Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor şi deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopţii, sau în primele ore ale dimineţii, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

- vaci – lapte / 38 – 52 litri

- bovine / 38 litri

- cabaline / 20 – 45 litri

- porcine / 4 – 11.5 litri

- ovine / 6 litri

- păsări – curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Sursa ANSVSA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în lunile septembrie/trimestrul III (diferență) și octombrie, noiembrie, decembrie / trimestrul IV ale anului 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 13.650.008,68 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Apropierea anotimpului de iarnă şi, totodată, trecerea treptată a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impun crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că. sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, elemente care reprezintă starea animalului la un moment dat în raport cu factorii tehnologici de exploatare, respectiv de asigurare a unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori oferiţi de către proprietarii de animale prin:

  • asigurarea spaţiului vital indispensabil;
  • supravegherea zilnică a animalelor;
  • respectarea normelor tehnologice de exploatare, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei și a normelor de zooigienă;
  • asigurarea consumului necesar de furaje şi de apă;
  • aplicarea programelor de profilaxie a bolilor transmisibile sau a tehnopatiilor;
  • asigurarea conceptului de securitate alimentară şi trasabilitate.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare, se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

► Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin:

♦ remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);

♦ tanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;

♦ asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18 – 20 grade C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;

♦ suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă şi alte caracteristici biologice;

♦ la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l- 0,8 m şi front de furajare 50 cm;

♦ la ovine, densitatea în saivan trebuie sã asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultă și 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);

♦ igienizarrea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, efectuate cu unități specializate.

► Asigurarea apei la nivelul necesar, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumite defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.

► Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.

► Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje prin:

■ evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave;

■ menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora;

■ verificarea calităţii furajelor, prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi.

► Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:

→ funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;

→ asigurarea condiţiilor de evacuarea şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului, în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;

→ amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.

► Să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine şi porcine) existente în exploataţie.

► Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.

► Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.

► Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv T.B.C. Blutonguie, E.S.B. Scrapia la ovine, Pesta porcină africană, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate, etc.

Medicii veterinari, pe lângă verificările şi evaluările privind respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare în exploataţiile cu animale şi păsări, caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin informări reciproce cu problematica existentă, pentru a soluţiona operativ doleanţele şi solicitările acestora şi pentru aplicarea unor măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor (ameliorare rase), solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna august a anului 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 2.584.486,87 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul II al anului 2023 .

Suma autorizată la plată este în valoare de 16.937.023,40 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna aprilie 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.346.686,59 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie/ trimestrul I 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 16.666.375,85 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna februarie 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 4.149.814,02 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna ianuarie 2023.

Suma autorizată la plată este în valoare de 1.367.503,24 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Centrele Județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în anul 2022,  diferența lunii septembrie și trimestrul III, precum și lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2022 și trimestrul IV.

Suma autorizată la plată este în valoare de 15.828.180,35 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și în trimestrul II al anului 2022.

Suma autorizată la plată este în valoare de 26.046.778 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor.

Sursa: apia.org.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 august – 15 septembrie 2022, primește Cereri de solicitare a ajutorului excepțional pentru susținerea următoarelor activități:

  • creșterea și/sau îngrășare și/sau reproducția suinelor;
  • creșterea și/sau reproducția și/sau incubația păsărilor.

Scopul acestei scheme de susținere financiară îl reprezintă acordarea de ajutoare excepționale, producătorilor agricoli, crescători de animale, din sectoarele suin și avicol, pentru susținerea unor cheltuieli angajate în perioada 24 februarie  - 31 iulie 2022, necesare activităților de creștere și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în vederea realizării obiectivelor de utilizare eficientă a resurselor, gestionarea nutrienților și aplicarea unor metode de producție favorabile mediului și climei, pentru susținerea activității de creștere în anul 2022, prin compensarea pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale.

Cererile se depun la Centrele Județene ale APIA pe raza cărora potențialii beneficiari au sediul social sau unde au depus cerere de solicitare pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor. Formularul de cerere și documentele justificate ce însoțesc cererea, precum și Ghidul solicitantului se vor regăsi pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar, vor purta sintagma “conform cu originalul”, vor fi datate și însușite prin semnătură de către beneficiar.

Beneficiarii sunt producătorii agricoli, crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, cu modificările şi completările ulterioare, și/sau persoane juridice, care dețin exploataţii autorizate sanitar veterinar până la data de 24 februarie 2022.

