cemrom iulie 2018
update 13 Dec 2018

APIA primește cereri pentru ajutor de stat în sectorul zootehnic

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 17 decembrie 2018 inclusiv,  se depun, la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2019, cereri avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ).

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ (ANARZ - vechea denumire);

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Sursa: apia.org.ro

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor și pentru renta viageră agricolă

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de joi, 25.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna august 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.051.844,02 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 26 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, APIA a demarat plățile și pentru renta viageră agricolă în sumă totală de 35.669.054,35 lei pentru un număr de 31.877 beneficiari care au optat ca plata să le fie efectuată prin mandat poștal.

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 01.10.2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna iulie 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 1.225.111 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 27 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA va efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de miercuri, 5 septembrie 2018, Centrele judeţene APIA vor efectua plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent lunii iunie și trimestrului II 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 15.409.975,36 lei  și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 80 solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

APIA: Se depun Cererile de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari, că până la data de 02 mai 2018 inclusiv, se depun Cererile de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, conform prevederilor HG nr. 1179/2014, cu modificările și completările ulterioare.

Cererile se depun la Centrele Judeţene ale Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Se menționează că cererile completate de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale trebuiesc avizate de către Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) și vor fi însoţite de următoarele documente:

 a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

 b) acreditarea solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANARZ;

 c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

 e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are PROGRAM NORMAL DE LUCRU în zilele de 30 aprilie şi 01 mai 2018, cu recuperarea timpului lucrat, în condiţiile legii.

„Cooperativa – singura soluție în zootehnie!“

Că agricultura este mai eficientă atunci când se face pe suprafețe mari au dovedit-o, cu vârf și îndesat, fermierii din România. Pe de altă parte, într-un mod oarecum paradoxal, micii gospodari, care dețin suprafețe mici de teren, refuză cu obstinație să se unească în cooperative, indiferent cum s-ar numi ele. Asta deși în mai multe zone din țară s-au format astfel de asociații care au arătat că rezultatele sunt benefice. Iar dacă, de bine, de rău, în domeniul culturilor mari s-au mai găsit diverse paleative, precum asociațiile sau darea în arendă, în schimb în zootehnie și în horticultură lucrurile stau mai rău decât rău.

Când primarul visează cooperativă...

Marin Răduț este medic veterinar și primar al comunei Zâmbreasca din județul Teleorman. Dar, peste acestea două, mai este un om căruia îi place să privească în timp un pic mai departe decât la mâine. Poate de aceea a fost reales mereu primar, începând din 2004. O parte dintre ideile sale a fost de acord să le împărtășească și cititorilor revistei Lumea Satului. Idei despre care nu doar vorbește, ci și luptă spre a le transforma în realitate. Și, încetul cu încetul, reușește.

„Mâna de lucru în agricultură, în zootehnie a devenit din ce în ce mai greu de găsit și mai scumpă. Or, în aceste condiții, ca să poți crește animale eficient, ca pe o sursă de trai, singura soluție este să o faci în ferme moderne, mecanizate. Dar pentru asta este nevoie de mulți bani“, consideră edilul din Zâmbreasca. Și a căutat și o posibilă soluție la această problemă: „Constituim o cooperativă în care aducem efective precum fabrica noastră de produse lactate, facem abatorul nostru. Munca se desfășoară în mai multe ferme asociate. Dar dacă, de exemplu, am nevoie de siloz, lucrăm cu utilajul specializat comun și cu remorcile fiecăruia. Ca principiu general, pornim de la o fermă mamă, care asigură materialul genetic și baza logistică, și mai multe ferme mici, asociate. Fermele mici ar trebui să fie toate la fel, cu un singur tip de grajd, omologat, cu condiții similare. La ferma mare ar trebui să existe un tanc de colectare, unde să se adune laptele de la toți. În felul acesta se asigură desfacere și un preț mai avantajos. Procesatorul nu se mai plimbă pe la fiecare pentru cantități mici, ci vine într-un singur loc, pentru o cantitate mare. Ca rezultat, și prețul e mai bun. Acesta ar fi doar primul pas până când ar apărea și o unitate de prelucrare“, consideră dl Răduț.

...și lucrurile se urnesc mai ușor!

Deocamdată, în mod concret s-a organizat, din punct de vedere legal, o cooperativă. S-au inițiat proiectele unui punct de colectare a pieilor și a lânii și a unui abator. Asta în condițiile în care în județ nu mai există niciun abator.

„Pe de altă parte, este absolut necesar să se implice și administrația locală. Spre exemplu, eu am întocmit pentru Zâmbreasca un proiect în urma căruia a fost amplasat un tanc de colectare a laptelui în urmă cu doi ani. Efectul se vede deja: efectivele de animale au început să crească. Era previzibil, căci până acum doi ani, de când mă știu eu, de aproape 60 de ani, nimeni nu a colectat lapte în Zâmbreasca.

Le-am dat proiectul și altor colegi din alte localități și același lucru s-a întâmplat și la ei“, argumentează dl Răduț. Apoi își continuă demonstrația: „Toată suprafața de pășunat a localității, cu sursa de apă cu tot, este amenajată și înconjurată cu un gard electric. Astfel sunt rezolvate mai multe probleme dintr-o dată. Aveam intenția ca în acest perimetru să construim și trei grajduri mari, astfel încât toate animalele să poată fi ținute acolo în timpul perioadei de pășunat. Dar deocamdată a trebuit să renunțăm la acest proiect din mai multe motive.“

„Banii se fac și din hârtii!“

Cea mai mare piedică ce stă în calea planurilor edilului teleormănean o constituie birocrația. „Spre deosebire de alți colegi ai mei primari, am ascultat sfatul unui funcționar de la Direcția Agricolă Județeană și m-am aplecat și asupra hârtiilor. «Banii se fac și din hârtii!», îmi spunea el. Și a avut dreptate: cu hârtiile în mână am reușit să întocmesc documentația pentru proiectele pe care le-am realizat. Dar, totuși, este mult prea multă birocrație și mult prea multă vorbărie. Spre exemplu, cu Programul de Cadastrare am crezut că e o treabă simplă. Am încheiat contractul, ne-am întâlnit toți factorii implicați – Prefectură, primării etc. – și am zis că o să meargă șnur. De câte ori credeți că a trebuit să merg la Prefectură la Alexandria? 20 de ori e puțin și încă n-am făcut nicio Carte Funciară!“ Concluzia e simplă: „toate procedurile acestea sunt prea stufoase, trebuie simplificate cumva!“

„Ideea e, consideră dl Răduț, că trebuie luate lucrurile pe rând. Deocamdată, salvarea este zootehnia, iar la nivel de minister am văzut că există deschidere. Ca atare, deocamdată ne canalizăm pe această direcție!“

Pe de altă parte, în concepția primarului, „animalul merge cu pământ“. Potrivit domniei sale, ar trebui ca acordarea subvenției pentru teren să fie condiționată de obligația de a crește și animale. „Cred că cel care are 500 de hectare poate să crească 70 de bovine numai cu resturile vegetale și cu ceva furaje. În felul acesta salvăm zootehnia“, consideră doctorul Răduț.

cooperativa 2

„Ar fi o prostie să lăsăm banii necheltuiți!“

Multe sunt gândurile, proiectele și visurile edilului din Zâmbreasca. „Uniunea Europeană, în cadrul a diverse programe, ne pune la dispoziție o grămadă de bani. E vorba de sute de milioane de euro. Consider că nu avem voie, sub nicio formă, să îi lăsăm necheltuiți. Să nu îi absorbim în proporție de minimum 90% ar fi, vă rog să îmi iertați expresia, o dovadă de prostie! Iată, sunt o serie de programe pentru tinerii fermieri în cadrul cărora le sunt subvenționate în proporție de până la 90% unele investiții. În acest context, haideți să îi ajutăm, să punem la punct niște modele de proiecte astfel încât ei să poată modifica doar datele personale și să acceseze fondurile respective. Așa văd eu pusă problema și acesta este contextul în care văd dezvoltându-se cooperativa. Pentru că, dacă dai acum unui tânăr care vrea să facă ceva o fermă cu 25 de vaci, peste patru-cinci ani el va avea 100 de vite. Vă dați seama ce ar însemna pentru o comună ca a noastră vreo șapte-opt ferme cu câte 100 de capete de bovine, cu ceva oi pe lângă, cu un punct de colectare a laptelui și, poate, și o fabrică de prelucrare cu un abator?“ Cam așa ar arăta, până la capăt, cooperativa din Zâmbreasca în gândul primarului Marin Răduț.

Deocamdată există o fermă-mamă, un punct de colectare a laptelui, proiectele pentru fermele-mici și unele amenajări.

Dar să nu uităm că până și cel mai lung drum începe cu primul pas. Și cu fiecare pas înainte devine tot mai scurt.

Alexandru GRIGORIEV

Piața laptelui, mult mai reglementată din 2017

Președintele Federației Naționale a Crescătorilor de Bovine, Claudiu Frânc, dă speranțe fermierilor spunând că se pregătesc noi măsuri și ajutoare financiare pentru îmbunătățirea, mai ales calitativă, a efectivelor de bovine.

Iată ce a declarat domnia sa pentru revista Lumea Satului:

„După 2 ani de criză în piața laptelui, aceasta a început să își revină. Sunt lucruri bune care se întâmplă în acest sector. Am obținut pe noua perioadă de finanțare un sprijin important pentru fermieri. Este vorba de sprijinul comunitar cuplat, care de această dată răsplătește performanța în fermă (de acești bani vor beneficia fermele comerciale). Am venit cu legislația pe sector (reprezentăm singurul sector care are legea etichetării laptelui și a produselor din lapte), urmează să avem și laboratoarele care să ateste proveniența laptelui și să le punem în aplicare. Conform acestei legi, spre exemplu, nu mai poți scrie pe produs brânză de capră, de vacă sau oaie decât dacă este într-adevăr acel lucru. Din fericire pentru noi, acea platformă de diagnostic care s-a finanțat acum pentru ANSVSA ne va permite prin amprenta genetică să spunem dacă acea brânză este cu adevărat din lapte de capră, vacă sau altceva. Falsificarea produselor lactate va însemna de acum pușcărie.

Am reușit să reglementăm atât de bine această piață încât putem oferi consumatorului garanția unui produs de calitate și conform cu ceea ce plătește. La ora actuală știm bine, că nu avem certitudinea că produsele sunt ceea ce este scris pe etichetă. Or, în momentul în care este infracțiune penală, eu cred că nimeni nu se va mai juca falsificând aceste produse. Toate acestea vin în contextul modificărilor Legii nr. 321, care este actuala Lege nr. 150. De la 1 februarie trebuie să asigurăm acel 51% produs românesc în raft. Suntem pregătiți noi, producătorii români, să facem acest lucru? Este un mare semn de întrebare pe care eu îl pun tuturor colegilor mei. Tot ca un ajutor al sectorului zootehnic, vom avea ajutorul de minimis. Acel ajutor de 5.000 lei pentru achiziția de juninci. Am reușit să facem o schemă în care, pe lângă cele 6.000 de capete pentru care avem finanțarea, să aducem cât mai multe din animalele care există și nu sunt în sprijin la ora actuală. Sperăm ca, pe lângă cele 6.000 de capete, să mai aducem cel puțin 7.000-8.000 de capete, astfel încât să creștem plaja fermierilor beneficiari de sprijin cuplat. Apoi, vin modificările pentru forma de acordare a sprijinului cuplat începând cu 2017, în care rămâne obligativitatea de «10 capete», dar îndreptăm eroarea făcută de funcționarii din MADR, care au strecurat după «10 capete» acea nenorocire de cuvânt «eligibil», ceea ce a făcut să iasă din schemă multe animale care ar fi putut intra în sprijin. Deci, menținem obligativitatea de 10 capete, dar creștem vârsta bovinelor, la Bălțată spre exemplu, de la 8 la 10 ani.

O altă noutate se referă la zonele defavorizate, pentru care se scade numărul exploatației la 5 capete. Sigur, aici vom avea o mare problemă pentru că, să faci controlul și registrul pentru aceste 5 capete, costurile sunt extraor­dinar de mari și va fi foarte greu pentru asociațiile de control care trebuie să facă acest lucru. De aceea noi, Federația Națională a Crescătorilor de Bovine, am cerut ca în aceste zone să fie eliminate controlul și registrul. Dar trebuie să avem și o consecvență în ceea ce discutăm cu Comisia Europeană, pentru că am spus că vrem să îmbunătățim prin acest sprijin calitatea genetică a efecti­velor din România. Noutatea mare este pentru fermele de carne, unde din 2017 vor fi două scheme: o schemă pentru efectivele matcă, care vor avea o anumită alocare financiară, și o a doua schemă care va fi pentru tineretul la îngrășat de carne. Lucrăm foarte mult la definiția clară a raselor de carne, pentru că ştim, au fost necazuri când am exclus Bălțata Românească de la rasa de carne, deși ea este o rasă mixtă, cu varietate lapte și varietate carne. Deci s-au reglementat multe aspecte în sectorul creșterii bovinelor“, spune Claudiu Frânc.

Ministrul Agriculturii: “Trebuie să avem o mai bună organizare în sectorul creșterii animalelor”

Prezent la Târgul Anul de Animale din comuna Vaideeni, județul Vâlcea, Achim Irimescu, ministrul Agriculturii a declarat că se impune o mai bună organizare în sectorul creșterii animalelor, la fel cum se impune și identificarea soluțiilor optime pentru atragerea tinerilor în satul românesc, dar și promovarea cosumului de carne de oaie.

„Sper ca în anii viitori să avem o organizare şi mai bună în sectorul creşterii animalelor şi să reuşim să facem şi o bursă de animale, sa ne aliniem la comerţul modern, cel electronic. Îmi doresc ca satul nostru să redevină ce a fost odată în acest domeniu iar crescătorii noştri de ovine să îşi câştige locul meritat la nivel european. Mi-aş dori ca tot acel deficit de carne de ovine de la nivel european să fie acoperit din producţia românească”, a declarat ministrul Achim Irimescu în cadrul evenimentului.

Târgul de la Vaideeni, județul Vâlcea a reunit asociaţii de crescători de animale din zece judeţe ale ţării.

Creșterea animalelor - un fel de condamnare la locul de muncă

Familia Voicu crește 40 de vaci și 150 de oi Merinos de Palas în Jegălia, județul Călărași. Adică în inima Bărăganului. Maria Voicu a fost operator sanitar-veterinar la ISCIP Modelu (a doua unitate ca mărime de creștere a porcului pe vremea „împușcaților“), până când aceasta a ajuns doar o poveste. Se pare că ea este principala „vinovată“ pentru ferma zootehnică.

„Trăim prin copii și nepoți“

Au doi copii și trei nepoți. Băiatul are 28 de ani și a absolvit Teologia. Este preot în localitatea Gâldău, dar și protopop. Fata este educatoare în Jegălia. Familia Voicu și-a luat această „condamnare“ în serios și se ocupă de creșterea animalelor cât e ziua de lungă. Asta pentru că ei își văd rostul doar prin traiul mai bun oferit copiilor, deși rezultatele sunt din ce în ce mai dezamăgitoare. Prețul de achiziție a laptelui era, la momentul vizitei mele, undeva spre 60 bani/l. Dacă ar fi avut un tanc de răcire probabil prețul ar fi crescut la achiziție. Din păcate, nici comuna nu a accesat programul de minimis lansat acum 2 ani de minister. Am văzut și cum aștepta cisterna de colectare laptele muls de crescătorii din zonă: în condiții improprii, pe terasa cârciumii, la peste 30 grade Celsius și sub asaltul muștelor. Mai este mult de muncă până când această colectare s-ar face în alte condiții. Nicolae Voicu este și consilier local, la al doilea mandat, și promite că primăria se va implica în crearea unei asociații de producători care să ajute atât zootehnia, cât și legumicultura spre o preluare organizată a producției. Primarul a fost ales cu 85% din voturile exprimate, așa că va trebui să întoarcă ceva și spre alegătorii săi.

La mâna samsarilor de etnie romă

Cât privește produșii masculi, pentru că ei nici măcar nu visează la o reproducere cu material seminal sexat, se străduiesc să-i crească până la greutatea de 450-500 kg. Dar valorificarea lor e o problemă și mai dificilă decât vânzarea laptelui. Primul abator ar fi cel de la Aldis, dar nu au intrare acolo. Așa că rămân la mâna samsarilor de etnie romă, care intermediază de zeci de ani achizițiile. Un alt fel de economie de piață. Animalele sunt cântărite din ochi, iar prețurile se fac în funcție de disperarea fermierilor de a vinde. Cât privește vacile reformă, abia obțin 2 lei/kg în viu. Cu berbecuții a fost dificil anul acesta. Dar oricum e mai bine decât la tăurași, ne spune fermierul călărășean. Din păcate, pieile putrezesc pur și simplu deoarece nu le mai cumpără nimeni. „Cât despre lână…“, nu mai spune nimic Nicolae Voicu, în afara unui gest de lehamite însoțit de o grimasă reală.

Baza furajeră: 3 grădini, 7 ha cu lucernă și islazul

Anul acesta nu au mai făcut solar, pentru că în februarie era destul de cald să pună direct în pământ semințele. În grădini au mai ales culturi de porumb siloz și sfeclă furajeră. „Când vin vacile seara de la islaz trebuie să le asigurăm câteva suculente, altfel producția de lapte ar fi mult diminuată“, spune Maria Voicu. Mulg de două ori pe zi. Laptele de seara, împreună cu laptele de la oi, primește cheag și se transformă în brânză, pe care o comercializează la nivel local, mai ales către vecini și rude, la 11 lei/kg. Laptele de dimineață (în jur de 150 l, de la 15 vaci la muls) pleacă spre locul de colectare, despre care am amintit mai sus, de unde este preluat cu o cisternă de către fabrica de lapte din zonă.

Monta vacilor o asigură cu un taur pe care îl dețin. Iar din când în când fac și montă artificială pentru evitarea consangvinizării. Oile sunt mai ușor de crescut în Bărăgan decât la munte, iar laptele lor mult mai consistent. Una peste alta, chiar dacă laptele se vinde foarte prost, nu vor renunța la activitate decât dacă nu vor mai avea de ales. Sunt legați de animalele lor. Se vede în lumina ochilor. Voicu Nicolae are o privire blândă. Doamna pare mai aprigă, deși își asumă „responsabilitatea“ pentru fermă. Împreună au o gospodărie frumoasă, în care băutul cafelei, după ce laptele a ajuns la centrul de colectare, este printre puținele plăceri pe care și le permit între muncile câmpului și grija animalelor.

Doar nepoții le mai fac duminicile duminici și amarul ușor de înghițit.

Tudor CALOTESCU

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 30-32

A fost aprobată o Hotărâre pentru acordarea unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor

A fost aprobată o Hotărâre pentru distribuirea sumei stabilite în anexa la Regulamentul delegat (UE) nr. 2015/1853 al Comisiei din 15 octombrie 2015 de acordare a unor ajutoare excepţionale cu caracter temporar fermierilor din sectorul creşterii animalelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia. Fermierii care vor beneficia de ajutoarele excepţionale sunt producătorii agricoli crescători de vaci de lapte şi producători agricoli crescători de porcine.

Astfel, se modifică data ratei de schimb euro – lei, de la 17 octombrie la 30 septembrie 2015.

Prin această Hotărâre de Guvern se reglementează faptul că, pentru a beneficia de sprijin, producătorii pot dovedi că sunt în activitate şi prin oferta scrisă de a contracta făcută de un prim-cumpărător, valabilă la data depunerii solicitării şi a cel puţin unui document fiscal care să ateste livrarea laptelui, aferent ofertei de a contracta.

Pentru situaţia în care sumele cuvenite producătorilor eligibili din sectorul laptelui şi produselor lactate, fie depăşesc, fie nu epuizează plafonul alocat sectorului, actul normativ reglementează modul de repartizare a diferenţei în deficit sau exces, în cadrul aceluiaşi sector, către aceiaşi beneficiari eligibili, recalculându-se cuantumul unitar alocat pe beneficiar sau pe cantitatea de producţie realizată în perioada de referinţă.

Perioada în care fermierii pot depune cereri este stabilită între 30.05. – 06.06.2016, în vederea distribuirii întregii sume către beneficiarii eligibili.

Creşterea animalelor, pe mâini mai bune?

Agenţia Naţională pentru Zootehnie, înfiinţată prin reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, are ca principal obiectiv redresarea mai accelerată a activităţii în acest domeniu.

Despre măsurile şi acţiunile urgente care se au în vedere pentru îndeplinirea acestui deziderat ne vorbeşte dr. ing. Lelior Iacob, director în cadrul acestei unităţi, cel care până nu demult a fost coordonator al Centrului Tehnic Regional 3 SUD, cu sediul la Blejoi – Prahova.

– Care sunt obiectivele, pe termen scurt, ale Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (ANZ)?

– Creşterea efectivelor de animale la toate speciile de interes zootehnic şi a producţiilor acestora, utilizarea corectă a pajiştilor naturale, susţinerea eforturilor fermierilor în domeniul reproducţiei şi ameliorării raselor constituie obiectivul nostru principal. Ne bucurăm să constatăm că, în urma măsurilor stimulative luate de Ministerul Agriculturii, tot mai mulţi săteni au început să se orienteze spre creşterea animalelor. Chiar şi la cabaline, unde în ultimii zece ani efectivele au scăzut la aproape jumătate, de la 800.000 cai în 2004 la aproximativ 500.000 în prezent. Aceasta ca să nu mai vorbim de ovine şi caprine, unde efectivele de animale sunt în continuă creştere. Avem cai mai puţini fiindcă tot mai mulţi fermieri folosesc acum, în locul calului, tractorul şi utilaje agricole performante. La această specie se constată un interes tot mai mare pentru creşterea cailor de curse sau pentru turism ecvestru, ceea ce înseamnă că, dacă au scăzut efectivele de cabaline în România, a crescut calitatea acestora, cei mai mulţi crescători dorind să aibă animale de rasă cu origine cunoscută. Sperăm că anul viitor vom asista la darea în funcţiune a Hipodromului Ploieşti, unde cursele de cai nu au fost întrerupte nici în perioada celui de al Doilea Război Mondial.

O altă importantă atribuţie a ANZ o constituie acreditarea asociaţiilor de crescători pentru conducerea şi menţinerea registrului genealogic la toate speciile, precum şi acreditarea asociaţiilor sau organizaţiilor care efectuează controlul producţiilor. Apoi, dezvoltarea laboratoarelor pentru controlul calităţii laptelui, o activitate care se impune cu atât mai mult din aprilie a.c., când dispare cota de lapte, controlul implementării amenajamentelor pastorale conform legislaţiei în vigoare, care presupune utilizarea raţională a păşunilor şi a pajiştilor din România de către fermieri, cu respectarea capacităţii de păşunat din fiecare localitate, sunt alte obligații ce cad în sarcina ANZ.

– În ceea ce privește ameliorarea raselor, ce aveți în vedere?

– Agenţia naţională dispune de specialişti pentru toate speciile. Împreună cu asociaţiile de crescători, cu fermierii, implementăm întreaga activitate cu privire la reproducţie, ameliorarea genetică a raselor de animale, precum şi conservarea şi managementul resurselor genetice. Dacă vorbim de bovine, la finele anului 2014 erau cuprinse în Registrul Genealogic 99.900 de capete, efective ce constituie o bază importantă pentru creşterea calităţii raselor de animale cu performanţe deosebite pentru generaţiile viitoare. La ovine sunt acum înscrise 326.735 de capete în cele două sisteme. Ne bucurăm că, după informarea crescătorilor cu privire la noile măsuri de sprijin pentru achiziţia de animale de rasă din schema de sprijin voluntar cuplat, constatăm un val de cereri pentru înscrierea în Registrul Genealogic şi în Controlul Oficial de Producţie. Aceasta în urma intrării în vigoare a HG 873/2014 privind aprobarea schemei de minimis.

Ca urmare a acestor facilități, crescătorii de animale au achiziționat 4.286 berbeci de reproducție și 1.607 juninci din rase specializate.

Obiectivul nostru principal este creșterea numai a animalelor de rasă cu origine cunoscută, pentru a face ca ferma de subzistență de astăzi să producă mâine și pentru piață. Se vede clar că fermierii care fac investiţii au producţii ridicate, cu costuri scăzute, putând face astfel faţă cu succes concurenţei.

– Să înțelegem că, prin reorganizarea instituției, creșterea animalelor a intrat pe „mâini“ mai bune...

– ... Pe aceleași „mâini“, dar cu obiective noi.

Cristea BOCIOACĂ

Horodnic de Sus - creşterea animalelor, pusă sub semnul întrebării

Horodnic de Sus este una dintre comunele din judeţul Suceava în care locuitorii se ocupă cu creşterea animalelor, cultivarea terenurilor şi prelucrarea lemnului. Maria Luţa ocupă primul loc pe comună la cantitatea de lapte pe care o predă anual pentru industrializare. La fel ca şi alţi localnici doreşte să mărească efectivele de animale, dar nu are unde le păşuna.

„Vrem să creştem animale, să avem producţie şi nu suntem încurajaţi“

Asociaţia crescătorilor de animale „Brădetul“ din Horodnic de Sus a fost înfiinţată în anul 2011 şi numără 50 de membri activi, care cresc animale şi au producţie de lapte destul de mare, pe care o predau unui procesator din Vatra Dornei printr-un centru de colectare. Laptele obţinut de membrii asociaţiei este bio, animalele fiind hrănite numai cu fân de pe terenuri pe care se aplică doar gunoi de grajd.

Păşunatul este marea problemă a crescătorilor de animale din această zonă, pentru că din 2011, de la apariţia Legii pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor, ei nu au intrat în posesia suprafeţelor de păşune necesare pentru întreg efectivul de animale.

„Din anul 2007 noi ne chinuim să intrăm în posesia păşunii. Anul acesta am licitat păşunea, am câştigat-o, 3.300 lei hectarul, am semnat contractul cu primăria, am plătit, dar nici până astăzi noi nu suntem proprietarii întregii păşuni, chiar dacă asociaţia a făcut demersuri peste tot. Este vorba de 97 de hectare. Avem oi, capre, vaci, pe care trebuie să le paştem pe aceeaşi păşune. Vrem să creştem animale, să avem producţie şi nu suntem încurajaţi“, ne-a spus Maria Luţa, preşedinta Asociaţiei crescătorilor de animale „Brădetul“ din Horodnic de Sus.

Crescătorii de animale, nemulţumiţi de preţul laptelui

În fiecare zi cantitatea de lapte predată prin centrul de colectare al asociaţiei este între 1.500-2.000 de litri. Crescătorii de animale sunt nemulţumiţi în primul rând de banii pe care îi primesc pentru un litru de lapte cu grăsime de minimum 3,5%.

„Am fost plătiţi bine până în primăvară. Firma care achiziţionează laptele face o recalculare şi lunar ne tăie câte 5.000 de litri pe care noi nu ştim cum să-i acoperim. Aşa cum este şi normal, când predau lapte la centrul de colectare, persoanele asistă la măsurătoare şi la analiza privind grăsimea, iar procesatorul ne taie cantitatea şi, normal, omul este supărat. Pentru un litru de lapte cu grăsimea 4,1 primim 70 de bani. Şi la grăsime se fac şmecherii, eu am aparat electronic ca şi colectorul şi nu vrea să ia în considerare analiza de la aparatul nostru“, a precizat Maria Luţa.

Problemele legate de subvenţie se răsfrâng asupra crescătorilor

La Horodnic crescătorii de animale au probleme cu subvenţia. La începutul anului, echipe de control ale Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură au demarat o anchetă de amploare care vizează circumscripţia sanitar-veterinară, vizat de anchetă fiind medicul veterinar concesionar de la Horodnic de Sus. Au fost sesizate organele de cercetare penală, dar deocamdată singurii care au de suferit sunt crescătorii de animale, care sunt corecţi în relaţia cu statul.

„Medicul veterinar ne-a luat dosarele la toţi membrii asociaţiei, promiţându-ne că le depune pentru subvenţie. Le-a depus, dar la unii nu a trecut toate animalele, la alţii a pus animale în plus şi acum ne-a venit la toţi să dăm înapoi banii primiţi ca subvenţie. Eu, ca persoană fizică, am primit subvenţie pentru 40.000 litri de lapte şi pentru animale suma de 5.000 de euro. Am depus contestaţie la APIA, cei 40.000 litri de lapte vânduţi au fost fiscalizaţi, am plătit TVA la stat, am lucrat legal şi nu am nicio vină pentru tot ceea ce s-a întâmplat. Animalele le am, a venit inspectorul de zonă acasă, au venit de la APIA, DSV, le-au verificat, au verificat crotaliile. Nimeni nu ne-a explicat motivul pentru care trebuie să dăm banii înapoi. Dacă sunt obligată să-i înapoiez nu am de unde. Am mărit exploataţia, am construit un grajd în valoare de 35.000 de lei. Avem două grajduri, vrem să facem un adăpost şi la păşune, am lucrat legal şi, în loc să ne ocupăm de animale, trebuie să umblăm pe drumuri pentru a da declaraţii“, ne-a spus Maria Luţa.

Bani europeni pentru procesarea laptelui

Pentru că laptele nu este plătit la adevărata valoare, asociaţia doreşte să acceseze un proiect cu finanţare europeană pentru procesare la standarde europene a laptelui, cu utilaje moderne, cu consum mai mic de energie.

„După procesarea laptelui, cu zerul obţinut se pot creşte porci. Într-o fermă în care se cresc minimum 30 de porci deja apare profitul. 10.000 de lei să plăteşti pe un an îngrijitorul, 10.000 de lei să plăteşti furajele şi tot rămâne un profit de 10.000 de lei la 30 de porci de 100-120 de kilograme, crescuţi natural şi vânduţi cu 8-10 lei kilogramul. Cresc porci în gospodărie, în prezent am 16, iar acest calcul este făcut pe o situaţie concretă“, ne-a spus Maria Luţa.

Meseria de lăptar, moştenire de peste 100 de ani

Maria Luţa moşteneşte de la străbunică şi bunică meseria de lăptar. Străbunica a avut în urmă cu 100 de ani maşină pentru scos grăsimea din lapte, alegea unt pe care îl ducea şi îl vindea la Bucureşti alături de alte produse lactate, iar mama sa a ieşit la pensie din meseria de colector de lapte. Societatea comercială cu profil zootehnic pe care o deţine este plătitoare de TVA, de taxe, impozite, anual plătind numai TVA peste 1 miliard de lei vechi. În ferma proprie, pe lângă vaci şi oi creşte şi 70 de capre.

„Produsele obţinute din lapte de capră sunt un pic mai scumpe şi nu se prea vând. Doar cine ştie ce înseamnă laptele de capră sau produsul procesat din lapte de capră mai cumpără. Tot ce producem este pe bază de comandă şi desfacem de acasă.

În această vară a venit băiatul din Londra, cu dorinţa de a investi în agricultură, să facă o pensiune agroturistică împreună cu o stână turistică, şi a plecat cu banii înapoi pentru că nu este rezolvată problema păşunii comunale. Îi plac animalele, anul trecut a cumpărat un grajd şi 35 de ari de teren, a făcut un proiect de 70.000 de euro, dar din cauza păşunii a fost nevoit să mai amâne, pentru că, odată populat grajdul, trebuie asigurată şi hrana pentru animale. El vrea să crească vacile în libertate aşa cum familia noastră o face de peste 100 de ani şi nu legate la iesle cu hrană concentrată. Dar dacă nu ai unde păşuna animalele vara, ce te faci?“, a încheiat, retoric, Maria Luţa.

Silviu BUCULEI

Creşterea animalelor a dus la renaşterea Apusenilor

Ţara Moţilor. Peisaje de vis, dar un climat aspru şi, prin urmare, un trai greu de dus de către locuitorii din zonă, chiar foarte greu. Înainte de 1989, mulţi dintre locuitorii Apusenilor trăiau fără curent electric, fără drumuri, motiv pentru care mulţi dintre ei au părăsit meleagurile natale. Astăzi, oraşul Câmpeni şi cele 21 de comune ale sale renasc, odată cu dezvoltarea sectorului de creştere a animalelor. S-au amenajat drumuri, s-au curăţat păşunile şi s-au montat grupuri electrogene. Au fost create aşadar condiţii cât de cât decente pentru ca îngrijitorii de animale să-şi poată duce existenţa. Unul dintre ei este Aurel Stan, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine (ACT) „Arieşul“ din Câmpeni, judeţul Alba, cu care vorbim în rândurile ce urmează despre dragostea moţilor faţă de animale.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian DOBRE
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Abonează-te la acest feed RSS