Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, până la data de 24 martie 2024 inclusiv, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06 - Bunăstarea animalelor Pachet a) - Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) - Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM).

Completarea și depunerea cererii se efectuează exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor, conform procedurii deja cunoscute.

Instrucțiunile pentru depunerea cererilor se regăsesc pe site-ul APIA, iar informațiile necesare pentru acordarea plăților sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile la link-ul: https://apia.org.ro/

Sursa: apia.org.ro

Apropierea anotimpului de iarnă şi, totodată, trecerea treptată a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impun crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că. sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, elemente care reprezintă starea animalului la un moment dat în raport cu factorii tehnologici de exploatare, respectiv de asigurare a unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori oferiţi de către proprietarii de animale prin:

• asigurarea spaţiului vital indispensabil;
• supravegherea zilnică a animalelor;
• respectarea normelor tehnologice de exploatare, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei și a normelor de zooigienă;
• asigurarea consumului necesar de furaje şi de apă;
• aplicarea programelor de profilaxie a bolilor transmisibile sau a tehnopatiilor;
• asigurarea conceptului de securitate alimentară şi trasabilitate.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare, se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

► Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin:

♦ remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);

♦ tanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;

♦ asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18 – 20 grade C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;

♦ suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă şi alte caracteristici biologice;

♦ la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l- 0,8 m şi front de furajare 50 cm;

♦ la ovine, densitatea în saivan trebuie sã asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultă și 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);

♦ igienizarrea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, efectuate cu unități specializate.

► Asigurarea apei la nivelul necesar, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumite defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.

► Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.

► Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje prin:

■ evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave;

■ menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora;

■ verificarea calităţii furajelor, prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi.

► Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:

→ funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;

→ asigurarea condiţiilor de evacuarea şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului, în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;

→ amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.

► Să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine şi porcine) existente în exploataţie.

► Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.

► Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.

► Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv T.B.C. Blutonguie, E.S.B. Scrapia la ovine, Pesta porcină africană, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate, etc.

Medicii veterinari, pe lângă verificările şi evaluările privind respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare în exploataţiile cu animale şi păsări, caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin informări reciproce cu problematica existentă, pentru a soluţiona operativ doleanţele şi solicitările acestora şi pentru aplicarea unor măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

În condițiile avertizărilor privind producere de fenomene meteorologice extreme (ploi torențiale, furtuni, căderi de grindină) care pot provoca și inundații, în diferite zone ale țării, fenomene care pot afecta sănătatea animalelor, prin declanșarea de afecțiuni specifice intemperiilor sau de boli transmisibile, medicii veterinari avertizează crescătorii de animale, precum și autoritățile locale cu privire la obligația de a implementa măsuri de profilaxie generală, de profilaxie specifică și de ecarisare a teritoriului pentru prevenirea și limitarea posibilelor îmbolnăviri la animale sau boli transmisibile la animale și de la animale la oameni, activități direcționate cu responsabilități pentru:

• protejarea sănătății animalelor și păsărilor, protecția și bunăstarea acestora;
• protecția mediului.

În domeniul protejării sănătății, protecției și bunăstării animalelor:

- monitorizarea exploatațiilor comerciale și a exploatațiilor nonprofesionale din gospodăriile populației care dețin animale şi păsări, verificându-se starea clinică de sănătate, efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii prevăzute pentru această perioadă sau acțiuni de necesitate (acțiuni de supraveghere prin afluirea de probe pentru examene de laborator, vaccinări imunoprofilactice, în special vaccinarea contra antraxului, examinarea sortimentelor de furaje și a apei potabile);

- verificarea disponibilității echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilație și a generatoarelor de energie electrică (în special la fermele cu porci și păsări);

- asigurarea unor locuri și spații prestabilite pentru retragerea animalelor în cazuri excepționale și mutarea acestora din gospodăriile afectate de inundații în zone sigure, unde să fie asigurate condiții de adăpostire, hrană, adăpare și îngrijire;

- circulația animalelor în județ și în afara județului să se facă numai dacă este strict necesar și numai cu aprobarea și sub supravegherea serviciilor veterinare locale sau județene, după caz;

-  administrațiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanță, să cunoască situația reală și să informeze deținătorii de animale despre fenomenele prognozate;

- deținătorul de animale și păsări are obligația ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunțe urgent medicul veterinar din localitatea respectivă de orice modificare a stării de sănătate a animalelor, precum și modificări comportamentale;

- verificarea stocurilor de produse alimentare de origine animală și de apă potabilă, existente în unitățile de profil sau la sursă în cazul apei, sub aspectul calității și a salubrității, precum și stabilirea unor măsuri corective, după caz;

- asigurarea stocurilor de materiale sanitare, medicamente, produse biologice şi dezinfectante pentru situații de urgență.

În domeniul protecției mediului:

• coordonarea activității, prin implicarea autorităților locale și a fermierilor pentru colectarea cadavrelor și dirijarea lor la unitatea de distrugere sau incinerare;
• curățarea și dezinfecția zonelor de unde s-a retras apa și au fost colectate cadavre de animale;
• verificarea condițiilor de manipulare, colectare, păstrare și transport al subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman;
• colaborarea cu instituțiile județene: Instituția Prefectului, Consiliul Județean, ISU, CPC DSP, IPJ DAJ, cu asociațiile crescătorilor de animale și asociații pe produse.
• Situațiile deosebite pot fi comunicate la unitățile sanitare veterinare sau la comandamentele locale, constituite pentru a se putea interveni operativ și eficient cu personal de specialitate.

Dr Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii care și-au asumat angajamente pentru Intervenția DR 06 – „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, că pot completa și depune online deconturile/documentele justificative aferente trim. I al anului 2023.

Completarea și depunerea online se face prin pagina web: www.apia.org.ro și se utilizează ca browser Google Chrome.

În cadrul paginii APIA, Bunăstarea animalelor DR - 06, secțiunea Instrucțiuni completare/ depunere se regăsesc pașii pentru operarea și depunerea online, pachetul a) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor .

Deconturile justificative sunt însoțite în funcție de pachetul solicitat, de documentele prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Intervenția DR 06 - Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a III a și în Ghidul solicitantului pentru Măsura 14 - Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția I, aprobate prin OMADR nr. 58/2023 și postate pe site-ul oficial al APIA.

Documentele transmise online vor sta la baza verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a Intervenției DR - 06 și efectuării verificărilor administrative ulterioare.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că, până la această dată, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată suma totală de 105,016 milioane euro pentru beneficiarii Măsurii 14 – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări din Campania 2022.

Suma totală autorizată în valoare de 105,016 milioane euro este aferentă unui număr de 436 beneficiari, din care 33,706 milioane euro pentru bunăstare porcine şi 71,310 milioane euro pentru bunăstare păsări.

Plățile se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4.9490 lei pentru un euro stabilit de Banca Centrală Europeană pentru data de 31.12.2021 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 2022/C1/02.

Sprijinul financiar are forma unei plăți anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) și reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri care își asuma voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

Sursa apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de marți, 28 martie 2023, eliberează adeverințe pentru beneficiarii DR 06 - Bunăstarea animalelor, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2023.

Astfel, potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2023, pentru DR 06 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2023.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2023.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici și Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează maxim 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 703/2013, cu modificările și completările ulterioare, sunt stabilite condițiile în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA. Dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.

Până în prezent, APIA a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM):

1. APIA - Alpha Bank - FGCR;
2. APIA - BCR - FNGCIMM;
3. APIA – BRD - FGCR;
4. APIA – Creditcoop - FGCR;
5. APIA – CEC Bank – FGCR/ FNGCIMM;
6. APIA - OTP Bank – FGCR/FNGCIMM;
7. APIA – Raiffeisen – FGCR;
8. APIA - Banca Transilvania – FGCR;
9. APIA – Unicredit Bank- FGCR.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare, respectiv FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 27 februarie - 24 martie 2023, se depun Cereri de plată pentru intervenția DR-06- Bunăstarea animalelor Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul Planului Strategic PAC 2023—2027.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit și costurile suplimentare suportate de fermieri și are forma unei plăți anuale fixe pe Unitate Vită Mare (UVM). Suma totală alocată pe întreaga perioadă de programare pentru această intervenție este de 736,25 milioane euro urmând să beneficieze de finanțare toți cei care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.

Solicitanții intervenției DR-06 — Bunăstarea animalelor, Pachet a) — Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și Pachet b) — Plăți în favoarea bunăstării păsărilor pot depune cererile la Centrul APIA pe a cărui rază teritorială se află sediul social al acestora sau pe raza teritorială a judeţului unde are capacitatea de producţie cea mai mare, în cazul în care are mai multe exploatații.

Completarea și depunerea cererii se face exclusiv electronic, de către beneficiar, prin accesarea site-ului www.apia.org.ro – secțiunea DR 06 – Bunăstarea animalelor.

Informațiile necesare pentru acordarea plăților se regăsesc în cuprinsul Ghidurile Solicitantului care împreună cu cererile de plată pentru cele două pachete sunt disponibile pe site-ul APIA la link-ul https://apia.org.ro/ și la MADR la link-ul https://www.madr.ro/.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură  informează potențialii beneficiari că, în perioada 15 - 28 februarie 2022, pot depune cererile de plată pentru Măsura 14  „Bunăstarea animalelor”, ce conține două pachete: - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Ca element de noutate, cererea de plată completată online se va semna electronic.

Cererile de plată pentru Măsura 14 - “Bunăstarea animalelor” cuprind angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA, deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul și se depun însoţite de toate documentele prevăzute în ghidurile solicitantului.

Documentele justificative aferente cererii se încarcă pe platforma electronică pusă la dispoziție de APIA.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 - “Bunăstarea animalelor” pentru cele două pachete, însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 28/14.02.2022 și pot fi accesate pe site-ul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură: www.apia.org.ro .

Iarna este deja instalată și trecerea unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impune crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, respectiv asigurarea unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori ce trebuie oferiţi de către proprietarii de animale.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzatoare se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

• Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin :
• remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
• etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
• asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18 – 20 grade C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;
• suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă, şi alte caracteristici biologice la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l – 0,8 m şi front de furajare 50 cm;
• la ovine, densitatea în saivan trebuie sã asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultã þi 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţa minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);
• igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, acțiuni efectuate cu unități specializate.
• Asigurarea apei la nivelul necesarului, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumitor defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.
• Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
• Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje.
• Evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave,
• Menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora,
• Verificarea calităţii furajelor prin trimiterea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi;
• Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:
• funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;
• asigurarea condiţiilor de evacuare şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;
• amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.
• Pentru protejarea împotriva SARS-CoV-2 se recomandă:
• restricţionarea accesului în fermă a personalului non-esenţial;
• implementarea unui registru al persoanelor care intră în fermă (dată, informaţii de contact, orele de intrare şi de ieşire, scopul vizitei şi orice alte contacte cu alte ferme în ultimele 2 săptămâni);
• restricţionarea accesului persoanelor cu o temperatură corporală care depăşeşte valoarea de 37.5 grade Celsius; orice persoană care manifestă semne clinice compatibile cu boala COVID-19, a celor care au fost testate pozitiv pentru SARS-CoV-2 sau care au fost în carantină până în momentul în care au fost declarate vindecate de către medici;
• în cazul fermelor de capacitate mare, sosirea angajaţilor la muncă trebuie programată astfel încât să se evite aglomerările;
• se interzice prezenţa câinilor, pisicilor, animalelor sălbatice şi a dăunătorilor prin construirea de elemente de împrejmuire; de asemenea, trebuie îndepărtate furajele, aşternuturile şi materiile fecale care pot atrage aceste animale;
• asigurarea echipamentului personal de protecţie; acesta trebuie ales în funcţie de activităţile desfăşurate; precum și asigurarea de echipamente de protecţie suplimentare (măști, mânuşi, ochelari de protecţie) care se schimbă și se dezinfectează zilnic;
• respectarea distanţării fizice între angajaţi, cel puţin un metru, cu o atenţie deosebită pentru pauzele de masă;
• inițierea unei campanii de informare în rândul angajaţilor în ceea ce priveşte mecanismele de transmitere a SARS-CoV-2 şi a măsurilor de biosecuritate care trebuie respectate la nivelul fermei;
• să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale;
• să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi a păsărilor din exploataţie;
• să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv T.B.C. Blutonguie, E.S.B. Scrapia la ovine, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate etc.

Atunci când își desfășoară activitatea, în situația evaluării unei pandemii, medicii veterinari au responsabilitatea de a-și proteja atât propria sănătate cât și pe cea a celor cu care lucrează. În context, medicii veterinari trebuie să se asigure că sunt implementate niveluri adecvate de biosecuritate, că personalul este protejat cu echipamentul necesar și că proprietarii de animale sunt informați despre măsurile de precauție în vigoare.

Este responsabilitatea fiecărui individ să se asigure că sunt respectate comportamente adecvate în cadrul acestor activități, pentru a evita extinderea suplimentară a COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Comisia Europeană a lansat în luna octombrie o consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor. Se doreşte ca în termen de doi ani să fie prezentată statelor membre și Parlamentului European o propunere legislativă nouă ca parte a strategiei sale „De la fermă la furculiță“.

Aceasta va viza, pe de o parte revizuirea legislaţiei existente pentru găini ouătoare, scroafe şi viţei iar pe de altă parte, va fi inclusă şi cea pentru iepuri, găini de reproducţie, pui broiler, prepeliţe, raţe şi gâşte cuprinse în iniţiativa cetăţenească „fără cuşti“ semnată de peste 1 milion de europeni.

De asemenea, Comisia va încerca să identifice măsuri de sprijin financiar şi stimulente pentru a-i ajuta pe fermieri să-şi modernizeze unităţile, astfel încât acestea să ţină mai mult seama de bunăstarea animalelor şi să corespundă noilor standarde.

Consultarea, va dura până pe 21 ianuarie 2022 şi ar trebui să permită strângerea opiniilor publicului larg și a diferiților actori din sector. Foaia de parcurs a fost publicată în mai 2020 şi a primit aproape o mie de comentarii.

Scopul revizuirii planificate este de a asigura un nivel mai ridicat de bunăstare a animalelor, de a alinia legislația europeană la cele mai recente dovezi științifice, de a extinde domeniul de aplicare și  a facilita implementarea acesteia.

„Bunăstarea animalelor este un punct de referință pentru societățile civilizate. Producția alimentară durabilă nu ar putea fi realizată fără a fi luată în considerare și de aceea este un pilon al strategiei noastre «De la fermă la furculiță». Cetăţenilor europeni le pasă de animale şi doresc ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru ele. Prin urmare, opinia cetățenilor este esențială pe măsură ce ne angajăm în dezvoltarea viitoarelor norme europene privind bunăstarea animalelor. De asemenea, vom acorda o atenție deosebită la ceea ce fermierii, operatorii din sectorul alimentar, ONG-urile și autoritățile publice trebuie să ne aducă pe acest subiect. Ajutați-ne să construim un viitor mai bun pentru animale în UE, participând activ la consultarea pe care o lansăm“ a declarat Stella Kyriakides, Comisarul pentru Sănătate și Securitate Alimentară.

Teofilia BANU

Proprietarii de animale și păsări trebuie să cunoască un element esențial, și anume că sănătatea animalelor presupune bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalității, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viață.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spațiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea fluxului tehnologic, a parametrilor de microclimat, a ventilației, a consumului de furaje şi de apă, în funcție de specie, sistem de exploatare, stare fiziologică și categorie de vârstă, precum și aplicarea programelor de profilaxie a bolilor.

Pentru o evaluare realistă a bunăstării animalelor este necesară efectuarea de măsurători cu privire la nivelul producției, comportament, anatomie, fiziologie, starea de sănătate şi imunitate, dar şi alte elemente precum:

• sistemul de producție;
• economicitatea fermei;
• impactul asupra mediului cu referire la sol, apă, aer;
• starea de sănătate şi siguranța angajaților și a lucrătorilor;
• interacțiunile comunitare ale exploatației (în legătură cu poluarea sau alţi factori);
• comerțul național și internațional.

Normele de bunăstare a animalelor de interes economic sunt reglementate prin acte legislative specifice pentru fiecare specie, emise de ANSVSA, transpuse din legislaţia U.E. şi care stabilesc standarde minime pentru protecţia acestora. În general, animalelor trebuie să li se asigure cinci libertăţi fundamentale: 

• Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete – animalele trebuie să aibă acces nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate.
• Libertatea faţă de disconfort – animalele trebuie să aibă un mediu de viaţă adecvat, care să includă un adăpost şi o zonă confortabilă de odihnă.
• Libertatea faţă de durere şi boală – animalelor trebuie să li se asigure un diagnostic rapid şi un tratament adecvat.
• Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural – animalelor trebuie să li se ofere spaţiu suficient şi compania animalelor din aceeaşi specie.
• Libertatea faţă de teamă şi stres – animalele trebuie tratate într-un mod care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare recomandăm proprietarilor de animale şi păsări să asigure:

• Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, prin:
  • remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
  • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
  • igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii, deratizare, zugrăvit;
  • verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);
  • asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor în funcție de specia de animale crescute în exploatație;
• Verificarea calității şi protejarea surselor și a instalațiilor de apă pentru a nu fi supuse contaminării.
• Asigurarea necesarului de furaje pe sortimente, a condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale şi păsări.
• Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului, în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
• Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitate specializată.
• Transportul animalelor şi păsărilor să se efectueze numai dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător şi care să le protejeze de intemperii.
• Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, fiind interzisă aplicarea de tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.
• Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în / din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
• Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
• Să colaboreze cu serviciile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de supraveghere și prevenire a îmbolnăvirii animalelor, planificate pentru diferite perioade ale anului sau pentru intervenții în situații de necesitate.

Medicii veterinari trebuie permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite prin acordarea de consultanță, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, trebuie să verifice şi să controleze modul cum sunt respectate normele de protecție și bunăstare a animalelor şi să aplice măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel Penţea – Secretar al Colegiului

Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Două principii ghidează acțiunea Comisiei Europene în domeniul alimentar. Încearcă să răspundă în primul rând principiului durabilității, prin dezvoltarea agriculturii ecologice, lupta împotriva risipei și bunăstarea animalelor. De asemenea, respectă o cerință de siguranță alimentară, prin reducerea utilizării pesticidelor și a ambalajelor, accesibilitatea produselor și informații mai bune pentru consumatori.

Primul obiectiv al Comisiei este de a încuraja dezvoltarea agriculturii ecologice pentru a realiza „un mediu alimentar sănătos și durabil“ în toate statele membre. Întrucât se depun eforturi diferite pentru a realiza acest lucru, Comisia planifică accesul la fondurile de coeziune și, în special, la Fondul european de dezvoltare regională agricolă (FEADR), pentru a sprijini țările care necesită asistență tehnică. Comisia consideră că trecerea la agricultura ecologică trebuie să aibă loc în cadrul unei noi politici agricole comune (PAC).

Propunerea pentru această nouă PAC trebuie să permită fermierilor să își îmbunătățească performanțele de mediu și climatice, în special datorită „îmbunătățirii standardelor de mediu obligatorii“, „noilor măsuri voluntare“ sau investiții în favoarea „tehnologiilor și practicilor ecologice și digitale“. În cele din urmă, Comisia își propune să dezvolte agricultura ecologică astfel încât să reprezinte 25% din terenurile agricole cultivate până în 2030, comparativ cu 7,5% în prezent.

Cealaltă modalitate prin care Comisia asigură o agricultură durabilă este îmbunătățirea bunăstării animalelor, pe care o consideră „un răspuns evident la dorințele cetățenilor“. Prin urmare, pentru a asigura o mai bună conformitate cu aceasta, Comisia are în vedere introducerea etichetării produselor referitoare la bunăstarea animalelor, în scopul sensibilizării,  Comisia justifică faptul că o îmbunătățire a bunăstării animalelor nu numai că face posibilă „reducerea necesității de medicamente“, ci și creșterea „calității produselor alimentare“, ducând în cele din urmă la „conservarea biodiversității“.

În cele din urmă, Comisia și-a stabilit obiectivul de reducere a risipei alimentare pe cap de locuitor până la jumătate, până în 2030, și va propune obiective „obligatorii din punct de vedere juridic“ pentru aceasta până în 2023. Aceste obiective care vor fi atinse vor lăsa totuși statele membre libere să stabilească mijloacele care urmează să fie puse în aplicare și să le respecte în teritoriile lor.

Al doilea obiectiv care reiese din programul Comisiei este protejarea sănătății consumatorilor în ceea ce privește alimentele. Aceasta înseamnă reducerea utilizării substanțelor chimice și a pesticidelor. Prin urmare, Comisia intenționează să reducă utilizarea pesticidelor periculoase cu „50% până în 2030“ pentru a le înlocui cu alternative organice. Recunoaște, de fapt, „că agricultura europeană fără pesticide nu este un obiectiv realist, inclusiv în agricultura ecologică”.

Acestea din urmă sunt chiar instrumente „esențiale“ pentru atingerea obiectivelor europene „în ceea ce privește siguranța alimentară și cea a alimentelor“. Mai degrabă, abordarea executivului UE ar fi reducerea la minimum a impactului acestora asupra sănătății umane prin reducerea dependenței de pesticidele în favoarea unor alternative precum „utilizarea crescută a pesticidelor cu risc scăzut, non-chimice“.

Comisia intenționează să își revizuiască textele legislative pentru a se asigura că materialele utilizate în ambalarea alimentelor nu conțin substanțe chimice periculoase. Acest lucru ar „îmbunătăți siguranța alimentară și sănătatea publică“. În cazul pericolului dovedit, Comisia propune înlocuirea acestui ambalaj cu alternative „inovatoare și durabile“, cu materiale „reutilizabile și reciclabile“.

În același timp, propune mai multe măsuri pentru a face produsele din agricultura ecologică mai accesibile pentru cetățeni. Mai multe stimulente fiscale ar trebui, potrivit Comisiei, „să încurajeze consumatorii să opteze pentru diete durabile și sănătoase“. Aceste măsuri includ o propunere de aplicare a unor cote de TVA specifice pentru anumite produse, cum ar fi fructele și legumele ecologice. Propunerea este în curs de negociere în cadrul Consiliului UE, dar dacă este adoptată, aceasta ar trebui să ofere mai multă flexibilitate statelor în stabilirea cotelor de TVA, ceea ce le-ar permite în special să aplice „cote zero“ pentru produse precum fructele și legumele.

O astfel de măsură ar avea ca rezultat o reducere a prețului plătit de consumator. Companiile vor trebui să urmeze un cod de conduită privind practicile pe care să le adopte pentru a face produsele lor organice mai accesibile. Cu toate acestea, Comisia nu uită producătorii. Acesta consideră că scăderea prețurilor ar fi benefică pentru ei deoarece ar duce apoi la o creștere a cererii de produse din agricultura ecologică, o creștere care ar avea apoi repercusiuni asupra producției și care ar reduce costurile. Această reducere a costurilor ar face astfel posibilă compensarea celor generate de schimbarea practicii agricole.

În cele din urmă, pentru a informa consumatorii și a sensibiliza consumatorii cu privire la dietele sănătoase, Comisia subliniază necesitatea de a le oferi informații cât mai clare și complete cu privire la ceea ce consumă. Prin urmare, planifică să creeze „etichetare nutrițională armonizată obligatorie pe partea din față a ambalajului“, insistând asupra indicării originii alimentelor atunci când este posibil.

Comisia consideră că obiceiurile alimentare actuale nu sunt sănătoase și nu sunt suficient de echilibrate. Pentru a inversa tendința de creștere a ratelor de supraponderalitate și obezitate din UE până în 2030 și pentru a reduce numărul de decese cauzate de dietele nesănătoase, Comisia consideră într-adevăr că transmiterea „informațiilor clare care facilitează alegerea în favoarea dietelor sănătoase și durabile“ pot avea un impact benefic asupra „sănătății și calității vieții consumatorilor“, determinând consumatorii să facă „alegeri alimentare informate“.

Ultimul element al propunerii Comisiei: stabilirea unui program de cercetare menit să îmbunătățească cooperarea dintre oamenii de știință și politicieni, pentru a lucra la politici publice mai ecologice. Comisia Europeană intenționează să aloce 10 milioane de euro acestui proiect ca parte a programului Orizont Europa, programul său de sprijin pentru cercetare pentru perioada 2021-2027, care urmează Orizont 2020.

„De la fermă la furculiță“: obiective ambițioase.

Prin această strategie, Comisia Europeană își propune să „facă din sistemul alimentar al UE un motor de durabilitate“. Acestea sunt cuvintele comisarului pentru sănătate și siguranță alimentară Stella Kyriakides. Comisia își propune să disemineze modelul, deja adoptat de unii fermieri, al agriculturii organice și durabile, nu numai în Europa, ci și la nivel global. Pentru aceasta obiectivul este „reducerea amprentei ecologice și climatice a sistemului său alimentar“, garantând în același timp securitatea alimentară a cetățenilor săi.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Cererea globală de carne de pui pentru consumul uman înregistrează o creștere accelerată comparativ cu cea a produselor alimentare proteice alternative (carnea de porc sau vită) datorită accesibilității și acceptării generale într-o varietate de tradiții, culturi și religii (Whitnall și Pitts 2019; OECD 2020). Se preconizează o creștere a producției globale de carne de pasăre de la 105,6 mil. tone, în 2020, la 181 mil. tone, în anul 2050, adică o creștere de 72% în trei decenii (Greenhalgh şi col., 2020).

În ultimii ani, atenția consumatorilor s-a concentrat din ce în ce mai mult asupra aspectelor legate de bunăstarea animalelor, lupta împotriva rezistenței antimicrobiene și a poluării mediului cu azot sau fosfor (Lemme şi col., 2020).

Pentru a proteja sustenabilitatea producției de carne de pasăre au fost elaborate diferite strategii nutriţionale privind reducerea nivelului de proteină brută din hrană prin utilizarea unor formule echilibrate la nivel de aminoacizi digestibili, suplimentarea cu aminoacizi esențiali și aditivi furajeri.

Scopul acestor strategii nutriționale a fost reducerea excreției totale de azot și a emisiilor de amoniac, probleme critice, în special în Uniunea Europeană, unde a fost introdusă o legislație strictă pentru a răspunde acestor preocupări (Greenhalgh şi col., 2020).

Nutreţurile combinate clasice pentru pui de carne au un nivel proteic de 23% în faza de start, 22% în faza de creștere și 19% în faza de finisare și sunt formulate pe bază de porumb, grâu, şrot de soia, gluten de porumb, la care se adaugă suplimentate de aminoacizi esențiali de sinteză (metionina, lizină, treonină) pentru a satisface cerinţele nutriționale în aminoacizi ale hibrizilor moderni.

Cercetări recente efectuate în cadrul INCDBNA-Baloteşti (Proiect ADER 9.1.4) au evidențiat că reducerea cu 2 procente a nivelului de proteină brută în hrana puilor de carne pe bază de surse proteice alternative locale (șroturi de rapiță și floarea-soarelui) prezintă următoarele avantaje:

• permite obținerea unor performanțe productive și indici de calitate ai carcasei la nivelul potențialului genetic în cazul suplimentării cu aminoacizi esențiali la nivelul cerințelor hibridului;
• nu afectează negativ dezvoltarea gastro-intestinală, reduce tranzitul proteinei în intestinul subțire și poate reduce producția de metaboliți toxici proveniți din fermentația proteinelor în cecum;
• are efecte pozitive asupra bunăstării puilor și asupra mediului prin reducerea azotului excretat în dejecții.

În concluzie, dezvoltarea și adoptarea unor soluţii nutriţionale cu nivel redus de proteină brută pot reduce dependența industriei avicole pentru surse de proteine „intacte“ (de exemplu, şrot soia), pot crea oportunitatea utilizării surselor de proteine alternative, pot reduce costurile de producţie și au impact pozitiv asupra mediului.

Anca GHEORGHE, Mihaela HĂBEANU

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală-Balotești

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021. 

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM):

• APIA – BRD - FGCR
• APIA - CEC Bank - FGCR/FNGCIMM
• APIA - Credit Agricole - FGCR
• APIA – Creditcoop - FGCR
• APIA – Eximbank - FGCR/FNGCIMM
• APIA – FRGCIP - IFN SA
• APIA - Intesa SanPaolo - FGCR
• APIA - Libra Internet Bank - FGCR
• APIA – OTP - FGCR
• APIA - Patria Bank - FGCR
• APIA - Raiffeisen Bank - FGCR
• APIA – Banca Românească - FGCR
• APIA -Techcventures - FGCR
• APIA - Banca Transilvania - FGCR/FNGCIMM
• APIA – Unicredit - FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, în perioada 08 - 21 februarie 2021, se depun cererile de plată pentru Măsura 14 „Bunăstarea animalelor” - pachetul a) – plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachetul b) – plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.

Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare și semnare se depune la Centrul județean al APIA, respectiv al Municipiului București, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a județului unde este exploatația cu capacitatea de producție cea mai mare.

Cererile de plată pentru Măsura 14 “Plăți în favoarea bunăstării animalelor” cuprinde angajamentele și informațiile aferente tuturor exploatațiilor cu cod ANSVSA deținute de un solicitant, indiferent pe raza cărui județ își desfășoară activitatea solicitantul și se depun însoțite de :

• Copie CUI / CIF, după caz;
• Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) - cod CAEN/act de înființare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfășoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 – Creșterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 – Creșterea păsărilor) și/sau 0150- Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiției de fermier activ;
  • Situațiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;
  • Formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activități agricole";
  • Formularul "Situația veniturilor și cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale".
• Copie buletin / carte de identitate al/a titularului/administratorului/ reprezentantului legal /împuternicitului;
• Copie/copii autorizație/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploatație deținută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizației/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament. Dacă autorizația este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploatației ;
• Graficul de livrare estimat anual;
• Graficul de populare estimat anual;
• Document coordonate bancare;
• Împuternicire și copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;
• Declarații și angajamente pentru bunăstare și specifice subpachetelor.

În plus față de documentele mai sus menționate, se depun, în funcție de pachetul solicitat:

Pentru pachetul a) porcine

• Copia schiței grajdului/halei pentru fiecare exploatație cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafața spațiilor de cazare/spațiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafața totală respectivă se exclude suprafața spațiilor de hrănire și adăpare așezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spații nedestinate creșterii pentru toate categoriile de porcine;
• Pe copia schiței fermierul va menționa instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
• Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziție echipamente specializate de măsurare și control a calității aerului şi acestea sunt la dispoziție în exploatație în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziție sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);
• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare și control a calității aerului.

Pentru pachetul b) păsări

• Copia notificării către DSVSA referitoare la densitatea practicată;
• Copia schiței halelor pentru fiecare exploatație cu autorizație sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafața spațiilor de creștere utilă. Din suprafața totala respectiv suprafața cuștilor/ compartimentelor se exclude suprafața echipamentelor de hrănire şi adăpare așezate pe podea, stâlpi, alte spatii nedestinate creșterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducție rase grele și spațiul aferent cocoșilor pentru categoria de găini de reproducție rase grele. Având în vedere că, suprafața minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creștere în cuști îmbunătățite, include și suprafața cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeței necesare pentru respectarea condițiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafața totală a cuștii care include și suprafața cuibarului rezultând astfel o suprafață de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiței halelor fermierul va menționa aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schițele depuse și toleranța acestuia în conformitate cu fișa tehnică (carte tehnică) a aparatului/ instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
• Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziție în exploatație;
• Copia documentului care atestă funcționarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.

Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 “Plăţi în favoarea bunăstării animalelor” - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor însoțite de instrucțiunile de completare aferente, sunt aprobate prin OMADR nr.30/05.02.2021, publicat în Monitorul Oficial nr.128/128 bis din 8 februarie 2021 și toate informațiile sunt detaliate  în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet a)  Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, ediția a IV a și în  Ghidul solicitantului pentru Măsura M14  Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăți în favoarea bunăstării păsărilor, ediția a IV a, aprobate prin OMADR nr.29/05.02.2021 și postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro, (http://www.apia.org.ro/).

Apropierea anotimpului de iarnă şi, totodată, trecerea treptată a unor specii de animale (bovine, ovine, caprine şi cabaline) la sistemul de creştere şi exploatare în stabulaţie permanentă impune crescătorilor de animale şi păsări să întreprindă şi să realizeze din timp o serie de acţiuni și lucrări prin care să se protejeze starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor care sunt crescute în exploataţiile comerciale sau în exploataţiile nonprofesionale din gospodăriile populaţiei.

În acest context trebuie cunoscut că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, elemente care reprezintă starea animalului la un moment dat în raport cu factorii tehnologici de exploatare, respectiv de asigurarea unui confort biologic, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă în decursul anului, factori oferiţi de către proprietarii de animale, prin:

• asigurarea spaţiului vital indispensabil;
• supravegherea zilnică a animalelor;
• respectarea normelor tehnologice de exploatare, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei și a normelor de zooigienă;
• asigurarea consumului necesar de furaje şi de apă;
• aplicarea programelor de profilaxie a bolilor transmisibile sau a tehnopatiilor;
• asigurarea conceptului de securitate alimentară şi trasabilitate.

Deși majoritatea fermierilor își cunosc acțiunile și responsabilitățiile privind pregatirea pentru iernare a animalelor de rentă, consider necesare unele recomandări plecând de la premisa că, pentru a obține producții superioare și de calitate, este nevoie de animale sănătoase.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor se recomandă ca pentru perioada de iarnă proprietarii de animale şi păsări să asigure:

Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să respecte densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, realizată prin:

• remedierea, după caz, la adăposturi a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);
• etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
• asigurarea microclimatului optim, respectiv o temperatură de 18-20°C, a coeficientului de luminozitate, umiditatea să fie cuprinsă între 65-70% şi împrospătarea continuă a aerului prin ventilaţie naturală;
• suprafaţa totală de adăpostire şi dimensiunea grupului pentru animale se determină în funcţie de specie, vârstă şi de alte caracteristici biologice;
• la specia bovină, la viţei – 1,5 m, la tineret 1,8 la vacă în sistem legat patul cu L – 1,8 m, l – 0,8 m şi front de furajare 50 cm;
• la ovine, densitatea în saivan trebuie să asigure 1,5 m² pe cap de oaie adultă și 0,35 m² pe miel. Padocul în aer liber trebuie să asigure o suprafaţă minimă de 2,5 m² pe cap de adult și de 0,5 m² pe miel. În perioada fătărilor adăpostul se compartimentează în funcţie de starea fiziologică a efectivului (oi gestante, oi în fătare, oi cu miei);
• igienizarrea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii, deratizare, dezinsecţii şi zugrăvit, efectuate cu unități specializate.
• Asigurarea apei la nivelul necesarului, verificarea şi protejarea surselor de apă, remedierea anumitor defecţiuni pentru a nu fi supuse îngheţului.
• Inventarul stocului de furaje pe sortimente şi indici de calitate, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
• Asigurarea condiţiilor optime de depozitare, păstrare şi administrare a stocurilor de furaje prin:
• evitarea pășunatului pe suprafețele acoperite de brumă sau administrarea de furaje (silozuri sau rădăcinoase) îngheţate, în perioada cu temperaturi scăzute, sau furaje depreciate calitativ, care pot provoca avorturi sau alte afecţiuni digestive grave;
• menţinerea în stare de funcționare și igienă a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor şi a vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea şi transportul furajelor şi evitarea oricărei surse de contaminare a acestora,
• verificarea calităţii furajelor prin afuirea de probe la laboratorul de referinţă, respectarea recomandărilor menţionate în buletinele emise de către specialişti în cazul unor neconformităţi.

Respectarea normelor de biosecuritate în ferme prin:

• funcționarea filtrului sanitar pentru personal și rutier la intrarea în fermă;
• asigurarea condiţiilor de evacuare şi depozitare a dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor;
• amenajarea unor spaţii pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la unitatea specializată.
• Să colaboreze cu medicii veterinari arondaţi, pentru identificarea şi înregistrarea la timp a animalelor (bovine, ovine, caprine şi porcine) existente în exploataţie.
• Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în/din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
• Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
• Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de prevenire a îmbolnăvirii animalelor, prin supravegherea clinică a stării de sănătate a acestora, supravegherea unor boli transmisibile prin examinarea în laborator a probelor recoltate de la animale şi păsări în acest scop, tratamente antiparazitare, operaţiuni de vaccinare profilactică etc.

Precizăm că în această perioadă a anului sunt programate acţiuni de supraveghere prin măsuri specifice a unor boli transmisibile, respectiv TBC Blutonguie, ESB Scrapia la ovine, Gripa aviară, Salmonelele la păsări, vaccinarea antirabică a carnasierelor domestice, tratamente antiparazitare de necesitate etc.

Medicii veterinari, pe lângă verificările şi evaluările privind respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare în exploataţiile cu animale şi păsări, caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, cu micii producători de bunuri alimentare, prin informări reciproce cu problematica existentă, pentru a soluţiona operativ doleanţele şi solicitările acestora şi pentru aplicarea unor măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA – secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Proprietarii de animale şi păsări trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea fluxului tehnologic, a parametrilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, în funcție de specie, sistem de exploatare, stare fiziologică și categorie de vârstă, precum și aplicarea programelor de profilaxie a bolilor.

Pentru o evaluare realistă a bunăstării animalelor este necesară efectuarea de măsurători cu privire la nivelul producţiei, comportament, anatomie, fiziologie, starea de sănătate şi imunitate, dar şi alte elemente precum:

• sistemul de producţie;
• economicitatea fermei;
• impactul asupra mediului cu referire la sol, apă, aer;
• starea de sănătate și siguranța angajaților și a lucrătorilor;
• interacțiunile comunitare ale exploatației (în legătură cu poluarea sau alți factori);
• comerțul național și internaţional.

Normele de bunăstare a animalelor de interes economic sunt reglementate prin acte legislative specifice pentru fiecare specie, emise de ANSVSA, transpuse din legislaţia UE şi care stabilesc standarde minime pentru protecţia acestora.

În general, animalelor trebuie să li se asigure cinci libertăţi fundamentale:

• Libertatea faţă de senzaţiile de foame şi de sete – animalele trebuie să aibă acces nelimitat la apă proaspătă şi la o hrană adecvată pentru a-şi menţine starea de sănătate.
• Libertatea faţă de disconfort – animalele trebuie să aibă un mediu de viaţă adecvat, care să includă un adapost şi o zonă confortabilă de odihnă.
• Libertatea faţă de durere şi boală – animalelor trebuie să li se asigure un diagnostic rapid şi un tratament adecvat.
• Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural – animalelor trebuie să li se ofere spaţiu suficient şi compania animalelor din aceeaşi specie.
• Libertatea faţă de teamă şi stres – animalele trebuie tratate într-un mod care să nu le provoace suferinţe psihice.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi, implicit, produse animaliere corespunzătoare recomandăm proprietarilor de animale şi păsări să asigure:

Ø Adăpostirea animalelor şi păsărilor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametri normali, prin:

– remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, jgheaburi, burlane, tencuieli, pardoseli);

– etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;

– igienizarea adăposturilor prin curăţire mecanică, dezinfecţii deratizare, zugrăvit;

– verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (de muls, de furajare, evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);

– asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor în funcție de specia de animale crescute în exploatație.

• Verificarea calității şi protejarea surselor și a instalațiilor de apă pentru a nu fi supuse contaminării.
• Asigurarea necesarului de furaje pe sortimente, a condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale şi păsări.
• Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare, astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
• Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
• Transportul animalelor şi păsărilor să se efectuieze numai dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător şi care să le protejeze de intemperii.
• Deținătorii de animale au obligația de a avea un comportament lipsit de brutalitate față de acestea, fiind interzisă aplicarea de tratamente rele, precum: lovirea, schingiuirea și alte asemenea cruzimi, precum și de a nu le părăsi sau izgoni.
• Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoaterea de animale în / din exploataţie şi a altor mişcări interne de animale.
• Să anunţe urgent medicul veterinar arondat despre apariţia unor modificări în starea de sănătate a animalelor şi păsărilor din exploataţie.
• Să colaboreze cu servicile veterinare pentru efectuarea acţiunilor de supraveghere și prevenire a îmbolnăvirii animalelor, planificate pentru diferite perioade ale anului sau pentru intervenții în situații de necesitate.

Prin implementarea normelor de bunăstare, crescătorii de păsări şi porci, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit OUG nr. 44/2008 sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute pot beneficia din bugetul MADR, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de o susţinere financiară prin acordare de subvenţii.

Medicii veterinari caută permanent să menţină o bună colaborare cu crescătorii de animale, cu asociaţiile crescătorilor de animale constituite, prin acordarea de consultanță, prin soluţionarea operativă a doleanţelor şi solicitările acestora; de asemenea, verifică şi controlează modul cum sunt respectate normele de protecție și bunăstare a animalelor şi aplică măsuri corective în cazul identificării unor neconformităţi.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,
Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că astăzi, 15 aprilie 2020, a efectuat plăți aferente Măsurii 14 și Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

• 980.914,27 euro, respectiv 18.564.993,70 lei pentru un număr de 24 de beneficiari care au accesat Măsura 14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;
• 993.109,29 euro, respectiv 93.237.865,17 lei pentru un număr de 28 de beneficiari care au accesat Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.
• 688,86 euro, respectiv 3.057.805,00 lei pentru un număr de 3 de beneficiari care au accesat Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.
• 676.149,57 euro, respectiv 7.816.723,52 lei pentru un număr de 28 de beneficiari care au accesat Măsura 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 și Măsurii 215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că vineri, 10 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este repartizată astfel:

• 792.492,55 euro, respectiv 138.937.288,99 lei pentru un număr de 146 de beneficiari care au accesat M14 - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare;
• 151.168,46 euro, respectiv 173.254.474,10 lei pentru un număr de 183 de beneficiari care au accesat M14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), aduce la cunoștința opiniei publice că miercuri, 01 aprilie 2020, efectuează plățile aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, pentru cererile depuse în anul 2019.

Suma totală autorizată la plată este 8.136.856,76 euro, respectiv 37.946.231,46 lei pentru un număr de 33 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare.

Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,6635 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 1 ianuarie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii M215 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii M215 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.