Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc sprijin prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă ş.a.), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.  

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU, elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă  etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și  transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului  de soluționare a sesizării făcute.

Pentru mai multe informații privind normele de conditionalitate, vă rugăm să consultați:

  • Ordinul MADR/MMAP/ANSVSA nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023.
  • Ghidul fermierului privind condiţionalitatea, postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii cu privire la obligaţia de a respecta normele de ecocondiţionalitate.

Ecocondiționalitatea este o componentă a Politicii Agricole Comune ce condiţionează acordarea sprijinului financiar din fonduri europene şi naţionale de respectarea de către fermieri a unor norme de bază legate de mediu, schimbări climatice, bunele condiţii agricole ale terenurilor, sănătate publică, sănătatea animalelor şi sănătatea plantelor, bunăstarea animalelor.

Bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) 6.2 prevăd că este interzisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente.

Obiectivul acestui standard este menţinerea materiei organice în sol, prevenirea şi reducerea poluării atmosferei.

Fermierii care exploatează teren arabil (inclusiv pajişti temporare) nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea soarelui, rapiţă, inclusiv iarba rămasă după cosirea pajiştilor temporare.

Arderea crengilor rezultate în urma tăierilor de întreţinere şi fructificare din livezi, precum şi a coardelor din plantaţiile de viţă de vie, nu contravine obiectivului GAEC 6, combaterea buruienilor din aceste plantaţii făcându-se în timpul vegetaţiei.

Acest standard nu se aplică categoriei de folosință a terenului, și anume culturi permanente.

De asemenea, nu trebuie arsă vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente.

În cazul în care fermierul constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei sale a fost arsă, incendiul fiind provocat de o cauză necunoscută, pentru a nu fi sancţionat, acesta trebuie să întocmească și să prezinte la Centrul local/judeţean al APIA la care a depus cererea de plată, o copie după sesizarea depusă şi înregistrată la poliţie, la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau, unde este cazul, la Detaşamentul de pompieri din cadrul autorităţilor publice locale (Primărie).

Acest document doveditor trebuie întocmit înaintea efectuării controlului şi să fie valabil la data efectuării controlului. Dacă documentul are data eliberării ulterioară executării controlului, fermierului i se va aplica sancțiunea administrativă pentru nerespectarea acestui standard.

Copia după sesizarea depusă şi înregistrată la poliţie sau la Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă ori la Detaşamentul de pompieri din cadrul autorităţilor publice locale, unde este cazul, se va prezenta la Centrul local/judeţean al APIA în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului.

Nerespectarea de către fermieri a normelor privind ecocondiţionalitatea conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, a uneia sau a mai multor scheme de sprijin, accesate în cursul anului calendaristic în care a avut loc constatarea, pentru unul sau mai mulţi ani, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau circumstanţe excepţionale care au împiedicat respectarea acestor norme.

Precizăm că APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente.

Se urmăreşte, prin acţiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriştilor şi a vegetaţiei prin sancţionarea celor care încalcă aceste dispoziţii, de către toate cele trei instituţii semnatare ale protocolului.

Pentru mai multe informații privind normele de ecoconditionalitate, vă rugăm să consultați:

  • Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri în România, cu modificările ulterioare.
  • Ghidul fermierului privind ecocondiţionalitatea, postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro .

Este îmbucurător faptul că organele de decizie au înţeles rolul şi importanţa lucrării de dezmiriştit şi recomandă să se efectueze într-un timp cât mai scurt, după recoltarea culturilor de vară, dacă se poate, chiar concomitent cu recoltatul.

Actualele combine sunt prevăzute cu tocător care asigură tocarea şi împrăştierea uniformă pe teren a tuturor resturilor vegetale astfel încât în spatele combinei se poate intra imediat la dezmiriştit. Este important acest lucru deoarece fiecare zi de întârziere înseamnă pierderi de apă din rezerva solului care s-a păstrat sub covorul vegetal.

Experienţele demonstrează că dacă imediat după recoltat, pe stratul 0-30 cm, solul avea 11,14% umiditate, nefiind lucrat, după 4 zile a scă­zut la 8,4%, iar după 10 zile la 6,16%, adică la coeficientul de ofilire.

Totodată, urmărind situaţia precipitaţiilor căzute pe timpul verii, a rezultat că pe solul lucrat (afânat) s-au pierdut 13,7%, iar pe cel nelucrat 80,6% din precipitaţii.

Analizând dinamica umidităţii solului pe timpul verii, pe stratul 0-20 cm, a rezultat că:

– în terenul dezmiriştit în iulie era de 15%, în august 14,3% şi în septembrie 13,1%;

– în terenul nedezmiriştit în iulie era de 12%, în august 9,5% şi în septembrie 5,4%.

Un rol la fel de important îl are dezmiriştitul în creşterea rezervei de nitraţi din sol. Astfel, pe un sol cernoziomic, pe stratul 0-20 cm s-au găsit 0,9 mg nitraţi la 1 kg de sol nelucrat şi 36,4 mg nitraţi la 1 kg de sol lucrat. La determinările efectuate în toamnă, pe parcelele în care s-au executat dezmiriştitul şi arătura de vară, s-au găsit 140 kg/ha nitraţi, iar când s-a executat doar arătura 30 kg/ha nitraţi, faţă de 18 kg/ha nitraţi în terenul nelucrat.

O situaţie favorabilă asemănătoare o are şi evoluţia fosforului mobil.

Rezultă deci că, atunci când se lucrează corect solul, la însămânţările din toamnă plantele vor găsi condiţii favorabile privind rezerva de apă şi de elemente nutritive şi se vor dezvolta corespunzător.

Aşa se explică sporurile de producţie la grâu de 1.108 kg/ha atunci când s-a lucrat în iunie, faţă de 144 kg/ha când s-a lucrat în septembrie comparativ cu lucrarea din octombrie, odată cu semănatul.

Sintetizând rolul lucrării de dezmiriştit se poate menţiona că:

– Se realizează un amestec al stratului de sol de la suprafaţă cu masa vegetală, formând un fel de mulci, care asigură o bună înmagazinare a precipitaţiilor căzute şi împiedică pierderea lor prin evaporare;

– În stratul de mulci se realizează o umiditate favorabilă, atât din conţinutul de apă al resturilor vegetale, cât şi din aşa-numita „rouă internă“ care provoacă germinarea seminţelor de buruieni, reducând din rezerva acestora din sol. De menţionat că este indicat ca aceste buruieni să fie lăsate să crească (înverzirea terenului) pentru că ele încorporează nitraţii din sol, evitând levigarea acestora. Totodată, ele protejează solul, dar nu trebuie să fie lăsate să producă seminţe.

– Masa vegetală acumulată în sol intră în descompunere şi are loc procesul de nitrificare cu îmbogăţirea solului în elemente fertilizante.

– Răgazul creat între dezmiriştit şi arătura de vară dă posibilitatea agricultorilor ca pe suprafeţele respective să administreze îngrăşăminte chimice cu fosfor şi potasiu, să aplice amendamente şi să transporte gunoiul de grajd care va fi împrăştiat şi încorporat sub brazdă prin arătură.

– Prin lucrarea de dezmiriştit se uşurează efectuarea arăturii, care se execută atunci când umiditatea solului permite o lucrare de calitate, iar tractoarele au devenit disponibile după încheierea campaniei de vară. Efortul la tracţiune scade cu 10-14%, randamentul la arat creşte cu 15-20%, iar consumul de motorină scade cu 8-12%.

Prin urmare, există suficiente motive care să-i determine pe agricultori să execute aceste lucrări.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti