu gust, cultivate în România, se resimte tot mai mult în ultimii ani, mai ales de când pe rafturile din supermarket și chiar pe cele din piețe au apărut produse din import, unele mai puțin gustoase, dar foarte aspectuoase. Chiar dacă producătorii români și-au dorit să poată comercializa legume o perioadă mai lungă, acest lucru nu a fost posibil din cauza condițiilor climatice de la noi din țară. Însă, odată cu lansarea programului de sprijin pentru tomate în spații protejate, lucrurile au început să se schimbe, iar roșiile românești au fost gata de comercializare încă din prima parte a lunii mai.

Ajutorul de minimis

Programul de susținere a tomatelor a debutat în 2017, atunci când 8.026 de producători agricoli au beneficiat de 3.000 euro/an/beneficiar pentru a realiza investiți astfel încât să poată livra roșii în piață mult mai devreme decât de obicei, iar în 2018 numărul beneficiarilor a ajuns la 16.550. Drept dovadă că programul a avut succes, și în acest an producătorii pot beneficia de acest sprijin, considerat de mulți dintre ei crucial în menținerea pe piață.

Județul Teleorman este unul dintre acele județe în care s-au înregistrat printre cei mai mulți beneficiari, mai exact 343 de beneficiari în primul an și 571 de beneficiari în 2018, după cum ne-a precizat directorul executiv adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană. „Această formă de sprijin a fost foarte bine primită de producători și bineînțeles de consumatori pentru că au avut la dispoziții roșii românești pe o perioadă mai lungă decât de obicei. Legumicultorii și-au primit banii imediat după ce au depus documentele justificative, de aceea cred că în acest an credem că vor aplica pentru acest sprijin în jur de 700 de persoane“, a mai declarat Stelian Găină.

Fonduri investite în centrale

Pentru a fi printre primii fermierii care aduc pe piață roșii românești, producătorii din județul Teleorman au semănat răsadurile de roșii încă din luna decembrie, iar la vizita noastră în solarii acestea mai aveau doar două săptămâni până la plantarea în solar.

Viorica Ciocănel din comuna Bragadiru a beneficiat încă din 2017 de sprijinul pentru tomate, iar în această perioadă a investit în solarii, așa cum poate nu a reușit să o facă în cei aproximativ 20 de ani de activitate. Lucrează alături de familia ei 53 de ari, unde cultivă roșii, vinete și castraveți. „Unele solarii sunt încălzite cu centrale și am reușit să achiziționăm o centrală în primul an. A fost mai dificil pentru că sunt și costurile pentru combustibil destul de mari, cred că au depășit 10.000 lei. În decembrie am semănat răsadurile, iar la jumătatea lunii februarie vor fi mutate în solar; cred că la începutul lui mai vom avea roșiile gata de comercializare. Acest program a fost bine-venit pentru noi, pentru că din surse proprii ne-ar fi fost mult mai greu să facem astfel de investiții și să avem solarii încălzite. Sperăm să mai țină câțiva ani, așa cum s-a promis“, a declarat Viorica Ciocănel.

Un alt legumicultor cu state vechi din localitatea Bragadiru care a beneficiat de acest sprijin este Viorel Matei. Acesta lucrează aproximativ 1 ha pe care cultivă doar legume în solar – roșii, castraveți, vinete și fasole. „În acest moment am 6 centrale, deci încălzesc în 37 de ari. Primele centrale le-am achiziționat în urmă cu 3 ani, unele dintre ele le modific acum pentru a fi mai performate. Investiția în acest moment ajunge la 800.000 lei; am investit încet, câte puțin în fiecare an. Încerc să câștig timpurietate, astfel încât să pot avea și un preț mai bun în primă fază, chiar dacă acest lucru presupune și costuri mai mari pentru că plata combustibilului pentru centrale este destul de mare. Clar acest sprijin de 3.000 euro ne ajută foarte mult și putem să ne dezvoltăm și noi afacerea“, a afirmat legumicultorul.

rasaduri VMatei

Condiții pentru obținerea banilor

Pentru a o obține cei 3.000/ha, beneficiarii trebuie:

– să dețină o suprafață cultivată cu tomate în spații protejate de minimum 1.000 mp;

– să obțină o producție de minimum 2 kg de tomate/mp și să facă dovada producției realizate prin documente justificative privind comercializarea producției;

– să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu tomate în spațiile protejate în anul de cerere;

– să valorifice producția în perioadele ianuarie-mai inclusiv și/sau noiembrie-20 decembrie, inclusiv.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Sprijin financiar pentru producătorii agricoli din sectorul fructe

În Ședința Guvernului din 13 iunie 2018 a fost aprobată o Hotărâre prin care se stabilește valoarea maximă a sprijinului financiar excepțional cu caracter temporar care se acordă producătorilor agricoli din sectorul fructe. Beneficiarii acestui sprijin sunt organizațiile de producători recunoscute din sectorul legume fructe și producătorii individuali din sectorul fructe.

