Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către ANZ.

Valorile maxime ale ajutorului :

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Informații suplimentare privind documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislația națională:

OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

ANEXĂ

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b)acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

În contextul pandemic Covid-19, Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu a avut parte de unele schimbări la nivel organizațional. De aceea Constantin Viziteu, director general adjunct, a vorbit pentru Lumea Satului despre transformările și acțiunile din ultima perioadă.

Rep.: Cum s-a schimbat sectorul zootehnic în contextul pandemic?

– Sectorul zootehnic a simțit câteva schimbări, de exemplu relația dintre crescător, instituție și specialist. Deoarece crescătorul în orice moment are nevoie de informație, relație, colaborare am pus la dispoziție platforma on-line. Solicitantul poate veni la centrul local, dar poate și să depună online pe site-ul oficial cererile pentru eliberare de pașapoarte, adeverințe etc. Eliminăm astfel deplasarea crescătorului sau a solicitantului. Documentele oficiale sunt analizate de specialiștii noștri și ținem să formulăm un răspuns într-un termen cât mai rapid. Atât la nivel teritorial, cât și la centru am încercat să organizăm toate conferințele on-line pentru a informa crescătorii în cazul în care intervin probleme pe parcurs. Nu s-a rupt relația. Avem și specialiști pe teren care se ocupă de controlul animalelor atunci când se solicită sprijin. Controlul s-a făcut la fața locului prin numărarea efectivelor animalelor solicitate în cerere. Crescătorii au fost și ei receptivi, iar noi prudenți; am încercat să evităm aglomerațiile. Ne conformăm regulilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19.

Rep.: Când vorbim de zootehnia românească, care ar fi cea mai mare problemă întâmpinată cel mai des?

– Sunt multe probleme pe care le întâmpină crescătorii. Însă cea mai importantă este valorificarea produselor. Nu este dezvoltată o piață clară a valorificării produselor de origine animală plecând de la relația crescător-intermediar-abator-procesator și distribuitor. Toți întâmpină greutăți atunci când vine vorba despre export-import. O altă problemă este calitatea. Nu întâmplător până în 2014 am fost denumiți Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție de Zootehnie. Practic, prin atribuțiile instituției sunt ameliorate efectivele de animale existente la nivel național. Sunt dezvoltate anumite activități specifice, avem registre genealogice cu toate speciile care se cresc în România. De asemenea, avem și registre pentru animalele care sunt în pericol de abandon. Registrele au rolul de a gestiona efectivele pe fiecare specie și de a implementa anumite programe de ameliorare. De exemplu, dacă antreprenorul este interesat de producția de carne solicită un program de ameliorare în acest sens, dacă este interesat de producția de lapte atunci implementează un program specific. Adică pentru creșterea numerică, cea cantitativă, dar și cea calitativă a efectivelor existente.

Rep.: Povestiți-ne puțin despre ameliorare, care este procesul și care au fost cele mai bune rezultate pe rase?

– Registrele de care vă spuneam sunt specializate pe anumite direcții de lapte, carne. Și la fiecare rasă animală avem un singur registru.

S-au făcut infuzii cu rase specializate din anumite țări, iar crescătorii de animale își împărtășesc din „secrete“. De exemplu, la animalele care au avut un spor mai mare de producție se oprește masculul care este păstrat în continuare ca ameliorator.

Rep.: Cum au evoluat efectivele de animale în ultimii 30 de ani?

În ultima perioadă la oaie și la celelalte specii nu a fost o creștere semnificativă. Trebuie să vedem mai mult evoluția calitativă decât cantitativă. Oaia s-a menținut pe un plafon pentru că în România este o tradiție creșterea acestui animal. Și țara noastră, datorită pășunilor, permite creșterea lor. La un moment dat au apărut probleme pentru că nu toate pășunile dispuneau de suprafețe pentru un anumit număr de animale. Sunt niște reguli, nu poți să pășunezi cu un efectiv de 500 capete și să ai doar 10 hectare de pășune. Sectorul suinelor este în declin, cel avicol se menține, numărul vitelor a scăzut, dar nu semnificativ. Însă a crescut cantitatea de lapte, plus valorificarea. Crescătorul știe ce să aleagă. Avem efective care sunt crescute în sistem industrial, unde sunt peste 300 capete și în acest segment producția de lapte a ajuns la performanță. Concurăm și cu celelalte state europene.

Liliana POSTICA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 17 decembrie 2018 inclusiv,  se depun, la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2019, cereri avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ).

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ (ANARZ - vechea denumire);

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Sursa: apia.org.ro

Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) a finalizat controlul la fața locului în vederea verificării respectării condițiilor de eligibilitate privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitanții ajutoarelor naționale tranzitorii la speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin acordate crescătorilor de animale. Controlul la fața locului a fost realizat de către specialiștii ANZ, în baza procedurii de control.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscriși în evidența APIA, care dețin cod unic de identificare, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru urmatoarele scheme: specia bovine, (lapte și carne), speciile ovine/caprine.

Sectorul zootehnic beneficiază, de asemenea, de sprijin cuplat (SCZ). Acesta se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, în funcție de efectivul de animale solicitat de beneficiar, din următoarele categorii: bivolițe de lapte, ovine și caprine, taurine din rase de carne și de lapte, precum și metișii acestora.

Eșantionul cu beneficiarii care au fost supuși controlului la fața locului a fost selectat în conformitate cu procedura de eșantionare APIA. Astfel, pentru anul 2018, au fost eșantionați la nivel național pentru verificarea la fața locului 4669 beneficiari, solicitanți ANT/SCZ, cu variații cuprinse între 24 – 250 beneficiari/județ.

În urma finalizării controlului la fața locului, specialiștii ANZ introduc in prezent în aplicație rezultatele rapoartelor de control la fața locului aferente campaniei 2018, în vederea acordării plăților finale către fermieri.

Sursa: madr.ro

Pentru a exista o specializare a unităților, spune Iacob Lelior, directorul general al Agenției Naționale pentru Zootehnie, este nevoie de acte normative elaborate de Ministerul Agriculturii, acte care să confere coerență. Iar măsurile în acest sens, completează domnia sa, trebuie duse până într-acolo încât să reducă dependența României de materialul biologic din străinătate.

Să mizăm pe rasele românești

Potrivit directorului general al ANZ, România stă bine la capitolul efective de animale. În momentul de față țara noastră are aproximativ 14 milioane de ovine și 2 milioane de bovine, din care un milion sunt vaci pentru lapte. „Avem rase autohtone foarte bine adaptate condițiilor de creștere și exploatare, care de fiecare dată au adus bunăstare fermierilor români. Ovinele și albina carpatină, spre exemplu, sunt două specii care și-au păstrat însușirile de acum 2.000 de ani, de pe vremea dacilor. Ciobanii români mizează, în general, pe rasa Țurcană, cu toate varietățile care există, și care deține o pondere de aproape 80% din totalul efectivelor de oi. Rasa Țurcană, de asemenea, este foarte bine consolidată genetic și este adaptată de la Dunăre până în vârful muntelui. Avem și rasa Merinos, Țigaie, Karakul care predomină în zona de nord a României. Fiecare rasă trebuie crescută acolo unde a fost formată. La vacile de lapte ponderea cea mai mare o deține Holstein, rasă din care avem exemplare deosebite ce exprimă rezultatele obținute în zootehnie la producția de lapte.“ Iacob Lelior completează spunând că, aplicând noile tehnologii, fermierii români au reușit să aducă un progres genetic zootehniei, iar crescătorii de animale care au beneficiat de ajutoarele de minimis pe care le-a oferit Ministerul Agriculturii au achiziționat repro­ducători de înaltă valoare genetică, berbeci, țapi și juninci care să populeze și să dezvolte fermele mici și mijlocii.

Continuitate și stabilitate legislativă

Totuși un pericol planează asupra raselor românești. Importul raselor străine poate amenința patrimoniul genetic național.

„Rasele aduse din străinătate sunt bune, dar merg pe generații foarte scurte, de aceea trebuie folosite la încrucișări cu rasele autohtone pentru obținerea metișilor de primă generație. Constatăm din expe­riențele fermierilor că rasele aduse din afara României nu reușesc să se adapteze foarte bine la condițiile pedoclimatice, iar fermierii care recurg la astfel de investiții au ajuns la concluzia că pierd niște bani. De aceea, sectorul creșterii ovinelor, caprinelor și bovinelor are nevoie de o continuitate și de o stabilitate legislativă. Astfel, spune directorul ANZ, România va putea reduce dependența de importurile de material biologic. Noi trebuie să ne păstrăm rasele autohtone, moștenite de la străbuni. Nu putem renunța la ele. Principalul proiect al Agenției Naționale pentru Zootehnie este acela de a fi alături de fermieri, de a le crea posibilitatea să producă ieftin și să le deschidem piețele interne și internaționale ca să își vândă marfa. Asta este principala nevoie a fermierilor români. Au dificultăți cu vânzarea mărfii și consolidarea pe filiera de produs. Este problema care trebuie rezolvată în viitorul apropiat de către Ministerul Agriculturii.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 32

Noul director general al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“ (ANZ), dr. ing. Lelior IACOB, răspunde unui set de întrebări care i-au fost adresate de apicultori.

– Prin HG 1050 din 11 decembrie 2013, prin care se aproba Planul Naţional Apicol 2014-2016, prin Secţiunea 1 se alocau 8.000.000 lei pentru ca ANZ să realizeze în 3 ani baza materială a sistemului informatic (hard şi soft) pentru identificarea stupilor pe teritoriul României. Ce s-a realizat până la această dată din această prevedere şi ce şanse sunt să se realizeze acest sistem naţional de identificare a stupilor până la sfârşitul anului 2016?

– Încă de la apariţia HG 1050/2013 – unde este stipulat la Secţiunea 1 – „se alocă 8.000.000 lei pentru ca ANARZ să realizeze în 3 ani baza materială a sistemului informatic (hard şi soft) pentru identificarea stupilor pe teritoriul României“, a fost contestată de către unii reprezentanţi ai Asociaţiilor apicole. Aceştia au mers cu reclamaţiile până la Comisia Europeană.

Răspunsul Comisiei Europene a fost următorul: „Finanţarea îmbunătăţirii sistemului informatic  pentru identificarea stupilor în cadrul programului apicol al României nu ar fi pe deplin în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul UE nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea Politicii Agricole Comune.“

Art. 19 prevede că nu sunt suportate din fond cheltuielile aferente costurilor administrative şi de per­sonal efectuate de statele membre şi de beneficiarii ajutoarelor finanţate din FEGA.

Ca urmare, suma alocată pentru anul 2014 a fost realocată pentru celelalte măsuri prevăzute în Programul Național Apicol pentru anul 2014.

– Având în vedere că stupinele de elită şi de multiplicare regine au un rol primordial în conservarea şi ameliorarea fondului genetic al albinei româneşti Apis Mellifera Carpatica şi că, după informaţiile noastre, banii alocaţi ANZ-ului pentru realizarea sistemului informatic naţional de identificare a stupilor nu s-au cheltuit, nu ar fi mai util pentru apicultorii români să se susţină cu aceşti bani stupinele de elită şi multiplicare regine, conservând astfel mai bine rasa naţională Apis Melifera Carpatica?

– Susţinerea financiară prin Programul Naţional Apicol a fermelor de elită şi multiplicare a fost discutată încă din anul 2013, în cadrul întâlnirilor de lucru care au avut loc la MADR organizate pentru stabilirea măsurilor care vor fi aprobate în PNA 2014-2016 şi, deoarece reprezentanţii formelor asociative care au participat la aceste dezbateri nu au fost de acord cu introducerea acestor măsuri, ele nu au mai fost introduse în PNA 2014-2016.

– În primăvara anului 2014, un grup de apicultori preocupaţi de obţinerea reginelor de elită şi a celor multiplicate, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor apicole am fost convocaţi la ANARZ pentru a discuta propuneri privind reglementarea funcţionării şi autorizării stupinelor de elită şi multiplicare a reginelor. În ce stadiu sunt aceste reglementări? Au fost finalizate?

– Aceste reglementări au fost finalizate pentru autorizarea stupinelor de multiplicare. În data de 14 aprilie 2014 a fost aprobată versiunea 1.0 a Manualului de proceduri pentru acreditarea organizaţiilor şi asociaţiilor crescătorilor de albine care înfiinţează şi menţin evidenţe genealogice, respectiv registre genealogice. Autorizarea şi reautorizarea stupinelor de multiplicare se va face conform procedurii de lucru care va fi postată pe site-ul ANZ „Prof. dr. G. K. Constantinescu“.

Referitor la autorizarea stupinelor de elită, în perioada imediat următoare vor fi analizate, împreună cu reprezentanţii Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură şi reprezentanţii asociaţiilor apicole, normele tehnice de aplicare a Manualului de proceduri.

– În data de 30 martie 2015 aţi convocat o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor apicole pentru propuneri privind îmbunătăţirea organizării apiculturii în România şi elaborarea măsurilor cele mai benefice pentru eficientizarea acesteia. Cât de eficientă a fost această întâlnire pentru îmbunătăţirea muncii ANZ ?

– La această întâlnire au participat reprezentanţi ai unor asociaţii apicole şi aceştia au stabilit să se mai organizeze şi alte întâlniri în acest an cu tematici punctuale, astfel încât la următoarea întâlnire să se discute următoarele teme: îmbunătăţirea şi eficientizarea sistemului de identificare a familiilor de albine în România; adoptarea unor măsuri de ameliorare superioară a rasei albinei româneşti Apis Mellifera Carpatica şi discutarea şi îmbunătăţirea modalităţilor de aplicare a PLANULUI NAŢIONAL APICOL 2017- 2019.

În toamna anului 2013, la penultima convocare la MADR a reprezentanţilor asociaţiilor apicole pentru elaborarea proiectului Planului Naţional Apicol 2014 – 2015 au fost prevăzute fonduri alocate asociaţiilor apicole în vederea creării bazei materiale pentru gestionarea decontării cheltuielilor apicultorilor în cadrul PNA, ţinerea evidenţei numerelor de identificare familii de albine şi fonduri pentru susţinerea stupinelor de elită şi de multiplicare regine. Totuşi, surprinzător, la următoarea convocare cele două propuneri au dispărut din proiect, fiind înlocuite de finanţarea îmbunătăţirii sistemului informatic pentru identificarea stupilor.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Agenţia Naţională pentru Zootehnie, înfiinţată prin reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, are ca principal obiectiv redresarea mai accelerată a activităţii în acest domeniu.

Despre măsurile şi acţiunile urgente care se au în vedere pentru îndeplinirea acestui deziderat ne vorbeşte dr. ing. Lelior Iacob, director în cadrul acestei unităţi, cel care până nu demult a fost coordonator al Centrului Tehnic Regional 3 SUD, cu sediul la Blejoi – Prahova.

– Care sunt obiectivele, pe termen scurt, ale Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (ANZ)?

– Creşterea efectivelor de animale la toate speciile de interes zootehnic şi a producţiilor acestora, utilizarea corectă a pajiştilor naturale, susţinerea eforturilor fermierilor în domeniul reproducţiei şi ameliorării raselor constituie obiectivul nostru principal. Ne bucurăm să constatăm că, în urma măsurilor stimulative luate de Ministerul Agriculturii, tot mai mulţi săteni au început să se orienteze spre creşterea animalelor. Chiar şi la cabaline, unde în ultimii zece ani efectivele au scăzut la aproape jumătate, de la 800.000 cai în 2004 la aproximativ 500.000 în prezent. Aceasta ca să nu mai vorbim de ovine şi caprine, unde efectivele de animale sunt în continuă creştere. Avem cai mai puţini fiindcă tot mai mulţi fermieri folosesc acum, în locul calului, tractorul şi utilaje agricole performante. La această specie se constată un interes tot mai mare pentru creşterea cailor de curse sau pentru turism ecvestru, ceea ce înseamnă că, dacă au scăzut efectivele de cabaline în România, a crescut calitatea acestora, cei mai mulţi crescători dorind să aibă animale de rasă cu origine cunoscută. Sperăm că anul viitor vom asista la darea în funcţiune a Hipodromului Ploieşti, unde cursele de cai nu au fost întrerupte nici în perioada celui de al Doilea Război Mondial.

O altă importantă atribuţie a ANZ o constituie acreditarea asociaţiilor de crescători pentru conducerea şi menţinerea registrului genealogic la toate speciile, precum şi acreditarea asociaţiilor sau organizaţiilor care efectuează controlul producţiilor. Apoi, dezvoltarea laboratoarelor pentru controlul calităţii laptelui, o activitate care se impune cu atât mai mult din aprilie a.c., când dispare cota de lapte, controlul implementării amenajamentelor pastorale conform legislaţiei în vigoare, care presupune utilizarea raţională a păşunilor şi a pajiştilor din România de către fermieri, cu respectarea capacităţii de păşunat din fiecare localitate, sunt alte obligații ce cad în sarcina ANZ.

– În ceea ce privește ameliorarea raselor, ce aveți în vedere?

– Agenţia naţională dispune de specialişti pentru toate speciile. Împreună cu asociaţiile de crescători, cu fermierii, implementăm întreaga activitate cu privire la reproducţie, ameliorarea genetică a raselor de animale, precum şi conservarea şi managementul resurselor genetice. Dacă vorbim de bovine, la finele anului 2014 erau cuprinse în Registrul Genealogic 99.900 de capete, efective ce constituie o bază importantă pentru creşterea calităţii raselor de animale cu performanţe deosebite pentru generaţiile viitoare. La ovine sunt acum înscrise 326.735 de capete în cele două sisteme. Ne bucurăm că, după informarea crescătorilor cu privire la noile măsuri de sprijin pentru achiziţia de animale de rasă din schema de sprijin voluntar cuplat, constatăm un val de cereri pentru înscrierea în Registrul Genealogic şi în Controlul Oficial de Producţie. Aceasta în urma intrării în vigoare a HG 873/2014 privind aprobarea schemei de minimis.

Ca urmare a acestor facilități, crescătorii de animale au achiziționat 4.286 berbeci de reproducție și 1.607 juninci din rase specializate.

Obiectivul nostru principal este creșterea numai a animalelor de rasă cu origine cunoscută, pentru a face ca ferma de subzistență de astăzi să producă mâine și pentru piață. Se vede clar că fermierii care fac investiţii au producţii ridicate, cu costuri scăzute, putând face astfel faţă cu succes concurenţei.

– Să înțelegem că, prin reorganizarea instituției, creșterea animalelor a intrat pe „mâini“ mai bune...

– ... Pe aceleași „mâini“, dar cu obiective noi.

Cristea BOCIOACĂ