Condițiile de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație cu cod ANSVSA, autorizată sanitar – verterinar;

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, respectiv de creștere și/sau reproducție și/sau incubație a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru capacitatea de producție în condiții minime de bunăstare deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine/păsări, cu scopul de a menține exploatația în bune condiții tehnologice.

Plata ajutoarelor excepționale se efectuează până la data de 30 septembrie 2022.

Resursele financiare totale necesare implementării schemei de ajutor excepțional în sectoarele suin și avicol sunt de 129.166,292 mii lei, echivalentul sumei de 26.100 mii euro stabilit în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467, care se asigură astfel:

  1. a) 63.075,336 mii lei, echivalentul sumei de 12.745,324 mii euro, finanțare externă nerambursabilă conforma Anexei la Regulamentul delegat (UE) 2022/467;
  2. b) 66.090,956 mii lei, echivalentul sumei de 13.354,676 mii euro, de la bugetul de stat în conformitate cu prevederile art.2 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467 și în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Cursul valutar este cel stabilit la rata de schimb de 4,9489 lei pentru 1 euro în conformitate cu prevederile alin. (6) al art.1 din Regulamentul delegat (UE) 2022/467. 

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate);

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 150.000 euro.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar se calculează în funcție de capacitatea de producţie în condiții minime de bunăstare deţinută, echivalent UVM, până la concurenţa plafonului echivalent în lei a 100.000 euro.

În situaţia în care sumele centralizate depăşesc resursele financiare aprobate cu această destinaţie, valoarea ajutorului excepțional se reduce proporţional pentru toţi beneficiarii.

Totodată, în cazul în care din resursele financiare alocate rămâne o sumă nedistribuită/neutilizată, aceasta se redistribuie procentual celorlalți beneficiari cu respectarea sumei maxime de 150.000/100.000 euro per beneficiar, în funcție de specii.

Legislație: Hotărârea nr. 1053/2022 privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescătorilor de animale din sectoarele suin și avicol, publicată în Monitorul Oficial nr. 834/24.08.2022.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând de luni, 8.08.2022, eliberează adeverințe pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, care doresc să acceseze credite bancare.

În acest sens, pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a încheiat convenții cu instituțiile bancare și nebancare și cu fondurile de garantare din domeniul agricol privind finanțarea capitalului de lucru pentru desfășurarea activităților curente pentru beneficiarii ajutoarelor naționale tranzitorii și/sau sprijinului cuplat în sectorul zootehnic.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință care atestă depunerea de către beneficiar, în Campania 2022,  a Cererii unice de plată pentru schemele de ajutoare naționale tranzitorii și/sau sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și numărul de animale confirmate în urma efectuării unui prim control administrativ.

Totodată, prin adeverința eliberată de APIA, se confirmă că fermierul, la data emiterii Adeverinței, nu face obiectul excluderilor de la plată pentru schemele din sectorul zootehnic și că acesta îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.

Cuantumurile înscrise în convenții sunt următoarele:

  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul lapte - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte (ANTZ 7 - L) – 61,25 lei/ tonă;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu în sectorul carne - schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne (ANTZ 8-C) - 213,20 lei/cap;
  • Ajutorul Național Tranzitoriu speciile ovine/caprine - schema cuplată de producție, (ANTZ 9) – 15,21 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria bivoliţe de lapte – 510,10 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat categoria taurine din rase de carne - 824,60 lei/cap;
  • Sprijin cuplat categoria vaci de lapte – 1159,00 lei/tonă;
  • Sprijin cuplat viermi de mătase – 289,40 lei/kg gogoși;
  • Sprijin cuplat categoria ovine / caprine – 54,61 lei/cap.

Conform prevederilor Convenției, dobânda aferentă contractului de finanțare pentru beneficiarii sprijinului acordat de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură este de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură efectuează prin Centrele Județene plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna martie și/sau trimestrul I al anului 2022, în funcție de opțiunea asociațiilor exprimată în cererea inițială.

Suma autorizată la plată este în valoare de 17.001.773,83 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

În luna octombrie, în satul Deutsch-Weißkirch / Viscri din județul Brașov, Transilvania este liniște. Câteva grupuri de turiști vizitează încă biserica fortificată. Unii cumpără șosetele de lână specifice locului, tricotate de către femeile rrome și expuse la tarabele de la marginea drumului; alții iau cu ei pâinile mari de casă, care se coc într-un cuptor imens cu lemne, chiar sub ochii lor. Și chiar la sfârșitul toamnei apare inevitabil întrebarea: „Unde este casa prințului Charles?“

Martin Teuch este încă uimit astăzi că satul său natal a devenit o destinație de călătorie atât de populară. În trecut, când își arăta buletinul sau menționa locul de reședință, era întrebat iară și iară: „Și unde este locul acesta?“. Desigur, sasul transilvănean este încântat de schimbare. „Arată bine acum. Cred că este în regulă“, spune el.

„Suntem doar câțiva oameni – dar foarte activi. Toată lumea contează. Trebuie să participi“, spune Martin Teuch, care este și membru al parohiei protestante. Își amintește cu drag de marea întâlnire saxonă din vara anului 2017 la Hermannstadt / Sibiu, unde a participat la paradă în costumul său frumos. De atunci a continuat tradiția, în prima sâmbătă din august, având loc întâlnirea la domiciliu a sașilor germani-Weißkircher în vechea patrie.

Cu această ocazie întâlnește cunoscuți și prieteni. Majoritatea și-au păstrat casele din România și încep să le renoveze. Mai ales cei din generația sa vin acum în sat mai des. Cu câțiva ani în urmă probabil că nu au avut timp să vină „acasă“. Aveau alte priorități, erau ocupați cu copiii lor care erau mici și doreau să se stabilească în Germania.

Emigrația nu era o variantă

El însuși ar fi putut aparține repatriaților. Dar emigrarea nu a fost niciodată o opțiune, ne povestește Martin Teuch. După căderea Zidului Berlinului în 1989, cel mai evident lucru de făcut era să meargă mai departe. În cazul său, „asta a însemna să continue în propria casă părintească, refăcându-și toată viața. Părinții lui erau fermieri de „cooperativă de producție agricolă“, forma în care agricultura colectivă trebuia să se desfășoare pe terenurile expropriate sub regimul comunist. Rudele lui Martin și-au făcut bagajele și au emigrat. Și, imaginați-vă, a rămas într-o astfel de curte, un han vechi, cu ce a mai rămas acolo: animalele din grajd, lemnul din magazie, cerealele din pod. Au lăsat totul acolo.

Martin nu-și putea imagina că lucrează într-o fabrică. A fi lucrător independent înseamnă mult pentru el. Și apoi, recunoaște deschis, o mulțime de lucruri care ar fi putut fi încă folosite i-au fost lăsate. „Nu toată lumea are o astfel de oportunitate cu lucrurile.“

Începutul nu a fost însă ușor. În anul 1991, când Legea nr. 18 privind restituirea terenurilor urma să fie aplicată, Martin era prea neexperimentat pentru a lua măsurile necesare. Mama sa a fost, de asemenea, copleșită de acest lucru – la fel și un frate grav bolnav. Dar când cererile de restituire a terenurilor au putut fi depuse din nou în anul 2005, tânărul fermier a profitat de ocazie. „Am avut din nou un avantaj“, își amintește Martin, pentru că a putut să solicite și proprietățile rudelor sale, proprietăți pe care le-a primit în cele din urmă.

Livrează lapte și vinde viței

Astăzi deține 16 vite, rasa Bălțată Românească. Livrează lapte și vinde viței, așa își rezumă munca. În sat există un punct de colectare a laptelui condus de asociația Agro-Eco Viscri-Weisskirch. Sigur, prețul lasă mult de dorit, punctează Martin, dar cel puțin este plătit la timp. Desigur, Martin nu poate stăpâni totul singur, așa că trebuie să se bazeze pe ajutorul a trei zilieri din sat.

A fost util faptul că o organizație de ajutor din Germania i-a oferit primul său tractor. Au fost adăugate și alte echipamente necesare, pe care asociația agricolă de atunci le primise de la Fundația Saxonia. Între timp, Martin a achiziționat și ferma vecină, unde muncitorii făceau reparații. Mai sunt multe de renovat la cele două case vechi, pas cu pas.

Animalele sunt prioritatea numărul unu pentru Martin. Așa se întâmplă că nici măcar nu se gândește la amenajarea unei camere de oaspeți, cum au făcut majoritatea vecinilor săi. Nu poate face planuri mari de vacanță nici pentru el însuși pentru că este „legat de animale“. Are aproximativ 37 de hectare pentru care primește și subvenții de la APIA. Terenul este destinat producției de fân. Situat nu tocmai aproape de sat, din păcate, nu e potrivit pentru cultivarea lucernei. Din cauza cererilor de returnare târzie proprietățile mai bine cotate au fost deja luate. Producția internă de fân este de obicei suficientă în lunile de iarnă, când vacile și vițeii lui sunt în grajduri și nu duse la pășunat cu turma comunității, așa cum se întâmplă de obicei în cursul anului. În afară de fân, le mai dă animalelor și cereale măcinate, cumpărate de la dealeri. Atunci când cantitățile solicitate sunt mai mari, aceștia livrează cereale la domiciliul clientului. Fiind unul dintre puținii sași transilvăneni rămași în patria lor și care, la fel ca strămoșii lor, activează astăzi în agricultură, el nu regretă că nu a plecat de aici.

Este chiar mândru de asta.

Anca LĂPUȘNEANU

Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, împreună cu ASAS – SCDA Podu – Iloaiei, Asociația „Tradiția Moldovei“ Iași, Primăria Orașului Podu – Iloaiei și Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu“ Podu-Iloaiei. cu sprijinul Consiliului Județean Iași și al Instituției Prefectului Iași, a organizat ,,Târgul Crescătorilor de Animale din Iași“ – Ediția I, în perioada 02-03.10.2021 la Podu-Iloaiei (Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Podu Iloaiei). Scopul evenimentului a fost prezentarea animalelor (ovine, caprine, bovine), a diverselor rase și a rezultatelor de producție, promovarea produselor locale, a noutăților din domeniu și realizarea unui schimb de experiență între participanți.

În cadrul evenimentului au fost prezentate și informații privind: accesarea fondurilor europene pentru fermieri; tratamente preventive la animale; bonitarea și înregistrarea animalelor, dar au fost organizate și concursuri tematice. La eveniment au fost prezenți crescători de animale din județul Iași, reprezentanți ai cercetării, învățământului, formelor asociative, procesatorilor, firmelor de profil din domeniu, ai administrației locale și instituțiilor publice implicate în activitatea din spațiul rural.

„Tradiția Moldovei“ – o asociație a crescătorilor ieșeni

„Bine ați venit la târgul organizat de asociația noastră! Asociația se numește Tradiția Moldovei, a fost înființată de mine și de alți doi fermieri, în urmă cu 6 ani. Am avut o creștere treptată, la început mai lentă; iar la ora actuală avem un număr destul de mare de fermieri și animale. În primul an am fost trei membri, după care am fost 7, iar anul acesta avem un efectiv de 120 de fermieri, care cresc în special ovine“, a precizat la deschiderea târgului Bogdan Bulat, președintele Asociației „Tradiția Moldovei“.

Viitorul sat românesc

Ca element de noutate, Asociația „Tradiția Moldovei“, începând de anul acesta este acreditată și pentru controlul oficial al produselor la caprine, mai adaugă Bogdan Bulat, unul dintre organizatorii târgului. „Să știți că animalele nu le-am adus doar pentru că sunt foarte frumoase, ele de fapt sunt mărturia muncii noastre și a crescătorilor, în special. Ca o concluzie a celor 6 ani de existență a asociației pot spune că este un pic trist. În toată perioada asta am avut și experiențe negative, dar și multe pozitive; satul românesc nu se va dezvolta niciodată cu oameni care așteaptă ajutorul social sau cu cei care și-au găsit un job la oraș. Dacă vrem să dezvoltăm satul românesc și totodată să păstrăm și tradiția vie, amintirea și lucrurile bune pe care le avem de la străbunii noștri, ar trebui să clădim viitorul satului românesc în jurul oamenilor gospodari și cu mândrie vă zic că așa sunt membrii asociației noastre“, mărturisește acesta.

Prețul mielului, stabilit de țările arabe

La un astfel de târg, mai ales că acesta reprezintă și interesele crescătorilor din acest județ, nu puteam să nu-l întrebăm care sunt problemele acestui sector și care ar fi rezolvările.

„Prețul mielului a crescut. Din păcate, cu prea puțină implicare a autorităților noastre, în mare parte pentru că Uniunea Europeană a ridicat un embargou cu două țări arabe, mari consumatoare de miel românesc. În felul acesta prețul mielului a crescut foarte mult. Vorba cuiva, acum 2-3 ani în urmă noi nu vindeam mieii, doar scăpam de ei, dar mai nou reușim să încasăm bani.“ În ceea ce privește prețul la brânză acesta este scăzut, astfel încât brânza de oaie autentică din piață lipsește (...). Acordarea subvenției nu este un aspect deloc de neglijat, nu sunt niște bani pe care fermierii îi duc acasă, ci sunt bani care se întorc tot în zona zootehniei. Un minus al acestui sector este faptul că nu avem unde să ne vindem lâna la un preț măcar decent, efectiv suntem nevoiți să scăpăm de ea în jurul stânei. Marea majoritate o privește ca fiind un deșeu; din păcate, am ajuns și noi în această situație. O altă problemă mare în acest sector este lipsa forței de muncă pentru că nu sunt utilaje atât de performante astfel încât să îngrijească fiecare în parte“, mai specifică tânărul Bogdan Bulat.

Crescător de Țurcană bucălaie, optimist!

La târg au fost prezenți mulți crescători ieșeni, cu exemplare din rase diferite, alese pe sprânceană. Unul dintre ei a fost Ciută Matei Brăduț, din comuna Focuri, județul Iași. „Împreună, tatăl, fratele meu și eu avem un efectiv de cca 900 de animale. De mic copil mă ocup de creșterea oilor pentru că noi vrem să continuăm tradiția. Rasa este Țurcană bucălaie și am ales-o pentru că se pretează mai bine zonei noastre și ne este nouă dragă această bucălaie. 2021 pentru noi, crescătorii de animale, a fost un an foarte bun, ne rugăm să fie mereu așa. Ca să le putem întreține avem și teren arabil, și pășune. Am vrea să mărim efectivul de animale, dar este mai greu cu forța de muncă“, declară tânărul crescător ieșean.

În România se poate trăi din ciobănie

Grigoraș Constantin a venit din comuna Coarnele Caprei și se ocupă de creșterea ovinelor de mic copil. „Rasa specifică este Țurcană bucălaie; de mic am crescut printre oi deoarece părinții mei dintotdeauna s-au ocupat cu creșterea oilor. Eu încerc să îi ajut cum pot și când pot, vreau să dezvolt pe viitor mica fermă de animale. În acest moment avem în jur de 300 de oi. Am ales această rasă pentru că aspectul lor i-a plăcut și tatălui meu, și mie. Și în România se poate trăi din ciobănie, cum am crescut până acum se poate trăi și de acum încolo. Avem nevoie de mai multe piețe pentru desfacerea produselor. Așa cum părinții noștri au reușit să ne crească și să trăiască în țara noastră, putem și noi. Nu avem teren arabil, ci arendăm terenurile“, încheie Grigoraș Constantin.

Beatrice Alexandra MODIGA

Ursul brun este o specie protejată. Conform datelor Comisiei Europene, peste 35% din populația de urs brun se găsește în România. În condițiile în care de peste șase ani s-a interzis vânătoarea de urși, efectivele acestora au crescut exagerat de mult. În păduri rămân cei mai puternici, iar ceilalți coboară, până găsesc hrană, chiar și în zonele urbane. În județ sunt de trei ori mai mulți urși decât optimul stabilit de specialiști. Conform purtătorului de cuvânt al Direcției Silvice Suceava, George Celsie, înmulțirea urșilor a devenit deja o problemă pentru populație după ce, în ultima perioadă, sunt tot mai multe atacuri de urs în ocoale și în gospodăriile populației.

Un urs a făcut pagube la Pojorâta şi este „pieton“ pe drumul național care leagă Moldova de Ardeal

Un urs de aproximativ 400 kg a devenit o adevărată sperietoare pentru locuitorii comunei Pojorâta, dar și pentru cei care circulă pe Drumul National 17, care leagă Suceava de Ardeal, ursul traversând noaptea acest drum. Localnicii spun că nu este primul an când sălbăticiunea a coborât din pădure în sat pentru a căuta hrană și că s-au obișnuit cu atenționările prin serviciul Ro Alert cu privire la riscul de a se întâlni cu ursul pe ulițele satului.

Situația din comuna Pojorâta, unde un urs a făcut pagube însemnate în gospodăriile oamenilor, a ucis mai multe bovine, cinci viței care aparțineau unui crescător de animale din această localitate fiind uciși într-o singură noapte, a fost discutată de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. S-a hotărât realizarea demersului procedural pentru relocarea/recoltarea exemplarului care a provocat pagube şi care ar fi putut pune în pericol viața cetățenilor din zonă, precum și monitorizarea activă prin patrulare în zona de risc, cu efective formate din reprezentanți ai Jandarmeriei, Poliției și gestionarului fondului de vânătoare.

În același timp, o asociație de protecție a animalelor din Suceava, „Casa lui Patrocle“, a făcut apel la autorități să nu ucidă ursul care se plimbă nestingherit pe raza comunei Pojorâta, cerând relocarea animalului printr-o soluție propusă în acest sens.

„Am discutat acum cu reprezentanţii Sanctuarului de la Zărneşti, care şi-au oferit disponibilitatea să primească acest urs.  Facem un apel către toate autorităţile şi instituţiile publice din judeţul Suceava implicate în gestionarea acestui caz. Rugăm să se ia în considerare relocarea acestui urs, şi nu aplicarea măsurii extreme“, se arată în mesajul publicat pe pagina de Facebook a Asociaţiei „Casa lui Patrocle“.

Ursul, „turist“ în staţiunea Vatra Dornei

Primarul comunei Pojorâta, Ioan Bogdan Codreanu, a făcut apel la autorităţile judeţene şi centrale pentru a lua măsurile care se impun pentru ursul care face ravagii pe raza localităţii, mai ales că acesta este văzut tot mai des pe lângă casele oamenilor.

„Pericolul este foarte mare. Copiii aşteaptă autobuzul în staţie să meargă la şcoală, iar ursul umblă printre case. Zeci de bovine au fost fugărite de animalul sălbatic, fermierii sunt nemulţumiţi şi, pe bună dreptate, cer să se ia măsuri“, susţine primarul comunei Pojorâta.

La sfârşitul lunii mai, un urs a coborât noaptea din pădure și în stațiunea Vatra Dornei, unde a distrus mai multe garduri și a omorât un porc dintr-o gospodărie. După un apel la 112 au intervenit poliţiştii, jandarmii şi silvicultorii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Suceava transmițând mesaj RO-Alert pentru atenționarea populației din zona în care a fost semnalată prezența ursului. Jandarmii au rămas în zonă  pentru o perioadă mai lungă de timp pentru a se asigura că ursul nu se întoarce și că nimeni nu este în pericol. Ursul a revenit în Vatra Dornei după câteva zile, în locul unde lăsase leșul porcului de 150 kg, luat dintr-un adăpost închis pe care l-a distrus.

O ursoaică cu un pui a coborât şi la Dorna Arini, oamenii alertând autoritățile, iar jandarmii au procedat la îndepărtarea ursoaicei cu pui cu semnale acustice și luminoase.

Urşii tineri şi cei slabi sunt alungaţi de urşii bătrâni şi de cei puternici

Specialiştii au stabilit, cu ani în urmă, că în fiecare fond de vânătoare poate să vieţuiască un anumit număr de urşi, dar în momentul de faţă sunt mult mai multe ursoaice cu câte doi şi trei pui, față decât ar fi normal. Nu au cum să vieţuiască acolo. Urşii bătrâni şi puternici rămân în habitatul lor, îşi păstrează arealul, iar cei care sunt mai mici, mai slabi stau o perioadă, dar apoi merg să-şi caute de mâncare până ajung să iasă din fondul forestier, unde nu este un urs puternic şi devine el cel puternic. Cu ușurință ajung în sate unde găsesc ceva de mâncare.

„Direcţia Silvică Suceava se confruntă în momentul de faţă cu o serie de probleme legate de  efectivele foarte mari de carnivore.

Toate fondurile cinegetice din Suceava sunt suprapopulate, iar efectivele de urşi au început să creeze probleme în sate şi orașe. La Pojorâta avem un urs care a atacat trei gospodării și avem, în două săptămâni, opt bovine omorâte de acesta. Sunt făcute procese verbale de evaluare a pagubelor, este înaintată o adresă Ministerului Mediului, iar în momentul de faţă aşteptăm o decizie a ministerului.

Noi am propus recoltarea acestui urs, pentru că, din punctul nostru de vedere, un  asemenea exemplar, care în două săptămâni ucide opt bovine, nu mai este acel urs care ar trebui să fie. Orice ai face, relocat în altă parte, va face acelaşi lucru sau e posibil să ajungă într-o zonă unde nu sunt animale şi să atace omul. De aceea noi am propus recoltarea acestui urs, respectiv împuşcarea lui.

De ce se întâmplă aceste fenomene în zona noastră? Cauza este creşterea alarmantă a efectivelor de urs. Din cele peste 70 de fonduri de vânătoare din judeţ, Direcţia Silvică gestionează 24 de fonduri de vânătoare. Pe cele 24 de fonduri de vânătoare, faţă de un efectiv optim de 103 urşi, în momentul de faţă avem 300, deci de trei ori mai mult. Acest fapt duce la mai multe lucruri.

Primul şi cel mai important este că urşii mai tineri şi cei mai slabi sunt alungaţi de urşii bătrâni şi de cei puternici şi vor ajunge în aceste zone de la marginea pădurii, unde trebuie să se hrănească. Nefiind în mediul lor natural, unde sunt animale sălbatice, unde sunt fructe, ciuperci, atacă gospodăriile ţărăneşti, stânele. Urşii sunt un exemplu de animale care, din omnivore, deoarece mănâncă atât fructe de pădure cât şi carne, devin carnivore“, ne-a spus inginerul George Celsie, şeful Biroului Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Pericol la întâlnirea între urs şi om

Pericolul vine din obişnuinţa urşilor de a căuta hrană la marginea localităţii sau la marginea pădurii, acolo unde sunt exploataţii agricole sau ferme de animale, stâni, locuinţe şi astfel riscul ca omul să se întâlnească faţă în faţă cu acest locatar al fondului forestier este mare. Silvicultorii spun că ursoaicele îşi învaţă puii să caute hrana prin ferme, prin curţile oamenilor, pentru că acolo au găsit şi ele de mâncare.

Mai există zone unde copacii au fost doborâți de vânt şi unde era ursărie, erau bârloguri ale urşilor. Aceștia au fost nevoiţi să se mute în pădurea rămasă în picioare şi unde nu au fost foarte bine primiţi.

Urşii revin după ce se reface vegetaţia forestieră şi zmeurişul este din belşug. Un exemplu în acest sens este comuna Broşteni, unde în 2016 a fost o suprafaţă de 700 de hectare afectate de vânt. Acolo a fost ursărie, iar în momentul când a avut loc furtuna toată populaţia de urşi s-a deplasat câţiva kilometri. Acum în zonă este zmeuriş şi în vara anului 2020 urşii au revenit în vechiul habitat, refăcându-şi din nou culcuşurile, bârloagele şi acolo vor sta.

Cel mai probabil în acest an va fi o producţie foarte mare de zmeură şi, păstrând tradiţia, în zona montană a judeţului vor veni culegătorii din Bistriţa şi Maramureş, astfel încât se anticipează probleme la întâlnirea dintre urşi şi om.

S-au înmulțit cazurile de pui de urs abandonaţi de mamă

Animalele nu îşi abandonează puii. Ba mai mult, îi apără de oricine încearcă să se apropie de ei. O ursoaică naște în mod obișnuit doi-trei pui, în lunile decembrie-ianuarie; de obicei sunt mămici dedicate, îşi îngrijesc singure ursuleţii, îi hrănesc şi îi învaţă toate tehnicile de supravieţuire până când sunt suficient de mari să se descurce singuri. De obicei, când o ursoaică îşi pierde un pui, revine de mai multe ori în zona în care a avut loc incidentul, căutându-şi puiul. Dacă este în apropiere de zone locuite, intră în gospodării, comportamentul ei fiind unul agresiv. Specialiştii spun că rareori ursoaica îşi abandonează puii, iar în ultimii ani aceste cazuri sunt tot mai dese.

Doar în ultima decadă a lunii mai trei pui de urşi abandonaţi de ursoaice au fost găsiţi în judeţul Suceava.

Un pui de urs de numai trei luni a fost abandonat de ursoaică şi a fost găsit în curtea unei pensiuni din Mălini. Proprietarii pensiunii au luat legătura cu angajaţii Ocolului Silvic Mălini cărora le-au predat puiul de urs. Silvicultorii din Mălini au cercetat zona în căutarea ursoaicei, dar cum nu existau semne că ar fi în zonă, au preluat puiul de urs şi l-au transportat la sediul ocolului. Au anunţat imediat specialiştii Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei pentru Protecţia Mediului, l-au hrănit şi au avut grijă de puiul de urs timp de două zile, până când a fost preluat de Centrul pentru Reabilitarea Urşilor Orfani din judeţul Harghita, singurul centru de acest fel din Europa, de unde va fi reintrodus în mediul său natural

Doi ursuleţi, sănătoşi şi jucăuşi, dar fără mamă, au fost găsiţi de un silvicultor pe raza Ocolului Silvic Crucea din judeţul Suceava, în zona unui drum forestier. Puii de urs au fost adăpostiţi în condiţii de siguranţă într-un ţarc împrejmuit, asigurat de angajaţii Direcţiei Silvice Suceava, până când au fost relocaţi, în condiţii de siguranţă, la Orfelinatul de urşi din Munţii Hăşmaş, judeţul Harghita.