Interdicția guvernului rus privind importul de fructe din România și din celelalte state membre ale Uniunii Europene a dus la perturbarea pieței prin scăderea semnificativă a prețurilor la aceste produse, ca urmare a faptului că o importantă piață de export a devenit indisponibilă.

În acest sens, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei de stabilire a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar pentru producătorii de anumite fructe. Conform art. 2 alin. (1) din acest Regulament, României i s-a alocat o cantitate de 2.000 tone. 

Situația creată a avut implicații majore și asupra producătorilor de fructe din România datorită faptului că pentru cantități însemnate de fructe nu a existat posibilitatea valorificării imediate și nici o depozitare corespunzătoare, din cauza capacității reduse de care dispune România.

In urma consultărilor cu reprezentanții Organizației Interprofesionale PRODCOM din sectorul legume fructe, a reieșit faptul că producătorii de fructe au optat pentru măsura de retragere de pe piață, în vederea distribuirii gratuite și au notificat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură specificând produsele (mere) și cantitățile.

Ca urmare, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a notificat la Comisia Europeană produsele, cantitățile și sumele pentru măsura de retragere de pe piață în vederea distribuirii gratuite, totodată fiind aprobată și metodologia specifică de efectuare a plăților către beneficiarii acestui sprijin financiar de către APIA prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 243/2017 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter temporar pentru producătorii din sectorul fructe.

Resursele financiare maxime sunt de 200.000 lei și se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), prin bugetul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru anul 2018.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va efectua plățile către producătorii de fructe care au aplicat măsura de retragere de pe piață, în vederea distribuirii gratuite până la data de 30 septembrie 2018, potrivit prevederilor art. 12 din Regulamentul Delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei.

Sursa: madr.ro

Sprijin financiar acordat producătorilor din sectorul fructelor şi legumelor

Executivul a aprobat, în şedinţa de astăzi, Hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează şi atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură.

Prin acordarea acestui ajutor financiar se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Sprijinul financiar comunitar este limitat la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/ modificarea/ înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Prin acordarea sprijinului financiar se urmărește creșterea cantitativă şi calitativă a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterea nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă; asigurarea materiei prime pentru unitățile de procesare; echilibrarea balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă.

Totodată, act normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aproba prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Sursa: madr.ro

Avantajele listării producătorilor agricoli români pe platforma publică a GLOBALG.A.P. Bază de date

Producătorii agricoli, reprezentanții firmelor de logistică și transport, comercianții și oricare alte persoane interesate să desfășoare afaceri în domeniul agriculturii sunt asteptați să participe pe 24 Februarie 2017 la cea de a doua conferință GLOBALG.A.P. România, organizată de INAQ Consulting, la București - “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P..

Evenimentul va prezenta avantajele oferite de standardul GLOBALG.A.P. pentru producătorii români, cum poate fi implementat și cu ce resurse. În plus, participanții prezenți la conferință vor afla și care sunt cerințele marilor lanțuri de magazine pentru a accepta produsele românești pe rafturile lor.

Pe lângă standardele oferite de GLOBALG.A.P. cu care pot fi certificate produsele agricole românești, acesta mai deține și o platformă digitală Database care gestionează  certificările emise  și servicii conexe la nivel mondial.

GLOBALG.A.P. Database  stochează și conectează datele de evaluare și certificare a mai mult de 130.000 de ferme din peste 120 de ţări, fiind una dintre cele mai mari surse on-line pentru datele de fermă validate privind siguranța alimentară și durabilitatea.

Sistemul oferă acces instantaneu și complet de înregistrare și la datele fiecărui producător și produs. Baza de date GLOBALG.A.P online este instrumentul de validare certificat, care este acum utilizat zilnic de către comercianții cu amănuntul și marile lanțuri de magazine

Producătorii agricoli care vor să afle cum pot face parte din „lanţul alimentar scurt” şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine vor afla:

  • Care sunt cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor;
  • Cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii;
  • Despre certificări, costuri, metode de implementare;
  • Avantajele certificării standardului GLOBALG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, dar şi care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producatorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P.;
  • Poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.

Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați FORMULARUL DE ÎNSCRIERE

Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.

Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE

Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT

Partener Silver: NETagro

Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER)

APIA - un fel de SMURD pentru producătorii agricoli

Pornind de la faptul că în anul trecut producătorii agricoli și crescătorii de animale s-au confruntat cu mari și regretabile întârzieri în primirea subvențiilor pentru suprafețele în exploatare și animalele avute în întreținere, am avut o interesantă discuție cu domnul Florea Stoian, director APIA Centrul Județean Ialomița. Cu gândul de a fructifica fiecare minut, am intrat direct în subiect și l-am întrebat cum ar fi stat lucrurile pentru producătorii agricoli, în special, dar și crescătorii de animale din județ dacă subvențiile ar fi fost plătite conform graficelor.

„Dacă softul utilizat pentru gestionarea cererilor unice de plată ar fi fost pregătit și funcțional, plățile puteau fi efectuate la timp și rezultatele recoltelor ar fi fost cu mult peste cele obținute. Se cunoaște că fiecare zi pierdută și nevalorificată este răspunzătoare de diminuarea recoltelor. Concret, pentru campania anului agricol 2015-2016, plata anticipată s-a «realizat» cu o întârziere de o lună, fapt ce a produs un neajuns important în buna desfășurare a campaniei de toamnă. Mai mult, unii producători agricoli care nu au avut posibilitatea de a valorifica producțiile realizate în vară (grâu, orz, rapiță) au fost obligați să acceseze credite care au fost luate cu adeverințele eliberate de APIA Ialomița, în vederea asigurării garanției față de creditori. În anul agricol 2016-2017 am finalizat plățile restante și am trecut la onorarea subvențiilor în avans, în proporție de 69% din cât s-ar fi cuvenit fiecărui fermier din schemele de plată.

La ora actuală, suntem angajați în finalizarea diferenței de 31%, cât mai avem de achitat către fermieri. În plus, din luna februarie putem începe plata subvențiilor pentru crescătorii de animale. În ceea ce privește activitatea specifică din cadrul APIA Ialomița, obiectivele pe care le avem de parcurs sunt ancorate într-o continuă muncă de informare a fermierilor.

De altfel, obiectivele care sunt prevăzute calendaristic în funcție de nevoile fermierilor și producătorilor agricoli sunt următoarele:

Pentru luna februarie pregătim campania de primire a cererilor unice de plată pentru acest an. Pornim de la informarea, programarea și celelalte deziderate în vederea achitării la timp a tuturor subvențiilor. În lunile următoare vom instrui fermierii privind funcționalitatea IPA Online și vom face deplasări în teren pentru a urmări modul în care subvențiile contribuie la creșterea nemijlocită a recoltelor. Toate aceste obiective le vom realiza pentru a crește calitatea și operativitatea plăților.

Aceste activități sunt premergătoare campaniei de primire a cererilor unice de plată, care se desfășoară anual începând cu 1 martie. Între 1 martie și 15 mai ale fiecărui an fermierii pot veni la centrele locale și județene APIA să depună solicitările de sprijin financiar acordat prin instituția noastră.

Consider că, printr-o muncă susținută pe baza unor concepții elaborate în corelație cu solicitările producătorilor agricoli, vom face din APIA județului Ialomița, așa cum spun mulți dintre fermieri, SMURD-ul pentru agricultură“, a specificat Florea Stoian, director APIA Centrul Județean Ialomița.

Mihai VIȘOIU

Revista Lumea Satului nr. 3, 1-15 februarie 2017 – pag. 47

Stimați colegi de la supermarketuri, „Nu puteți vinde voi cât producem noi!“

Agricultura se poate face și în condiții extreme. Am văzut asta în Galați, „polul secetei.“ Într-un tur al fermelor de referință din această regiune am vizitat Simongrig, o societate care cultivă cereale, plante tehnice și legume. Inginerul agronom Petre Grigore, cunoscut și ca președintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice, ne-a vorbit despre activitatea sa din postura de fermier-manager.

De la 20 la 150 de hectare cultivate cu legume

– Care este istoria societății pe care ați înființat-o și pe care o conduceți?

– Am înființat societatea Simongrig în 2001 și am început cu gândul să facem cultură mare, grâu, orz, porumb în incinta Brateșului de Jos pe o suprafață de 1.000 ha. Dar pentru că eu provin dintr-o zonă unde se cultivă legume, am trecut apoi la dragostea dintâi, cultivarea legumelor. În timp această activitate s-a transformat într-una permanentă. De la 20 de hectare cultivate cu legume am ajuns astăzi la 150 de hectare cultivate cu morcov, ceapă, pătrunjel, păstârnac, țelină, sfeclă roșie. Cultivăm și cartof, dar de la anul vom renunța la această cultură pentru că nu este rentabil. În plus, nici terenul nu este potrivit, chiar dacă eu am încercat să găsesc tot felul de soluții; am introdus îngrășăminte care micșorează ph-ul, dar nu am obținut efectul scontat. În orice caz, structura de culturi a fermei este diversificată, asigurând un echilibru între legume și cereale în cadrul exploatației.

– Este un proiect care a necesitat foarte multe investiții de-a lungul anilor.

– Într-adevăr. Este vorba despre o investiție de aproximativ 5 milioane de euro numai pe partea de construcție. Dacă adăugăm și costurile utilajelor, suma este destul de consistentă. A fost necesar totuși să facem aceste investiții, așa că am accesat trei fonduri europene, primul pe SAPARD, al doilea pe FEADR, și unul pe FEGA și am colaborat cu băncile. Cert este că încă nu am reușit să amortizăm toate investițiile făcute. Numai recuperarea banilor investiți în clădiri durează 30 de ani. Cât despre utilaje și alte echipamente, de abia îți recuperezi banii pentru că ești nevoit să îi reinvestești. Firește că se poate dezvolta o astfel de afacere și fără accesarea fondurilor europene, dar doar în cazul în care ai un alt business care să susțină un proiect în agricultură.

„Suntem în pas cu tehnologia modernă“

–Tehnologia face diferența. Ce dotări aveți la Simongrig?

– Am gândit în perspectivă, de aceea am vrut să ne îndreptăm spre culturile care au un grad mare de mecanizare. Anticipările mele privind problema lipsei forței de muncă s-au adeverit pentru că este din ce în ce mai greu să găsești oameni care să muncească și care să aibă un anumit nivel de pregătire. De la înființarea societății și până în prezent ferma a înregistrat o evoluție tehnologică considerabilă. Depozitele – avem, spre exemplu, un depozit cu o capacitate de 6.000 de tone – și liniile de ambalare dotate la standarde europene ne permit livrarea de legume proaspete tot timpul anului. În depozitele noastre factorii de umiditate și temperatură sunt controlați prin calculator. Acest lucru se poate face de oriunde din lume unde există rețea de Internet. Liniile de procesare sunt de asemenea automatizate. Suntem în pas cu tehnologia. Ceapa, spre exemplu, vine din câmp în cutii, se răstoarnă și cu ajutorul unor role aceasta este separă de buruieni, pământ și de cepele subdimensionate. Apoi se încarcă în mod automat în cutii care se duc fie în depozit, fie către linia de ambalare. Ulterior sunt tăiate mustățile și cozile cepelor, sunt verificați parametrii calitativi și, dacă există boli, sunt sortate pe dimensiuni și se ambalează. La linia de ambalare se stabilește cantitatea ambalată, de la 2 kg la 25 de kg. Ambalajul conține însemnele firmei, cod de bare, data ambalării, astfel încât să se poată urmări trasabilitatea produsului. Și poate apoi să ajungă la supermarket. Dar ajunge mai greu.

– Să ne punem speranțe în modificarea Legii nr. 321.

– Sunt câțiva deputați care doresc să introducă produsul românesc pe piață, iar faptul că cei de la supermarketuri nu au argumente care să demonstreze că noi nu putem produce este un alt avantaj ca modificarea legii să fie aplicată. Stimați colegi de la supermarketuri, noi putem produce. Voi nu puteți vinde cât producem noi!

Aproximativ 700 de hectare dintre cele deținute de societatea Simongrig se află în Lunca Brateșului, motiv pentru care uneori apa băltește pe aceste terenuri. De aceea la Simongrig a fost implementat un sistem dual de desecare-irigare.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 24-25

MADR şi MAE celebrează Ziua Europei alături de producătorii agricoli

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează Ziua Europei, în 9 mai 2014, alături de producătorii agricoli.

Evenimentul are loc la sediul MADR, cu participarea membrilor Asociației BIO - România și ai Federației Naționale de Produse Tradiționale prin organizarea expoziției de produse tradiționale și ecologice.

Ceremonia de deschidere va avea loc la ora 9.30în prezențadomnului Daniel Constantin, Viceprim-ministru, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

O paradă a costumelor populare din opt regiuni ale țării noastre, realizată de elevii de la Cercul de Folclor "Dor şi dor cu mine călător" al Liceului teoretic "DIMITRIE BOLINTINEANU",  va pune în valoare bogăţia culturală a țării noastre.

Pe toată durata zilei de vineri, 9 mai 2014, curtea MADR se va transforma într-un loc în care voia bună, mâncarea sănătoasă și portul popular se vor armoniza în spiritul tradițional românesc.

La eveniment sunt așteptați reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București.

  • Publicat în Social