update 30 Jan 2023

APIA reamintește beneficiarilor M1 - Microgranturi în domeniul agroalimentar, că se apropie termenul scadent pentru încărcarea în sistemul informatic

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, reamintește beneficiarilor Măsurii 1 - Microgranturi în domeniul agroalimentar, că se apropie termenul scadent pentru încărcarea în sistemul informatic Granturi IMM, secțiunea IMM RECOVER, a rapoartelor de progres însoțite de documentele justificative.

Termenul de depunere a rapoartelor de progres este de 90 de zile calendaristice, termen ce curge de la data încasării sumelor cuvenite în contul bancar al fiecărui beneficiar.

Nedepunerea rapoartelor de progres în termen sau după expirarea celor 90 de zile, utilizarea incorectă totală sau parțială a ajutorului financiar acordat sau depunerea raportului de progres cu informații/documente lipsă, va conduce implicit la recuperarea ajutorului financiar acordat sub formă de microgrant cu dobânzile datorate de la data plății până la data recuperării/rambursării sumei.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului (facturi/ordine de plată/extras de cont/etc.).

Lista cheltuieilor eligibile angajate după data de 1 februarie 2020 sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente şi restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente/operaționale, cu excepția serviciilor de consultanță;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente/operaționale;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații și tehnologii necesare reluării activității curente/operaționale;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

ATENȚIE! Cheltuielile efectuate din microgranturi trebuie să fie în legătură cu activitățile/subactivităţile codului CAEN pentru care s-a solicitat finanțare.

Această măsură a fost implementată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în parteneriat cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură prin Centrele județene APIA și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

SCHEMA DE AJUTOR DE STAT - Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia de COVID-19 AGROALIMENTAR

Buget orientativ alocat: 300 mil euro (50 mil euro-micro-5000euro si 250mileuro-mari)

Proiect - Prevederile din prezentul document pot suferi modificări până la publicarea în varianta finală a procedurii de implementare a schemei de ajutor de stat.

Obiectivul schemei îl reprezintă susținerea IMM-urilor în cadrul programului de relansare economică cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19, prin acordarea de ajutoare temporare cu valoare limitată acelor IMM-uri care se confruntă cu un deficit sau chiar cu indisponibilitatea lichidităților

 OBIECTIV SPECIFIC

Grant pentru capital de lucru pentru sectoarele agricultură, piscicultură, acvacultură și industrie alimentară

IMM-urile cu domeniile de activitate eligibile din anexa nr. 2 și:

a) au înregistrat profit operațional din activitatea curentă, în unul dintre ultimele trei exerciții financiare înainte de depunerea cererii de finanțare pentru obținerea grantului, potrivit situațiilor financiare depuse conform legii;

b) dispun de coparticipare la constituirea capitalului de lucru în procent de minimum 15% din valoarea grantului la data utilizării grantului pentru capital de lucru, potrivit prevederilor legale în vigoare;

c) mențin sau, după caz, suplimentează numărul de salariați, față de data depunerii cererii, pe o perioadă de minimum 6 luni, la data acordării granturilor, cu excepția situațiilor în care contractele individuale de muncă sunt încheiate pentru sezonieri sau/și zilieri.

BENEFICIARI ELIGIBILI ȘI CRITERII DE ELIGIBILITATE

Cheltuielile eligibile în cadrul prezentei scheme sunt următoarele:

a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum și alte categorii de stocuri necesare activității curente/operaționale desfășurate de beneficiari;

b) datorii curente și restante față de furnizorii curenți, inclusiv față de furnizorii de utilități, potrivit contractelor încheiate;

c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat și/sau cheltuieli privind arenda sau redevența pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;

d) cheltuieli privind achiziția de servicii necesare activității curente, cu excepția serviciilor de consultanță, studiilor și altor categorii de servicii indirecte;

e) cheltuieli privind achiziția de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activității curente;

f) cheltuieli privind achiziția de echipamente, utilaje, instalații, tehnologii, dotări independente necesare reluării activității;

g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului

CHELTUIELI ELIGIBILE

SUME NERAMBURSABILE

(1) Valoarea sprijinului din fonduri externe nerambursabile pentru capital de lucru se stabilește astfel:

a) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și13.500 euro, valoarea grantului este de 5.000 euro;

b) pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro, valoarea grantului poate fi de până la 15% din cifra de afaceri și nu poate depăși suma 120.000 euro. Pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro, valoarea maximă a ajutorului este de 120.000 euro.

(2) Valoarea granturilor pentru capital de lucru nu include cofinanțarea beneficiarilor de ajutor de stat la constituirea capitalului de lucru, în procent de minimum 15% din valoarea grantului solicitat.

VALOAREA MAXIMĂ A GRANTULUI

A - Agricultură, silvicultură și pescuit

01 - Agricultură, vânătoare și servicii anexe

011 - Cultivarea plantelor nepermanente

0111 - Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

0112 - Cultivarea orezului

0113 - Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și tuberculilor

0116 - Cultivarea plantelor pentru fibre textile

0119 - Cultivarea altor plante din culturi nepermanente

012 - Cultivarea plantelor din culturi permanente

0121 - Cultivarea strugurilor

0124 - Cultivarea fructelor semintoase si samburoase

0125 - Cultivarea fructelor arbuștilor fructiferi, capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi

0126 - Cultivarea fructelor oleaginoase

0127 - Cultivarea plantelor pentru prepararea băuturilor

0128 - Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice, medicinale si a plantelor de uz farmaceutic

0129 - Cultivarea altor plante permanente

013 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

0130 - Cultivarea plantelor pentru inmultire

014 - Creșterea animalelor

0141 - Creșterea bovinelor de lapte

0142 - Creșterea altor bovine

0143 - Creșterea cailor si a altor cabaline

0145 - Creșterea ovinelor si caprinelor

0146 - Creșterea porcinelor

0147 - Creșterea pasarilor

0149 - Creșterea altor animale

015 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

0150 - Activități in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu creșterea animalelor)

016 - Activități auxiliare agriculturii si activități după recoltare

0161 - Activități auxiliare pentru producția vegetala

0162 - Activități auxiliare pentru creșterea animalelor

0163 - Activități după recoltare

0164 - Pregatirea semințelor

03 - Pescuitul și acvacultura

031 - Pescuitul

0311 - Pescuitul maritim

0312 - Pescuitul in ape dulci

032 - Acvacultura

0321 - Acvacultura maritima

0322 - Acvacultura in ape dulce

10 - Industria alimentară

101 - Producția, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne

1011 - Prelucrarea si conservarea carnii

1012 - Prelucrarea si conservarea carnii de pasare

1013 - Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de pasare)

102 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

1020 - Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor

103 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

1031 - Prelucrarea si conservarea cartofilor

1032 - Fabricarea sucurilor de fructe si legume

1039 - Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor n.c.a.

104 - Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

1041 - Fabricarea uleiurilor si grasimilor

1042 - Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare

105 - Fabricarea produselor lactate

1051 - Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor

1052 - Fabricarea inghetatei

106 - Fabricarea produselor de morarit, a amidonului si produselor din amidon

1061 - Fabricarea produselor de morarit

1062 - Fabricarea amidonului si a produselor din amidon

107 - Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase

1071 - Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie

1072 - Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie

1073 - Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare

108 - Fabricarea altor produse alimentare

1081 - Fabricarea zaharului

1082 - Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase

1083 - Prelucrarea ceaiului si cafelei

1084 - Fabricarea condimentelor si ingredientelor

1085 - Fabricarea de mancaruri preparate

1086 - Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice

1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a.

109 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor

1091 - Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma

11 - Fabricarea băuturilor

110 - Fabricarea băuturilor

1106 - Fabricarea maltului

1107 - Producția de bauturi racoritoare nealcoolice; producția de ape minerale si alte ape imbuteliate

172 - Fabricarea articolelor din hârtie și carton

1721 - Fabricarea hârtiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie si carton

contact2

contact

Planul Național de Reziliență și Redresare (III). Măsuri pentru sprijinirea IMM-urilor din domeniul agroalimentar

Vă prezentăm ultima parte a Planului Național de Reziliență și Redresare, în formula cu care autoritățile din România au început discuțiile cu Comisia Europeană. Nu știm deocamdată care va fi varianta finală, dar se cunoaște că proiectul masiv de construire a unui sistem de irigații este pus sub semnul întrebării, în sensul în care nu răspunde criteriilor CE și nu s-ar încadra în categoria investițiilor verzi. Pe urmă există oarecare necorelări asupra sumei înaintate, operațiuni ce se ridică la 41 de miliarde euro, în vreme ce suma repartizată României se oprește la 29, 2 miliarde de euro. Pesemne că va fi nevoie de o aducere a planului în limita bugetului alocat, astfel că o serie de proiecte vor fi lăsate pentru mai târziu. Nădăjduim însă că vor rămâne valide măsurile care se referă la sistemul agroalimentar!

Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale – 3,8 miliarde euro

Potrivit Raportului de țară 2020, schimbările legislative frecvente și imprevizibile, împreună cu birocrația excesivă și ineficiențele persistente din administrația publică, subminează deciziile de investiții și riscă să reducă atractivitatea țării pentru investitorii străini. Dar noi nu discutăm aici numai despre străini, pentru că aceleași piedici întâmpină și antreprenorii români. Statisticile Eurostat arată că România are cel mai scăzut număr de IMM-uri raportat la numărul populației din UE. Percepția generală este că puține afaceri sunt cu adevărat viabile la nivel macroeconomic, multe dintre acestea fiind constituite mai degrabă ca afaceri de familie. Dar să vedem și alte detalii. De exemplu, cel al parcurilor tehnologice (industriale), considerate ca fiind un motor al dezvoltării. Județul Prahova este lider național, cu 16 astfel de parcuri, urmat de Cluj – 12, Brașov – 9, Bihor – 7, Dâmbovița – 4, Covasna, Dolj, Iași, Sibiu și Timiș, câte 3 parcuri fiecare. Câte două parcuri industriale există în Alba, Giurgiu, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Satu Mare, Suceava, Vâlcea, București, iar câte unul în Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Constanța, Galați, Gorj, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Teleorman. Un rol major în această ecuație, dată fiind creșterea populației la nivel global, îl are sectorul agroalimentar. Indiferent ce am face, agricultura joacă un rol central în România – și oriunde în lume – raportat la mărimea populației rurale și la gradul de ocupare a forței de muncă.

3140 tabel 1

Indicatori urmăriți: peste 35 de ecosisteme antreprenoriale create în parteneriat cu APL (20 mil. euro/proiect), cu 11.000 de locuri de muncă noi și 3.700 IMM sprijinite; 2.400 IMM sprijinite pentru producție, digitalizare, echipamente medicale și servicii IMM (0,5 mil. euro/proiect), cu 7.200 locuri de muncă noi); 140 de IMM cu activitate în de agrement și valorificare patrimoniu natural (2,5 mil. euro/proiect), cu 2.100 de noi locuri de muncă); 1.400 de IMM din domeniul agroalimentar (0,5 mil. euro/proiect), cu 4.200 de noi locuri de muncă; 300 de companii din domeniul construcțiilor (1 mil. euro/proiect), cu 1.800 de locuri de muncă noi; 50 de mari întreprinderi sprijinite (10 mil. euro/proiect) și 3.000 de noi locuri de muncă înființate.

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Mediul de afaceri și ecosisteme antreprenoriale cu Politica de Coeziune: POR – 1,682 mld.euro, POCIDIF – 0, 400 mld. euro

Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO) – 0,550 mld. euro, POTJ – buget nestabilit.

Total mediu de afaceri PNRR + PC: 6,432 mld. euro (sumă provizorie).

Cercetare și inovare – 0,275 miliarde euro

După cum observați, bugetul pentru cercetare, sector considerat esența dezvoltării fiecărei economii, este unul extrem de mic. De altfel, cam aceasta a fost și politica de stat în toată perioada, mare parte din fondurile alocate cercetării mergând pe salarizare și mai puțin pe finanțarea efectivă a cercetării: 2017 –buget de 1,7 miliarde lei, 2018 – 1,6 mld. lei, 2019 și 2020 – 1,69 mld. lei. Nu-i de mirare deci că institutele de cercetare-dezvoltare (INCD), atâtea câte mai sunt, nu au avut realizări remarcabile, poate cu excepția Institutul de Cercetare de la Măgurele.

3140 tabel2

Indicatori urmăriți: 5 INCD din domeniul tehnic-inginerie (25 mil. euro/proiect), 5 INCD din domeniul agroalimentar (15 mil. euro/proiect); 5 INCD pentru transfer tehnologic pentru 25 de IMM (15 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Cercetare și inovare cu Politica de Coeziune: POCIDIF – 0, 929 mld. euro, POR – 0,712 mld. euro, POS –

0, 647 mld. euro, POEO – 0,397 mil euro, POTJ – bugetul nestabilit. Aici sunt vizate și învățământul superior, domeniul medical și educația.

Total provizoriu Cercetare și inovare PNRR + PC: 2,96 mld. euro.

Digitalizare – 0,70 miliarde euro

Raportul de țară 2020 arată că birocrația și capacitatea insuficientă de a furniza servicii de calitate, inclusiv servicii digitale, au un impact negativ asupra cetățenilor și a întreprinderilor. Domeniul vizează securitatea cibernetică, interoperabilitatea dintre serviciile administrației publice, digitalizarea serviciilor publice. În ultimii trei ani, România s-a clasat pe ultimul loc în rândul statelor membre în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale în administrație, sănătate, educație, justiție, finanțele publice.

3140 tabel3

Indicatori urmăriți: 720 de școli sprijinite (0,35 mil. euro/proiect), 300 de unități sanitare (0,5 mil. euro/proiect), ANAF (100 mil. euro/proiect), 200 de instanțe judecătorești (0,5 mil. euro/proiect), 3 proiecte de securitate cibernetică (33,3 mil. euro/proiect).

Complementaritatea priorităților de investiții din domeniul Digitalizare cu Politica de Coeziune: POCIDIF (digitalizare educație, cultură, administrație centrală) – 0, 641 mld. euro; POR (administrații orășenești) – 0,400 mld. euro; POS (digitalizare sănătate) – 0,449 mld. euro, POEO (educație timpurie, prevenire abandon, creștere ofertă educațională etc. – 1,565 mld. euro – educație; POTJ – buget nestabilit.

Total buget provizoriu PNRR + PC: 3,775 mld. euro.

Măsuri de coeziune socială în Politica de Coeziune

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este elaborat în complementaritate cu Politica de Coeziune (buget multianual 2021-2027) care finanțează, prin intermediul Fondului Social European, două categorii de măsuri principale, și anume: măsuri de educație și ocupare pentru populația școlară și forța de muncă prin intermediul Programului Operațional Educație și Ocupare, în valoare de 3,812 miliarde euro; măsuri pentru incluziune și demnitate socială adresate populației aflate în situații de dificultate prin intermediul Programului Operațional Incluziune și Demnitate Socială, în cuantum de 3,553 miliarde euro.

Maria Bogdan

Eveniment: Parteneriatul de Afaceri al IMM-urilor, Coreea-România 2015

Ambasada Republicii Coreea din București va găzdui, împreună cu Biroul KOTRA din București, evenimentul „Parteneriatul de Afaceri al IMM-urilor, Coreea-România 2015”.Evenimentul va avea loc la hotelul Crowne Plaza din București în perioada 16-17 septembrie, 2015, cu ocazia sărbătoririi a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Româniași Republica Coreea.

Evenimentul va consta în întâlniri de afaceri tête-à-tête și într-o expoziție cu cataloage de prezentare. O delegație a douăzeci și șapte (27) de IMM-uri coreene din Seoul și trei companii coreene care operează în București vor participa la evenimentul de două zile, al cărui obiectiv principal este acela de a ajuta la potrivirea acestor IMM-uri coreene cu potențialii lor parteneri de afaceri din România. Șaisprezece (16) companii dintre cele treizeci (30) își vor trimite reprezentanții în București pentru a participa la eveniment, în timp ce restul companiilor vor participa prin intermediul expoziției cu cataloage de prezentare.

Dacă firmele române sunt interesate de explorarea oportunităților de a construi parteneriate de afaceri cu participanții coreeni, prin intermediul evenimentului „Parteneriatul de Afaceri al IMM-urilor, Coreea-România 2015”, sunt rugate să contacteze Ambasada, prin telefon, la 0747.617.657 sau 021.230.71.98 sau, prin e-mail, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., sau Biroul KOTRA din București, telefonic, la 021.233.21.71/2/3, sau, prin e-mail, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

  • Publicat în Social