Lumea satului 750x100

update 22 Nov 2020

APIA informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun cererile pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020, la Centrele Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2019.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele APIA judeţene, respectiv al Municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data depunerii cererii de acord.

În anul 2020, diferenţa dintre rata accizei standard prevăzută în coloana 3 din Anexa nr.1 de la Titlul VIII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal şi rata accizei reduse prevăzute la alin. (2), se acordă ca ajutor de stat sub formă de rambursare.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE:

Beneficiarii Cererilor de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2020 sunt:

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz care sunt înregistraţi în Registrul Naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploateză animale, individual sau în forme de asociere, conform legislație în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, inclusiv recunoscute preliminar sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, registrul fermelor, registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare care exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere,conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de testare a soiurilor, de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală, testarea noilor soiuri pentru introducerea în cultură precum şi de a-şi face cunoscute rezulatatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari  ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri  trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condițiile de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea sunt următoarele:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci se iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării;

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  , în original de la Registrul agricol  cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar ;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i)  cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau  întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din ordin, daca este cazul.

Legislație:

  • Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare;
  • OMADR 1727/2015 pentru aprobarea Procedurilor specifice de implementare şi control, precum şi a formularisticii necesare aplicării schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură cu modificările și completările ulterioare.

Sursa: apia.org.ro

Schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină în agricultură

În ședința de Guvern 29 martie 2019 a fost aprobată Hotărârea pentru completarea art. 10 din HG nr. 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Pentru asigurarea continuării aplicării schemei de ajutor de stat în anul 2019, se completează prevederile art.10 din H.G. nr.1174/2014, cu un alineat nou, alin.(6), care cuprinde suma de 580.000.000 lei alocată pentru plata ajutorului de stat, ce se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru anul 2019, cuantumul sprijinului financiar este de 1,7964 lei/litru motorină.

Schema de ajutor de stat se aplică începând cu anul 2015 prin aplicarea unei rate reduse de impozitare a motorinei utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate, care se acordă sub formă de rambursare.

Beneficiarii schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură sunt: producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute, sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care exploatează terenuri agricole/deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere; organizaţiile și federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare; organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol.

Sursa: madr.ro

APIA va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 09.10.2018, va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 01.04.2018 – 30.06.2018 (trim II 2018), conform prevederilor H.G. nr. 1174/2014, O.M.A.D.R. nr.1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul național, pentru un număr de 18.319 beneficiari și o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/litru.

Cantităţile de motorină aferente perioadei 01.04.2018 – 30.06.2018, determinate la plată de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare și aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 1393/26.09.2018 sunt:

Nr.
Crt.

Specificare

Cantităţi de motorină
(litri)

Valoare ajutor de stat
(lei)

1.

Sectorul vegetal

90.131.673,729

156.694.018

2.

Sectorul zootehnic

6.891.214,748

11.980.346

3.

Sector îmbunătățiri funciare

741.143,664

1.288.478

 

Total

97.764.032,141

169.962.842

Piața berii, în scădere cu 3% în primul semestru, pe fondul creșterii accizelor și al scăderii puterii de cumpărare

Volumul pieței berii a atins opt milioane de hectolitri în primul semestru al anului în curs, în scădere cu circa 3% comparativ cu cel înregistrat în perioada similară din 2012, iar reprezentanții industriei se așteaptă ca 2013 să se încheie cu volume de vânzări sub nivelul celor raportate anul trecut, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri.

Potrivit reprezentanților Asociației Berarii României, rezervele cu privire la evoluția vânzărilor în 2013, exprimate de producătorii de bere la începutul anului, au fost confirmate, cauzele fiind puterea scăzută de cumpărare a românilor, vara capricioasă și creșterea nivelului fiscalității.

"Ca și anul trecut, factorii care și-au pus amprenta asupra trendului pieței berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire de anul trecut, când au existat condiții favorabile consumului de bere, primele șase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracție evidentă a pieței. În ceea ce privește evoluția pieței până la sfârșitul anului, așteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piața berii a atins 18,2 milioane de hectolitri", a declarat, marți, președintele Asociației Berarii României, Andrew Highcock, într-o conferință de presă.

La rândul său, directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, a arătat că o creștere a volumelor vândute pe piață este importantă pentru factorul de multiplicare pe care aceasta îl are în economia românească.

"2013 este un an în care, începând din februarie, am avut o creștere de acciză. Este un an care vine după un 2012 care a fost primul an de după criză în care piața berii din România reușise să aibă o creștere. Pe noi, aceste creșteri ne interesează nu neapărat din punct de vedere al volumului nostru de vânzări, ci din punct de vedere al efectului de multiplicare pe care îl avem în economia românească. Pe primul semestru din 2013 s-a înregistrat o scădere de 3%, care vine pe fondul acestei creșteri de acciză, a unei puteri de cumpărare destul de fragile din partea consumatorilor, iar vremea nu a fost la fel de favorabilă ca în 2012. Ocaziile de consum au fost și ele mai reduse în această primă parte a anului, iar pe ansamblu piața a scăzut cu 3%, lucru care nu ne bucură. Am fost temători pe 24 ianuarie, când am luat act de dorința Guvernului de a crește acciza cu 10 procente, pentru că factorii conjuncturali de anul trecut s-au dovedit a nu fi puternici pentru a păstra trendul pozitiv", a spus Bratu.

El a subliniat că, pentru fiecare loc de muncă generat în industria berii, alte trei locuri de muncă sunt create în agricultură și alte 10 locuri în economie. Astfel, într-o piață precum cea românească, în care 98%—99% provine din producția locală, orice migrare, orice influență a sectorului berii are un efect pozitiv sau negativ asupra economiei.

"98.000 de locuri de muncă erau generate în economie de sectorul berii în 2010, când am avut cel mai mare vârf din istoria noastră, de 20,2 milioane de hectolitri. Acum, la circa 17 milioane de hectolitri, avem o scădere de 16% în volum, dar o scădere de 21% în numărul de locuri de muncă. Este important să păstrăm acest avantaj pentru economia din România, pentru că doar un singur calcul oferit de Ernst&Young în stadiul de contribuție a berii la economia europeană putem vedea că, din cele 509 de milioane de euro valoarea adăugată pentru economie, 175 de milioane de euro este valoarea adăugată datorată lanțului de furnizori. Deci, circa 35% din ceea ce rămâne în economie rămâne pentru lanțul de furnizori, care, ca și agricultura, reprezintă undeva la 60—66% din achizițiile de materii prime pentru piața din România", a explicat directorul Asociației.

În ceea ce privește perspectivele, Constantin Bratu a estimat că anul se va încheia sub nivelul din 2012, din punct de vedere al volumelor vândute, atingându-l mai degrabă pe cel din 2011, respectiv circa 17 milioane de hectolitri.

"Nu am făcut și în general nu facem previziuni, dar suntem mai rezervați decât la începutul anului. Dacă 2013 va înregistra un volum similar cu cel din 2012? Răspunsul este mai degrabă 'nu'. Mai degrabă vom înregistra un nivel al pieței similar celui din 2011, poate", a spus el.

Referitor la o restrângere a activităților în perspectiva scăderii pieței de bere în 2013, Constantin Bratu a precizat că acestea se vor regăsi în amonte și în avalul sectorului berii.

"Investițiile au fost suficient de mari—peste 1,2 miliarde de euro a investit Asociația—astfel încât, din punct de vedere tehnologic, să se micșoreze costurile de producție la minimum. Efectele, cu siguranță, vor fi în zona de amonte și aval față de sectorul berii. În zona de furnizori, cu siguranță, dacă se va vinde mai puțină bere, vom avea nevoie de mai puține tiruri ca să transportăm această bere, de mai puțină nevoie de orz, transformat în malț, de o cantitate mai mică de doze și de mai puțină nevoie de PET-uri. Deci, efectele vor fi în amonte și în aval și sigur în partea de comercializare și acolo vor fi ajustări în ceea ce privește numărul locurilor de muncă și în ceea ce privește contribuțiile acestor locuri de muncă la bugetul și la economia României", a conchis Bratu.

Sursa:Agerpres

Noul Cod Fiscal intră în vigoare de la 1 februarie

Noul Cod Fiscal intră în vigoare vineri şi cuprinde o serie de modificări în domeniul tuturor impozitelor şi taxelor majore - impozit pe venit, impozit pe profit, accize, TVA, CAS, precum şi revizuirea semnificativă a sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole.

***
Microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit de 3% pe venituri

Limita veniturilor pentru care o firmă intră în sistemul microîntreprinderilor coboară la 65.000 euro, iar pentru anul 2013 sunt obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu 1 februarie 2013, şi persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condiţiile prevăzute de acest sistem de impunere.

Persoanele juridice care au realizat venituri între 65.001 euro şi 100.000 euro şi care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la modificările aduse prin proiectul de ordonanţă păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.

În acelaşi timp, persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal.
Potrivit reglementărilor în vigoare, o companie este încadrată în categoria microîntreprinderilor dacă are cel mult nouă salariaţi şi a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 100.000 euro.

***
Accizele la bere cresc cu 10%; preţurile s-ar putea majora cu 2%

Accizele la bere vor creşte cu 10%, începând de vineri iar studiul de impact al Ministerului Finanţelor Publice /MFP/ estimează o creştere a preţurilor cu 2%. Accizele la bere nu au mai fost majorate de cinci ani, această măsură urmând să aducă suplimentar la buget 80 de milioane de lei.

Reprezentanţii Asociaţiei Berarii României /ABR/ susţin că majorarea cu 10% a accizei pentru bere nu îşi va atinge scopul, iar impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat.

Din datele oficiale reiese faptul că, în anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31,26%.

De asemenea, încasările de acciză la categoria bere, în 2012, au fost de 620 milioane lei, faţă de cele 580 milioane lei din 2011.
Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44% din totalul producţiei de bere de 383 milioane hectolitri, importurile situându-se la doar 1,5% din total. 

În prezent, la nivel naţional, funcţionează 20 de fabrici de bere, iar în sectorul de profil generează direct sau indirect 76.000 locuri de muncă, în timp ce 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă.

Potrivit Codului Fiscal modificat, nivelul accizelor pentru bere creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. De asemenea, aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs. 
România practică nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, respectiv 0,748 euro/hl/grad Plato.

***
Contractele de consultanţă cu firme înregistrate în paradisuri fiscale, impozitate cu 50%

De asemenea, Codul Fiscal modificat prevede impozitarea cu 50%, de la 1 februarie, a contractelor de consultanţă şi prestări servicii cu firme înregistrate în paradisuri fiscale şi state cu care România nu are acorduri de evitare a dublei impuneri.

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ susţine că măsura are ca scop să limiteze 'mutarea' profiturilor firmelor din România către alte state, prin intermediul preţurilor de transfer, pentru evitarea impozitării şi nu din raţiuni economice.

***
Veniturile din silvicultură şi piscicultură, impozitate cu 16%

Noul Cod Fiscal vizează şi includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, impozitul urmând a avea o cotă de 16%.
Modificările vizează revizuirea sistemului de impozitare a veniturilor din activităţi agricole prin extinderea sferei veniturilor impozabile prin includerea celor din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură, precum şi determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole numai pe baza normelor anuale de venit şi eliminarea modalităţii de determinare a venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din contabilitate în partidă simplă.

De asemenea, noul Cod are în vedere determinarea venitului net anual în sistem real, pentru veniturile din silvicultură şi piscicultură potrivit regulilor de impunere proprii veniturilor din activităţi independente şi stabilirea nivelului normelor de venit pentru perioada impozabilă din anul fiscal 2013 cuprinsă între 1 februarie 2013 şi până la sfârşitul anului fiscal.

Începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.

***
Deducerea la calculul profitului impozabil, majorată la 50% din cheltuielile eligibile pentru cercetare-dezvoltare

O altă prevedere se referă la majorarea deducerii suplimentare la calculul profitului impozabil pentru activităţi de cercetare-dezvoltare de la 20% la 50% din cheltuielile eligibile.

Stimulentele fiscale se vor acorda pentru activităţile de cercetare-dezvoltare care conduc la obţinerea de rezultate ale cercetării, valorificabile de către contribuabili, în folos propriu, efectuate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene şi în statele care aparţin Spaţiului Economic European.

În prezent, contribuabilii cu activităţi de cercetare-dezvoltare beneficiază de deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de 20%, aplicată asupra cheltuielilor eligibile efectuate pentru aceste activităţi.

***
De la 1 februarie se va plăti CAS pentru indemnizaţiile de delegare/detaşare care depăşesc plafonul legal

Indemnizaţiile primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, care depăşesc nivelul multiplicat de 2,5 ori stabilit de lege pentru personalul din instituţiile publice vor fi incluse, de la 1 februarie, în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale /CAS/ pentru partea care depăşeste acel plafon, potrivit celor mai recente modificări ale Codului Fiscal.

Anterior, Codul Fiscal prevedea că nu se cuprind în baza de calcul pentru CAS sumele reprezentând indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice, precum şi partea care depăşeşte această limită în cazul angajatorilor persoane juridice şi fizice plătitoare de impozit pe profit şi, respectiv, impozit pe venit.

Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ va elimina dubla impunere a diferenţelor de diurnă plătite de companiile private angajaţilor, situaţie creată de aceste modificări ale Codului Fiscal.

Aflat la o conferinţă pe teme fiscale, pe 30 ianuarie, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ Dan Manolescu a confirmat această situaţie şi a anunţat că MFP o va rezolva în perioada următoare.

Cheltuielile cu diurnele nu sunt deductibile fiscal, ceea ce poate crea situaţia ca diferenţele de diurnă să fie taxate şi la angajator, la impozitul pe profit.
Tot începând cu 1 februarie 2013, pentru mijloacele de transport persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună.

Ţinând cont că durata de amortizare poate fi de 4-6 ani, deducerea cheltuielilor cu amortizarea autoturismelor este limitată la 20.000 de euro.

Sursa: AGERPRES

Berarii României: Creşterea cu 10% a accizei pentru bere va avea un impact negativ la nivelul pieţei

Majorarea cu 10% a accizei pentru bere, măsură fiscală anunţată de Ministerul Finanţelor Publice /MFP/, nu îşi va atinge scopul, iar impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, atrag atenţia, marţi, într-un comunicat de presă, reprezentanţii Asociaţiei Berarii României /ABR/.

'Creşterea accizei la bere, fie doar şi cu 10%, este o măsură care nu îşi va atinge scopul. Impactul său va fi unul negativ la nivelul veniturilor colectate la bugetul de stat, acestea scăzând ca urmare a contracţiei pieţei cauzată chiar de această creştere de acciză. Mai mult, privind lucrurile în ansamblu, efectele negative vor fi fără îndoială resimţite şi de principalul nostru furnizor de materii prime, sectorul agricol', explică directorul general al ABR, Constantin Bratu.

Potrivit sursei citate, sectorul berii are cel mai mare aport la bugetul de stat în privinţa accizei colectate în categoria băuturilor alcoolice, respectiv aproape 60% din accizele plătite, în timp ce taxele colectate pentru bugetul de stat reprezintă aproximativ 45% din preţul unei beri.

ABR consideră că o creştere a accizei la bere afectează în mod direct consumatorul, iar pe fondul contextului economic dificil, piaţa berii nu poate susţine această modificare.
'Noul nivel de acciză ar situa România deasupra nivelului de acciză din ţări ca Germania şi Bulgaria. În plus, o simplă comparaţie arată că ponderea taxelor în preţul berii în România este mai mare decât în Germania, deşi veniturile românilor sunt de trei ori mai mici decât cele ale germanilor. În acelaşi timp, o astfel de diferenţă a nivelului de taxare poate stimula importurile din ţările vecine, şi nu numai, în detrimentul producţiei interne', menţionează Bratu.

Din datele oficiale reiese faptul că, în anul 2011, colectările la bugetul de stat doar din acciza la bere au înregistrat o valoare de 59,27% din totalul valorii obţinute pentru întreaga categorie de produse cu alcool accizabile, în acest timp, media europeană fiind de 31,26%.

De asemenea, încasările de acciză la categoria bere, în 2012, au fost de 620 milioane lei, faţă de cele 580 milioane lei din 2011.
Producţia de bere din România raportată la nivel european reprezintă 4,44 % din totalul producţiei de bere de 383 milioane hectolitri, importurile situându-se la doar 1,5% din total.
În prezent, la nivel naţional, funcţionează 20 de fabrici de bere, iar în sectorul de profil generează direct sau indirect 76.000 locuri de muncă, în timp ce 98,4% din berea consumată în România este provenită din producţia internă.

Potrivit unui proiect de Ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, publicat, luni, de Ministerul Finanţelor, nivelul accizelor pentru bere va creşte de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. Pentru berea realizată de micii producători de bere, acciza va creşte de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. De asemenea, proiectul de act normativ menţionează că aceste cote de accize pentru bere şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vin, trebuie corelate cu conţinutul de alcool şi procesul de producţie. Astfel, pentru berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30%, se va percepe o acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs.

Potrivit prevederilor actuale, atât berea cât şi băuturile fermentate liniştite, altele decât bere şi vin, sunt definite în funcţie de încadrarea tarifară, neexistând precizări din punct de vedere al materiilor prime utilizate în procesul de producţie şi de aportul acestora în concentraţia alcoolică a produsului finit, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
România practică nivelul minim de accize impus la nivelul Uniunii Europene, respectiv 0,748 euro/hl/grad Plato, menţionează sursa citată.

Sursa AGERPRES

Accizele vor fi calculate la un curs de 4,5223 lei/euro în 2013

Accizele pe 2013 vor fi calculate la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) pe 1 octombrie 2012, mai mare cu 5,16% faţă de cursul din urmă cu un an, de 4,3001 lei/euro, folosit la calculul accizelor în anul 2012.

Deprecierea leului faţă de euro va influenţa suplimentar majorarea preţurilor la majoritatea produselor accizabile.

ccizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat pentru unele produse provenite din producţia internă sau din import: bere, vinuri, băuturi fermentate, produse intermediare, alcool etilic, tutun prelucrat, produse energetice, energie electrică.

De asemenea, scumpirea carburanţilor va fi influenţată, pe lângă deprecierea leului faţă de euro, şi de majorarea accizelor. Conform calendarului de majorare convenit cu UE, nivelul accizelor pentru motorină va creşte la 1 ianuarie 2013 de la 374 euro/tonă la 391 euro/tonă.
În cazul ţigaretelor, accizele vor fi majorate de la 79,19 euro la 81,78 euro/1.000 ţigarete la jumătatea anului viitor.

Cursul de schimb anunţat de BCE este diferit de cel comunicat de BNR, care a anunţat pe 1 octombrie 2012 un curs de referinţă de 4,5178 lei/euro.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice /MFP/, veniturile încasate la bugetul de stat din accize au crescut în primele 11 luni din 2012 cu 7,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Până la 31 octombrie 2012 inclusiv, se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte potenţialilor beneficiari că, Până la 31 octombrie 2012 inclusiv, se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură, trimestrul III / 2012.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Valoarea accizei decontate este, pentru anul 2012, de 1,2686 lei / litru de motorină.

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat> însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 126/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Ordinului MADR nr. 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare, „cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare”.

Cantităţile de motorină ce beneficiează de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.

Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani, dacă în urma controalelor se dovedeşte că au beneficiat de un ajutor necuvenit.

Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenit reprezintă orice sumă care, în urma verificărilor efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate, se constată că a fost acordată beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale

Beneficiarii care, prin înscrierea sau atestarea de date nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului de stat, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu> mai beneficiază de ajutor pentru o perioadă de trei ani. Totodată, sumele reprezentând ajutor necuvenit se recuperează de la beneficiarii ajutorului de stat.

Abonează-te la acest feed RSS