Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 May 2021

Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite

Începând cu această dată, agricultorii şi silvicultorii pot depune, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cererile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

APIA a publicat Ghidul solicitantului aferent Măsurii 8

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii cu privire la publicarea Ghidului solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8,aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.208/24.07.2020.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de Sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite. Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de:

a) trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole;

b) perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole. Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora. Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

- Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;

- Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” estede 10.000.000 euro.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro

Prima hartă globală care arată impactul climatic al reîmpăduririlor

„Când ultimul copac va cădea...“ (așa începe un vechi proverb indian) oamenii vor înțelege că orice țel al așa-zisei lor civilizații este inutil și că megalomania care stă în spatele tuturor distrugerilor pe care le-au provocat nu îi va salva. Ultimul copac nu a căzut încă, deci mai avem timp să reflectăm asupra faptelor noastre. Și nu doar atât, ci să și acționăm. Este drept să spunem că, într-adevăr, în ultimii ani s-au desfășurat la nivel mondial proiecte importante de reîmpădurire. În 2017, spre exemplu, India și-a doborât propriul record prin plantarea a 66 milioane de copaci în doar 12 ore. Dacă fiecare stat ar urma această „politică verde“ lupta cu schimbările climatice ar fi câștigată, cel puțin parțial, spun oamenii de știință. În urma unui studiu, o echipă de cercetători de la Laboratorul Crowther din Zurich, Elveția, a reușit să realizeze prima hartă globală care arată cât din suprafața Terrei este împădurită și care sunt regiunile unde este nevoie de reîmpăduriri pentru a avea câștig de cauză în lupta cu schimbările climatice.

Cea mai eficientă alternativă

„Inspirați de natură, conduși de știință“, este motto-ul echipei care a realizat această primă hartă a pădurilor existente și a zonelor unde se poate planta. Miza cercetărilor pe care oamenii de știință elvețieni le-au făcut a fost însă mult mai mare pentru că harta, deși reprezintă epicentrul studiului lor, este doar o parte din observațiile pe care vor să le aducă în atenția oamenilor. Natura se poate vindeca prin ea însăși. Ce înseamnă asta? Că prin reîmpăduriri strategice am aplica practic cea mai eficientă metodă de combatere a schimbărilor climatice. Pădurile au capacitatea extraordinară de a reține carbonul emis în atmosferă, de aceea oamenii de știință pledează pentru această soluție 100% naturală. Prin harta pe care au realizat-o au arătat pentru prima oară care sunt regiunile de pe Terra unde ar trebuie să se reîmpădurească și cât carbon ar putea stoca aceste păduri nou plantate.

Autorul acestui studiu, Jean-François Bastin spune că unul dintre aspectele importante de care a ținut cont echipa din care a făcut parte a fost că din acest studiu au fost excluse orașele sau regiunile agricole și că unul dintre obiectivele proiectului a fost și identificarea exactă a acelor regiuni care, dacă vor fi reîmpădurite corespunzător, vor avea un impact climatic mai mare.

Potrivit profesorului Thomas Crowther, fondatorul laboratorului de cercetare și coautorul acestui studiu „toți știm că împădurirea ar fi decisivă în combaterea schimbărilor climatice, dar nu știm totuși cât de mare ar fi impactul.

Studiile noastre demonstrează că reîmpăduririle sunt deocamdată cea mai bună alternativă pe care omenirea o are la îndemână. Dar trebuie să acționăm rapid, pentru că pădurile nou plantate au nevoie de ani întregi pentru a ajunge la maturitate și pentru a-și atinge potențialul maxim de a reține carbonul.“

Harta padurilor pe Terra

Cât ar trebui să împădurim și unde

În urma cercetărilor pe care le-au întreprins, cercetătorii elvețieni au ajuns la concluzia că, în contextul actualelor schimbări climatice, Terra ar putea fi împădurită pe o suprafață de 4,4 miliarde de hectare și asta fără să afecteze în vreun fel ritmul ecosistemelor naturale deja existente. În momentul de față, suprafața împădurită a planetei Albastre este de 2,8 miliarde de hectare. Din cele 1,6 miliarde de hectare care ar putea fi împădurite, 0.9 miliarde de hectare nu sunt folosite în niciun scop de către oameni. Practic, o suprafață de mărime Statelor Unite ale Americii este liberă de orice activitate antropică și poate fi împădurită fără rezerve vizavi de deranjul pe care l-ar produce omenirii. Odată ajunse la maturitate aceste păduri noi ar putea stoca aproximativ 205 miliarde de tone de carbon. Adică aproape două treimi din cantitate de 300 miliarde de tone de carbone emisă în atmosferă în urma activităților umane, începând cu Revoluția industrială (sfârșitul secolului al XVIII-lea). În studiu sunt identificate și regiunile care s-ar preta pentru această inițiativă de reîmpădurire globală. Potrivit echipei de la Laboratorul Crowther, acest proiect și-ar putea atinge 50% din potențialul maxim în doar șase țări. Este vorba despre Rusia unde pot fi împădurite 133 milioane hectare, SUA cu o suprafață de 103 milioane de hectare, Canada cu 78,4 milioane de hectare, Australia 58 milioane de hectare, Brazilia care ar putea împăduri 49,7 milioane de hectare și China cu 40,2 milioane de hectare (aceasta din urmă deja derulează programe ample de reîmpădurire). Pe lângă observațiile menționate, studiul mai avertizează asupra faptului că multe dintre modalitățile actuale, în urma cărora se așteaptă ca suprafața reîmpădurită să crească, nu vor avea succes. Se mizează, spre exemplu, pe creșterea suprafeței împădurite din regiunea nordică a pădurilor boreale, respectiv Siberia, dar acolo copacii acoperă în medie doar o suprafață de 30-40%.  Ca urmare, această creștere ar putea fi declasată de defrișările din pădurile tropicale care au o acoperire cu copaci de 90-100%.


  • Laboratorul Crowther a realizat primele hărți globale în care sunt consemnate cu date și imagini suprafața împădurită a Terrei și densitatea pădurilor. Aceste hărți au arătat că la nivel global există aproximativ 3 trilioane de copaci, din care aproximativ 1, 30 trilioane de copaci se regăsesc în pădurile tropicale și subtropicale, 0,74 trilioane de copaci se regăsesc în regiunea boreală, iar 0,66 trilioane în regiunile temperate. Pe bază măsurătorilor densității copacilor, s-a stabilit că peste 15 miliarde de copaci sunt tăiați în fiecare an și că aproximativ 46% din numărul global al copacilor au fost tăiați de la începutul civilizației și până acum.

  • O aplicație (momentan doar în limba germană) de pe website-ul laboratorului permite celor care o folosesc să vadă pe hartă orice regiune a Terrei, să afle câți copaci ar trebui plantați într-o anumită zonă și cât carbon ar stoca ei ulterior. Este publicată, de asemenea și o listă a organizațiilor care se ocupă de reîmpăduriri.

Laura ZMARANDA

MADR anunță lansarea celei de a 3-a sesiuni de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat aferent submăsurii 8.1

În perioada 11 decembrie 2018, ora 9:00 – 28 iunie 2019, ora 14:00 se va desfășura cea de a 3-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurire”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.

Alocarea financiară a acestei sesiuni este de 115.995.314 euro.

Prima etapă în accesarea sprijinului este cea de identificare a terenurilor care urmează a fi împădurite. În acest sens, MADR invită potențialii beneficiari să solicite eliberarea Notei de constatare la Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Proiectul tehnic de împădurire se depune la Garda Forestieră, în vederea avizării, cu cel puțin 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” pentru această sesiune, care detaliază modul de accesare a sprijinului financiar, precum și documentele relevante pentru implementarea schemei de ajutor de stat sunt postate pe site-ul APIA - http://www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de sprijin și IACS, respectiv Măsuri delegate din PNDR.

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Beneficiarii schemei pot fi deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime, după cum urmează:

  • Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei,
  • Primă anuală (Prima 2), pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi – acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza prezentei scheme este de 7.000.000 euro, valorile costurilor standard acordate fiind prezentate în tabelul de mai jos, cu precizarea că valorile din paranteză sunt aplicabile beneficiarilor cu drept de deducere a TVA, conform legislației naționale aplicabile.

EUR/ha

Terenuri agricole

Terenuri neagricole

Câmpie

Deal

Munte

Câmpie

Deal

Munte

Prima 1 (rândul 1+rândul 2 + rândul 3)

1

Proiect tehnic

Cost elaborare proiect tehnic de împădurire = VB + n x VM x 2%, în care:

VB - 590 (476) euro

n (ha) - suprafaţa totală solicitată a fi împădurită în baza schemei de ajutor de stat

VM (euro) - 8.889 (7169) euro

2

Înfiinţare

3994 (3221)

2528 (2039)

2619 (2112)

4393 (3543)

2639 (2128)

2730 (2202)

3

Împrejmuire

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

2081 (1749)

Prima 2 (rândul 4…9 + rândul 10…11 + rândul 12)

 

Lucrări de întreţinere (maximum 6 ani)

4

Întreţinere anul 1

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

1138 (918)

1443 (1164)

487 (393)

5

Întreţinere anul 2

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

2423 (1954)

1923 (1551)

1295 (1044)

6

Întreţinere anul 3

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

1671 (1348)