Silviu Buculei

Având în vedere condițiile meteo care prevăd pentru perioada următoare temperaturi ridicate, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reamintește proprietarilor și deținătorilor de animale că au obligația de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecția și bunăstarea animalelor și să evite apariția stresului termic.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalți proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deținătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii și poneii, ținuți afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligați prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferințe inutile;

- Transporturile trebuie realizate pe timpul nopții, sau în primele ore ale dimineții, astfel încât să fie evitate orele cu temperaturi crescute din timpul zilei;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condițiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate și asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu 10-20% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, șoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului astfel încât în orice moment al călătoriei temeperatura să fie cuprinsă între 5°-30°. De asemenea, apa trebuie să fie asigurată permanent.

Sursa de apă potabilă:

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcție de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

- vaci – lapte / 38 – 52 litri

- bovine / 38 litri

- cabaline / 20 – 45 litri

- porcine / 4 – 11.5 litri

- ovine / 6 litri

- păsări – curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcție de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deținătorii de animale au obligația legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deținute.

Sursa: ANSVSA

Problemele cu care se confruntă domeniul zootehnic din ultima vreme l-au determinat pe tânărul Marian Meluță, din satul Gimbăşani, judeţul Ialomiţa, să ia atitudine, să-și facă propria sa fermă de animale și să creadă tot mai mult că soluția va fi întotdeauna asocierea.

Investiţie de 300.000 lei

„Povestea fermei începe în primăvara anului trecut, când am devenit preşedintele Asociaţiei crescătorilor de animale de pe raza comunei noastre. Aceasta exista doar în acte, cu numele, fără a se implica nimeni activ în activităţile zootehniei locale. La vremea aceea deţineam un număr de 26 de oi şi 10 capre. Fix când trebuia să întocmesc dosarele pentru subvenţia pe păşune, unul dintre crescători mă înştiinţează că nu mai poate susţine ferma deoarece se simte epuizat fizic întrucât lucrează pe mai multe fronturi. Pentru a nu se reduce numărul de animale la nivelul comunei, deoarece avea în jur de 300 de capete, împreună cu familia mea am decis să i le cumpăr. Datorită dragostei cu care le-a crescut, acesta mă vizita mai mereu, când avea timp, moment în care i-am propus ca în toamnă să îşi cumpere altele şi să le punem la comun, să ne asociem. Astfel, am pus umărul la treabă şi am construit ferma pe care o deţinem astăzi, eu împreună cu asociatul şi prietenul meu Valeriu Buca. Ulterior, am generat un nucleu de 530 de capete, 330 de capre şi 200 de oi. Caprele sunt Carpatine, iar oile sunt metis de Carabaş, Ţurcană şi Suffolk. Cu privire la furajare, iarna ce tocmai a trecut a fost foarte grea, seceta din 2020 reducând atât cantitatea, cât şi calitatea furajelor colectate. Pe lângă faptul că nu am avut de unde să colectăm fân, am cumpărat şi la preţuri foarte mari. Valoarea investiţiei la momentul actual se ridică la suma de 300.000 lei“, mai adaugă tânărul. Laptele este închegat de crescători prin metodă tradiţională, iar brânza rezultată o vând sau o folosesc pentru a face troc cu cereale, ne spune crescătorul. „Din păcate, preţul obţinut este destul de mic. Am vândut cu 20 de lei/kg de brânză, în contextul în care în piaţă aceasta costa 36 de lei/kg.“

Căşărie autorizată ANSVSA

Este nevoie de implicare 100% şi de ajutor în același timp, mai spune Marian Meluță. „Nu ştiu dacă sunt în măsură să dau sfaturi. Dacă doreşti să te apuci de o astfel de activitate, singur nu răzbeşti. Ca plan de viitor, ne dorim să înfiinţăm o căşărie autorizată ANSVSA şi să punem bazele unei cooperative, dar, din păcate, în acest moment oamenii sunt reticenţi. Viitorul este incert deoarece primăria nu susţine acest tip de activitate, iar fără suport de la reprezentanţii statului, de unii singuri şi cu forţe potrivnice nouă, ne este foarte greu să întrezărim un viitor“, încheie acesta.

Casetă

„În ceea ce privește valorificarea lânii, din nefericire, deşi s-a încercat să fie pusă în valoare, nu este căutată. Totuși, pentru a o folosi, ne-am propus să construim un alt adăpost şi să îl izolăm termic cu lână.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, aduce la cunoștința opiniei publice că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, pentru cererile depuse în luna iulie 2020, aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 15.471.469,19 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru un număr de 87 de solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Pagina 1 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti