Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 20.03.2019, a demarat autorizarea la plată a beneficiarilor Măsurilor 14 şi 14T (fosta Măsura 215) – Plăți privind bunăstarea animalelor - pachet a) porcine și pachet b) păsări, Campania 2018.

Suma totală autorizată la plată este de 91.428.112,49 euro, din care 53.182.296,68 euro pentru bunăstare păsări şi 38.245.815,71 euro pentru bunăstare porcine și este finanțată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care isi asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

România acordă o atenție deosebită stimulării investițiilor și atragerii de fonduri europene pentru agricultură. Beneficiarii acestor plăți sunt fermierii, procesatorii, antreprenorii și autoritățile publice locale din România, care și-au luat angajamentul de a realiza proiecte ambițioase, cu impact economic pozitiv, pe termen lung, menite să contribuie la dezvoltarea spațiului rural, prin investiții eficiente și rentabile, la standarde europene.

”România gestionează pentru perioada de programare 2014-2020 o alocare din FEADR de 8.1 mld.euro, situându-se pe locul 6 în Uniunea Europeană după Italia, Franța, Germania, Polonia și Spania. Din punct de vedere al nivelului plăților efectuate către beneficiarii FEADR, România ocupă locul 2 în Uniunea Europeană, după Franța și locul 1, dacă ne referim la gradul de absorbție pentru nivelul anului 2019, fiind înregistrată o creștere de 36,2% față de aceeași perioadă a anului 2016”, a declarat Teodora Gabriela Gheniu, secretar de stat în cadrul MADR.

Prin politica de dezvoltare rurală, Uniunea Europeană (UE) își propune să ajute zonele rurale să facă față multiplelor provocări economice, sociale și de mediu pe care le aduce secolul al XXI-lea. Cunoscut ca Pilonul II al Politicii Agricole Comune (PAC), Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) a fost îmbunătățit în perioada 2014-2020 printr-o reformă amplă, în urma căreia România a primit o alocare de 8.1 mld. euro din bugetul FEADR, la care se adaugă contribuția națională, în valoare de 1,3 mld. euro. Programul Național de Dezvoltare Rurală din România (PNDR) pentru perioada 2014-2020 se concentrează pe următoarele priorități:

• Modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, deschiderea către piață și procesare a produselor agricole,
• Încurajarea întineririi generațiilor de agricultori prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri,
• Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca precondiție pentru atragerea investițiilor în zonele rurale şi crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea spațiului rural,
• Încurajarea diversificării economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor în sectoarele nonagricole din mediul rural,
• Promovarea sectorului pomicol, ca sector cu nevoi specifice, prin intermediul unui subprogram dedicat,
• Încurajarea dezvoltării locale plasate în responsabilitatea comunității prin intermediul abordării LEADER. Competența transversală a LEADER îmbunătățește competitivitatea, calitatea vieții și diversificarea economiei rurale, precum și combaterea sărăciei și excluderii sociale.

Precizăm că, la sfârșitul lunii ianuarie 2019, România era la egalitate cu Cehia și cu Lituania, pe locul 6 din punct de vedere al ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Detalii privind calendarul estimativ de lansare a sesiunilor din PNDR găsiți pe pagina web a MADR: CALENDAR ESTIMATIV.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Autoritatea de Management pentru PNDR, pune la dispoziția opiniei publice stadiul implementării PNDR 2014-2020, la data de 22 februarie a.c:

• Proiecte depuse: 56.900 cu o valoare publică 8,64 mld. euro.
• Proiecte selectate: 30.707 în valoare publică de 4,38 mld. euro.
• Proiecte contractate: 30.041 în valoare publică de 4,00 mld. euro.

Suplimentar, prin procedura de tranziție, au fost transferate din PNDR 2007-2013 în PNDR 2014-2020, în vederea finalizării acestora, 20.528 proiecte cu o valoare publică de 0,43 mld. euro.

Cifre relevante privind absorbția fondurilor europene prin PNDR:

- 3,56 mld. euro este suma primită de la Comisia Europeană (CE) cu titlul de rambursare din FEADR, aferentă declarațiilor trimestriale de cheltuieli (2015-2018), ceea ce reprezintă 44% din alocarea de 8,13 mld. euro;

- 3,89 mld. euro este suma totală primita de la CE, incluzând sumele rambursate şi prefinanțarea, echivalent a 48% din alocarea FEADR;

- peste 4,1 mld. euro însumează plățile la zi, efectuate de agențiile de plăți (AFIR şi APIA) către beneficiarii PNDR (din buget național şi fonduri FEADR).

Conform situației financiare la nivel UE, publicată de către DGAgri în 06.02.2019, situația care reflectă plățile efectuate de Comisia Europeană către statele membre, din bugetul FEADR, până la data de 31.01.2019 (prefinanţări şi rambursări aferente declarațiilor trimestriale transmise de către statele membre pentru perioada 01.01.2014 – 15.10.2018), media europeană a gradului de absorbție FEADR este de 38,87%, iar România este poziționată peste această medie, situându-se pe locul 11 din 28 de state membre. 

În ceea ce privește suma totală plătită de Comisie către un stat membru, precizăm că România ocupă locul 2 (după Franța), cu 3,56 mld. euro.

În cazul submăsurilor 16.1 “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse în sectorul agricol” și 16.1a “Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO), dezvoltarea de proiecte pilot, produse și procese în sectorul pomicol, AM PNDR face următoarele precizări:

• Pentru sub-măsurile 16.1 și 16.1.a procesul de evaluare și selecție s-a realizat în 2 etape. Astfel, în etapa I a fost lansată o sesiune de depunere a cererilor de exprimare a interesului (CEI) pentru accesarea finanțării proiectelor, iar în etapa a doua are loc depunerea, evaluarea și selecția proiectul detaliat al GO, în contextul în care a fost selectat în etapa I.

• Sesiunea de depunere a CEI aferentă etapei I s-a bucurat de un interes deosebit în rândul potențialilor beneficiari fiind depuse un număr de 190 CEI, respectiv 117 CEI aferente submăsurii 16.1 cu o valoare de circa 49 mil. euro și 73 CEI aferente submăsurii 16.1a cu o valoare de circa 31 mil. euro; alocarea totală a celor două submăsuri fiind de aproximativ 12.5 mil. euro.

• După finalizarea procesului de evaluare și selecție aferent etapei I au fost invitate în etapa II de depunere un număr de 24 de Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1 și un număr de 17 Grupuri operaționale potențiale în cadrul submăsurii 16.1a.

În ceea ce privește submăsurile 16.4 și 16.4a “Sprijin acordat pentru cooperare orizontală şi verticală între actorii din lanțul de aprovizionare”, menționăm că obiectivul acestor sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte de aprovizionare. De asemenea, sub-măsurile se adresează unui mod de colaborare partenerial care presupun nu numai cooperarea dintre fermieri, procesatori, comercianți alimentari cu amănuntul, restaurante, hoteluri şi alte forme de cazare în mediul rural, ci şi realizarea de parteneriate cu organizații neguvernamentale şi autorități publice, pe un model de implementare similar submăsurilor 16.1/16.1a.

Submăsurile 16.1/16.1a/16.4/16.4a reprezintă un element de noutate în PNDR 2014-2020, atât din punct de vedere al tipologiei proiectelor cât și din punct de vedere al cerințelor de implementare.

Astfel, ritmul de depunere în cazul măsurilor clasice din cadrul PNDR 2014-2020 (ca de exemplu, submăsura 6.1 Instalarea tânărului fermier), care au fost derulate deja pe parcursul a cel puțin 2 exerciții de programare, este mult mai alert decât în cazul submăsurilor 16.1/16.1a și 16.4/16.4a.

În plus, prezența acestor sub-măsuri în cadrul PNDR 2014-2020 este esențială, acestea urmărind să dezvolte componenta inovativă a sectorului agricol, în concordanță cu obiectivele și strategia PNDR 2014-2020.

Calendarul lansărilor, sumele lansate precum și criteriile de selecție au fost stabilite împreună cu Comitetul de Monitorizare, structură națională de tip partenerial cu rol decizional și strategic în monitorizarea PNDR 2014-2020, formată din reprezentați ai autorităților publice centrale, structurilor asociative autorităților publice locale, asociații profesionale organizații neguvernamentale și reprezentanți ai societății civile.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În prezent, sunt deschise sesiuni de depunere proiecte pentru următoarele submăsuri:

Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a vorbit despre ”Viitorul agriculturii românești în context european”, în cadrul Conferinței Naționale PNDR 2014-2020, ocazie cu care a abordat aspecte despre viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) 2021-2027, realizând, în același timp, și un bilanț al implementării PNDR, până la acest moment.

Astfel, ministrul a subliniat că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020, a ajuns la 48%, mulțumind tuturor celor implicați în acest proces – Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Parlamentului. Astfel, printr-un efort guvernamental făcut în prima instanță de la bugetul statului, România a adus în țară banii pe care îi merită, punându-i la dispoziția fermierilor printr-un efort conjugat. Astfel, 2,84 miliarde euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017 - februarie 2019 si 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, ce au alimentat spațiul rural din România.

Referindu-se la noul exercițiu bugetar 2021-2027, ministrul a prezentat în linii mari câteva dintre elementele noii Politici Agricole Comune.

”În primul rând vom abandona Planul Național de Dezvoltare Rurală ca și concept, el se va stinge în exercițiul 2021-2027 dat fiind faptul că există un nou concept al Politicii Agricole Comune. Se păstrează cei doi piloni, plățile directe și cel de dezvoltare rurală, dar se topesc într-un nou concept anume acela de ”Plan Strategic Național”, care va aduna la un loc cele două culoare de alimentare europeană, înțelegând FEGA și FEADR. Acestea vor aduna la un loc o decizie de a putea transfera de la un pilon la altul sume care pot alimenta prin Planul Strategic Național dorințele statale, deciziile, dorințele care izvorăsc dintr-o cerință a satului românesc și dintr-o nevoie a fermierului român. Iată deci, că vom fi nevoiți să folosim alte mecanisme, alte instrumente. Pentru aceasta trebuie să ne pregătim și întrebarea se pune cum, pe de-o parte pregătim în lumina dorinței interesului fiecărei țări să facem o Politică Agricolă Comună care să convină tuturor acelora care o compun, să facem instrumente ușoare de lucru și să creăm mecanisme care pot să ducă în final la realizarea obiectivului propus de orice țară, prin Planurile Naționale Strategice”, a subliniat ministrul Petre Daea. 

Astfel, ministrul Petre Daea a evidențiat că principalul obiectiv urmărit pentru noua PAC este trecerea de la conformitate la performanță. Totodată, ministrul a punctat că în ultima perioadă Politica Agricolă Comună ne-a ajutat să ne dezvoltăm, fermierii sunt mult mai bine pregătiți, iar fondurile intrate de la Uniunea Europeană au ajutat agricultura românească se evolueze, motiv pentru care nu trebuie să pierdem nicio secundă pentru a construi, împreună cu celelalte țări, o Politică Agricolă Comună care să ne avantajeze pe toți.                                  

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală din cadrul Autorității de Management pentru PNDR, a organizat în data de 4 februarie 2019, la București, Conferința Națională cu tema „Satul românesc are viitor”, pentru prezentarea și dezbaterea unor subiecte privind implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. 

Sursa: madr.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plata regulară aferentă Campaniei 2018, autorizând la plată în data de 08.01.2019, un număr de 4.722 fermieri cu suma totală de 11,26 milioane euro, așa cum a fost programat încă de la începutul anului 2019. Plățile vor continua până la 31 martie 2019, conform graficului stabilit, astfel încât toți beneficiarii să primească banii cuveniți.

În perioada 16 octombrie 2018 - 08 ianuarie 2019, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,694 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

Efectuarea plății regulare a început în data de 1 decembrie 2018 fiind plătiți până la data prezentei un număr de 702.247 fermieri cu suma totală de 616,07 milioane euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că de la începutul lunii decembrie 2018, a autorizat la plată suma totală de 263,70 milioane euro, reprezentând plata regulară aferentă Campaniei 2018, pentru un număr de 509.475 fermieri care au depus Cerere unică de plată.

Din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) se plătesc 240,02 milioane euro, iar diferența de 23,68 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național, conform tabelului de mai jos:

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Facem precizarea că începând cu data de 16 octombrie și până în prezent APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,326 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că pentru cei 727.257 fermieri eligibili la plată, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2018, s-a autorizat și plătit suma totală de 1.062.267.990 euro, astfel:

• 801.389.696 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);
• 217.609.842 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);
• 43.268.452 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

În perioada 16 octombrie și 30 noiembrie APIA efectuează plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Fondul European de Investiții (FEI) a selectat patru bănci românești în cadrul primului acord de finanțare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanțări fermierilor din întreaga țară.

Cele patru bănci din România - Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank vor acorda finanțări în valoare de 155 milioane de euro pentru peste 1.300 de fermieri și întreprinzători din mediul rural.

FEI și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au semnat anul trecut acordul de finanțare pentru susținerea fermierilor locali din România, iar aceste patru bănci sunt primele care vor oferi finanțare antreprenorilor locali. Acordul face parte din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și este finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

În conformitate cu obiectivele politicii agricole ale Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene – DG AGRI și ale Guvernului României, acordul va sprijini cheltuielile de capital ale fermelor mici, ale exploatațiilor agricole precum și cofinanțarea proiectelor selectate pentru grant în cadrul PNDR.

Referitor la semnarea acordurilor operaționale, Secretarul General al FEI, Maria Leander, a declarat: "Suntem încântați să alegem primele patru bănci care să acorde finanțare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinși că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunități pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-și extinde producția și pentru a spori competitivitatea sectorului în România ".

Reprezentantul Guvernului României, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Petre Daea, a declarat: ”După semnarea primului Acord de Finanțare cu FEI pentru sprijinirea fermierilor și a antreprenorilor din zona rurală, mă bucur să văd că această inițiativă prinde contur, fiind pusă în practică prin semnarea acordurilor cu băncile care vor acorda credite finanțate din PNDR. Instrumentul financiar se va adresa inclusiv unor categorii de beneficiari cu un risc mai ridicat de creditare, cum ar fi fermele mici sau tinerii fermieri iar costurile de finanțare vor fi reduse. Având patru intermediari financiari selectați, beneficiarii noștri pot acum să acceseze împrumuturi în condiții mai favorabile, care țin cont de nevoile de finanțare specifice acestui sector de activitate. Felicit reprezentanții FEI și intermediarii financiari care au participat în procesul de selecție și îi încurajez pe fermierii din România să profite de acest instrument dedicat lor.”

Comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, a declarat: "Instrumentele financiare și accesul la creditare pentru fermieri reprezintă pentru mine priorități-cheie în calitatea mea de Comisar european pentru agricultură. Accesul la creditare este esențial pentru agricultori să-și modernizeze și să-și dezvolte afacerile în domeniul agricol. Investind pentru a-și face fermele mai competitive și mai eficiente, fermierii noștri își pot îmbunătăți perspectivele de afaceri precum și reduce impactul referitor la schimbările climatice. Felicit FEI pentru această inițiativă și aștept cu nerăbdare să văd modul în care fermierii români și întreprinzătorii din mediul rural profită din plin de această finanțare".

Despre FEI

Fondul European de Investiții (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiții. Misiunea sa principală este de a sprijini microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii din Europa (IMM-uri), ajutându-le să acceseze finanțarea. FEI creează și dezvoltă capital de risc și de creștere, garanții și instrumente de microfinanțare care vizează în mod specific acest segment de piață. În acest rol, FEI promovează obiectivele UE în sprijinul inovării, cercetării și dezvoltării, antreprenoriatului, creșterii economice și ocupării forței de muncă. Mai multe informații despre activitatea FEI pot fi găsite aici http://www.eif.org/what_we_do/index.htm.

Sursa: madr.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că a finalizat ieri, 15 mai, Campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018, în cadrul căreia au fost înregistrate un număr de de 866.749 cereri, pentru o suprafața declarată la plată de 9.638.937,67 hectare.

În Anexă regăsiţi situaţia depunerii Cererilor Unice de Plată pentru fiecare Centru Judeţean APIA. Astfel, se poate observa că județele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt Suceava (47.438 cereri), Dolj (37.344 cereri), Bihor (36.432 cereri),  Maramureș (34.383 cereri) și Botoșani (34.176 cereri). În ce privește județele cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată avem județele Timiș (527.762,46 ha), Constanța (495.029,96 ha), Teleorman (419.661,07 ha), Dolj (418.818,68 ha) și Călărași (375.232,41 ha).

Informăm că, în perioada 16 - 31 mai inclusiv, la sediile Centrelor județene/locale APIA, fermierii pot depune modificări la Cererile Unice de Plată depuse în cadrul Campaniei 2018, fără aplicarea de penalităţi.

În conformitate cu art. 1 din Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nr. 15/17.01.2018, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură are obligația ca începând cu luna iunie 2018 să respecte întocmai următoarele etape, prezentate la lit. b), c), d) și e), astfel:

b) în intervalul 4 iunie – 4 iulie 2018 se va efectua controlul administrativ, inclusiv controlul preliminar al cererilor unice de plată, eșantionarea acestora precum și transmiterea eșantioanelor, potrivit dispozițiilor Regulamentului nr. 2333/2015 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014;

c) între 5 iulie – 1 octombrie 2018 se va efectua controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la control pe teren, iar controlul aferent al unor obligații specifice, în iarna sau în primăvara anului următor;

d) plata avansului pentru anul de cerere 2018 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018, conform Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare;

e) plata finală ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018 se va efectua între 1 decembrie 2018 - 31 martie 2019.”

APIA reamintește că sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

 Sursa: apia.org.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data de 31 ianuarie 2018, a autorizat la plată un număr de 700.111 fermieri unici care au depus Cerere de plată în cadrul Campaniei 2017.

Astfel, începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017, s-a autorizat la plată suma totală de 1,767 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară, din care 1,307 milioane euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 403,6 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare, iar diferența de 93,44 milioane euro de la Bugetul Național.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

De asemenea, APIA informează că joi, 1 februarie 2018, a efectuat plata următoarelor scheme de plată aferente măsurilor de piață:

- restructurare/reconversie plantații viticole - 2.227.827,74 lei;

- ajutor financiar pentru distribuția de fructe în școli, semestrul II 2016-2017 – 238.905,30 lei;

- ajutor financiar pentru distribuția de lapte în școli, semestrul II 2016-2017 – 204.206,05 lei.

Sursa: apia.org.ro

Până în acest moment APIA a plătit fermierilor pentru cererile depuse în Campania 2015 suma de 1,178 miliarde euro, din care 255,44 milioane euro fiind plăţi în avans FEGA, 681,85 milioane euro plăţi regulare din FEGA, 88,97 milioane euro Ajutor Naţional Tranzitoriu în sectorul Vegetal (ANT1) cu finanţare din Bugetul Naţional și 152,6 milioane euro (FEADR + cofinanţare de la bugetul naţional) pentru  Măsura 13 – “Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice” -  din PNDR 2014-2020.

Din suma totală de 1,178 miliarde euro, 481,45 milioane euro reprezintă plata pentru un număr de 755.864 fermieri  autorizaţi începând cu  data de 12.05.2016, pentru măsura „Practici agricole benefice pentru climă şi mediu“ (înverzire), respectiv 14.05.2016,  pentru măsura 13 – Plăţi pentru zone care se confrunta cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, fermieri care au fost autorizaţi anterior pentru celelalte scheme de plăţi directe. Numărul total de beneficiari autorizaţi la plată pe toate tipurile de fonduri (FEGA, FEADR şi Buget Naţional)  începând cu data de 07.04.2016 și până în prezent este de 778.451.

Întrebați când vor începe plățile pentru sectorul zootehnic, în condițiile în care termenul iniţial de 25 mai asumat de ministrul agriculturii nu a fost respectat, reprezentanții APIA au răspuns: „După cum a fost anunţat şi în mass-media, motivele întârzierii plăţilor aferente anului 2015 sunt multiple şi se regăsesc în concluziile Notei de control a corpului de control al Ministrului Agriculturii și Dezvoltătii Rurale. În ceea ce priveşte plăţile pentru schemele de plată în sectorul zootehnic, nu a fost posibil respectarea termenului de 25 mai 2016 din cauza complexităţii dezvoltării software precum şi a volumului mare de date care trebuiesc prelucrate“.

În plus, potrivit art.75 din Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului conducerea APIA menționează că: „Plăţile se fac în cel mult două rate pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie şi se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor., iar aceste plăți nu se fac înainte de finalizarea verificării condiţiilor de eligibilitate”.

Pentru Campania 2016 data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea este 10 iunie. Aceste cereri pot fi depuse și după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, însă cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014, în timp ce solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

– Ministrul Agriculturii Achim Irimescu a declarat că APIA va implementa funcţionarea unei agenţii de monitorizare a preţurilor de intrare în ţară la importuri. În ce stadiu este acest demers? Care este data preconizată pentru înfiinţarea acestei agenţii? Cine va monitoriza în piaţă şi cum va monitoriza preţurile de vânzare astfel încât să fie depistate cele de dumping?

- La nivelul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură este în curs de finalizare elaborarea unui proiect de ordonanţă de urgenţă care va reglementa situaţia menţionată, fiind necesară armonizarea prevederilor legale ce vor fi instituite cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare şi cu prevederile legislaţiei naţionale incidente.

După ce vor fi stabilite ultimile detalii, proiectul de act normativ va fi lansat în dezbatere publică, în conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003, republicată, privind transparenţa decizională în administraţia publică.

– Când trebuie depuse Cerile unice de plată pentru Campania 2016?

– În conformitate cu Ordinul MADR nr. 817/30.05.2016 care aduce unele modificări și completări Ordinului MADR nr. 619/2015 care aprobă criteriile de eligibilitate, condiţiile specifice şi modul de implementare a schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 s-a stabilit pentru Campania 2016 ca data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată și a modificărilor la acestea să fie data de 10 iunie. Cererile unice de plată și modificările la acestea pot fi depuse şi după data de 10 iunie, în termen de 25 de zile calendaristice, cu penalități, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Solicitările depuse după această dată sunt inadmisibile, iar beneficiarului nu i se acordă nici un fel de plată sau de sprijin.

În şedinţa Guvernului din 20 aprilie 2016 a fost aprobată hotărârea pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 226/2015 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor Programului Naţional de Dezvoltare Rurală cofinanţate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi de la bugetul de stat.

Adoptarea actului normativ urmărește simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene si permite adoptarea unor facilitați pentru accesarea fondurilor în favoarea solicitanților.

Actul normativ aprobat astazi aduce o serie de clarificari, astfel:

• clarificări cu privire la dovada asigurării cofinanțării private;

• clarificarea unor aspecte privind măsurile cu caracter compensatoriu;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a măsurilor de sprijin forfetar;

• clarificări referitoare la condițiile de accesare și implementare a proiectelor finanțate prin LEADER;

• completări ale actualelor dispoziții privind atribuțiile organismelor cu sarcini delegate privind implementarea măsurilor PNDR 2014-2020.