1438 (1160)

1198 (966)

7

Întreţinere anul 4

899 (725)

834 (673)

109 (88)

899 (725)

834 (673)

109 (88)

8

Întreţinere anul 5

632 (510)

465 (375)

109 (88)

632 (510)

465 (375)

109 (88)

9

Întreţinere anul 6

632 (510)

465 (375)

55 (44)

632 (510)

465 (375)

55 (44)

 

Lucrări de îngrijire (2 ani)

10

Îngrijire 1

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

191 (154)

11

Îngrijire 2

157 (127)

157 (127)

262 (211)

157 (127)

157 (127)

262 (211)

 

Compensaţii pentru acoperirea pierderilor de venit agricol (12 ani)

12

Marja netă standard

190

190

190

-

-

-

Deţinătorii de terenuri agricole şi neagricole proprietate a statului şi/sau deţinătorii de terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.

Sursa: madr.ro

Romsilva dă startul campaniei de împăduriri din toamna 2016

Aproape 3.500 de hectare vor fi regenerate artificial sau natural de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în urma campaniei de toamnă de împăduriri, care a debutat vineri, 25 noiembrie, la Ocolul Silvic Ghimpați, din cadrul Direcției Silvice Giurgiu.

Romsilva va investi peste 30 de milioane de lei în regenerarea a 3.456 de hectare, urmând să folosească în jur de 5,5 milioane de puieți, din producție proprie. În cursul acestei campanii de toamnă, vor fi regenerate natural 1.471 de hectare, alte 1.985 de hectare urmând să fie împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 de hectare și altele de refacere pe 258 de hectare.

Cele mai întinse suprafețe parcurse cu lucrări de împădurire se află în județele Tulcea, 712 de hectare, Dolj, 231 de hectare și Brăila, 176 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a programat pentru întreg anul regenerarea a 14.570 de hectare, aflate în proprietatea statului, din care 8.640 hectare prin regenerări naturale și 5.930 de hectare prin regenerări artificiale. În plus, au fost planificate completări curente de 2.525 de hectare și lucrări de refacere în urma calamităților pe 576 de hectare.

Din aceste suprafețe, în campania derulată în primăvară, au fost regenerate 11.582 de hectare, adică 79,5% din programul anual, 7.418 de hectare pe cale naturală și alte 4.164 de hectare pe cale artificială. Romsilva a investit în campania de primăvară 56,4 milioane de lei, folosind 28,7 milioane de puieți din pepiniere proprii.

Romsilva a sprijinit și acțiunile de plantare inițiate de organizații non-guvernamentale sau persoane fizice oferind, gratuit, 177.600 de puieți, cu o valoare de 68.642 de lei.

”Dezvoltarea durabilă a pădurilor este prioritatea noastră și facem acest lucru de decenii, investind masiv, an de an, în regenerări. Refacem suprafețe mari de pădure și astfel le salvăm, împădurim altele de la zero, unele pe terenuri degradate, iar de aceste investiții vom beneficia și noi și generațiile viitoare, pentru că întreaga societate își dorește un mediu curat”, a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, prezent la acțiunea de împădurire de la Ocolul Silvic Ghimpați.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,15 milioane de hectare fond forestier de stat și a regenerat, în ultimii 25 de ani, peste 528.000 de hectare.

Suprafaţa fondului forestier în proprietatea publică a statului s-a redus cu 3,02 milioane ha, în ultimii 20 de ani

Suprafaţa fondului forestier în proprietatea publică a statului s-a redus în ultimii 20 de ani cu peste 3,02 milioane hectare datorită retrocedărilor către persoane fizice şi juridice, relevă raportul de audit al Curţii de Conturi privind 'Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012'.

"În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprietatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari sau către urmaşii acestora este încă în desfăşurare", se arată în raport. 

Dacă la finele anului 1990 suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafaţa pădurilor 6.248.990 hectare şi alte terenuri 118.670 hectare, după 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafaţa fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică doar 4.363.000 ha şi în proprietatea privată 2.152.173 hectare. În proprietatea publică a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu păduri, iar 113.947 hectare alte terenuri. 

Potrivit raportului Curţii de Conturi, o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. 

"Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia", menţionează raportul. 

În anul 1800, suprafaţa împădurită din provinciile istorice româneşti era de 8.500.000 hectare de pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. După adoptarea Constituţiei şi etatizarea (naţionalizarea) pădurilor ca fiind 'bun al întregului popor', în anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6.486.000 hectare. 

România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al
suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia). 

Potrivit documentului, cele mai mici procente de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, iar cele mai afectate zone sunt Câmpia de Vest (3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (5,3% grad de împădurire), Câmpia
Transilvaniei (6,8% grad de împădurire).

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS