Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 decembrie 2023 inclusiv, se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2024, cereri avizate de către ANZ.

Valorile maxime ale ajutorului :

- pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei:

a) 60 lei/cap pentru rasele de animale din speciile taurine, bubaline şi ecvine;

b) 35 lei/cap pentru rasele de animale din speciile ovine, caprine;

c) 100 lei/cap pentru rasele de animale din speciile porcine.

- pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale:

a) 140 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte şi 60 lei/cap în cazul controlului producţiei de carne pentru rasele de animale din speciile taurine şi bubaline;

b) 35 lei/cap în cazul testării performanţelor producţiei de lapte, 35 lei/cap în cazul producţiei de carne, 30 lei/cap în cazul producţiilor de lână pentru rasele cu lână fină şi 36 lei/cap în cazul producţiei de pielicele pentru rasele de animale din speciile ovine şi caprine.

Informații suplimentare privind documentele necesare la depunerea cererilor sunt prezentate în Anexă.

Legislația națională:

OUG nr. 61/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor.

ANEXĂ

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b)acreditarea solicitantului pentru efectuarea serviciului de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei/recunoașterea ca societatea de ameliorare a solicitantului în scopul desfășurării unui program de ameliorare cu animale de reproducție de rasă pură înscrise în registrul genealogic condus sau înființat de aceasta și decizia de aprobare a programului/programelor de ameliorare derulate la rasa/rasele pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de întocmire și menținerea registrelor genealogice, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică (copie CUI/CIF);

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau autorizarea ca parte terță pentru efectuarea testării performanțelor, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciului de determinarea calității genetice sau a randamentului genetic al șeptelului, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, respectiv partea terță desemnată în programul de ameliorare aprobat sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

f) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice;

g) declarația pe propria răspundere din care să rezulte dacă beneficiează sau nu de dreptul de deducere a TVA.

Documentele privind cele două cereri vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

În contextul pandemic Covid-19, Agenția Națională pentru Zootehnie Prof. Dr. G. K. Constantinescu a avut parte de unele schimbări la nivel organizațional. De aceea Constantin Viziteu, director general adjunct, a vorbit pentru Lumea Satului despre transformările și acțiunile din ultima perioadă.

Rep.: Cum s-a schimbat sectorul zootehnic în contextul pandemic?

– Sectorul zootehnic a simțit câteva schimbări, de exemplu relația dintre crescător, instituție și specialist. Deoarece crescătorul în orice moment are nevoie de informație, relație, colaborare am pus la dispoziție platforma on-line. Solicitantul poate veni la centrul local, dar poate și să depună online pe site-ul oficial cererile pentru eliberare de pașapoarte, adeverințe etc. Eliminăm astfel deplasarea crescătorului sau a solicitantului. Documentele oficiale sunt analizate de specialiștii noștri și ținem să formulăm un răspuns într-un termen cât mai rapid. Atât la nivel teritorial, cât și la centru am încercat să organizăm toate conferințele on-line pentru a informa crescătorii în cazul în care intervin probleme pe parcurs. Nu s-a rupt relația. Avem și specialiști pe teren care se ocupă de controlul animalelor atunci când se solicită sprijin. Controlul s-a făcut la fața locului prin numărarea efectivelor animalelor solicitate în cerere. Crescătorii au fost și ei receptivi, iar noi prudenți; am încercat să evităm aglomerațiile. Ne conformăm regulilor impuse ca urmare a pandemiei de Covid-19.

Rep.: Când vorbim de zootehnia românească, care ar fi cea mai mare problemă întâmpinată cel mai des?

– Sunt multe probleme pe care le întâmpină crescătorii. Însă cea mai importantă este valorificarea produselor. Nu este dezvoltată o piață clară a valorificării produselor de origine animală plecând de la relația crescător-intermediar-abator-procesator și distribuitor. Toți întâmpină greutăți atunci când vine vorba despre export-import. O altă problemă este calitatea. Nu întâmplător până în 2014 am fost denumiți Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție de Zootehnie. Practic, prin atribuțiile instituției sunt ameliorate efectivele de animale existente la nivel național. Sunt dezvoltate anumite activități specifice, avem registre genealogice cu toate speciile care se cresc în România. De asemenea, avem și registre pentru animalele care sunt în pericol de abandon. Registrele au rolul de a gestiona efectivele pe fiecare specie și de a implementa anumite programe de ameliorare. De exemplu, dacă antreprenorul este interesat de producția de carne solicită un program de ameliorare în acest sens, dacă este interesat de producția de lapte atunci implementează un program specific. Adică pentru creșterea numerică, cea cantitativă, dar și cea calitativă a efectivelor existente.

Rep.: Povestiți-ne puțin despre ameliorare, care este procesul și care au fost cele mai bune rezultate pe rase?

– Registrele de care vă spuneam sunt specializate pe anumite direcții de lapte, carne. Și la fiecare rasă animală avem un singur registru.

S-au făcut infuzii cu rase specializate din anumite țări, iar crescătorii de animale își împărtășesc din „secrete“. De exemplu, la animalele care au avut un spor mai mare de producție se oprește masculul care este păstrat în continuare ca ameliorator.

Rep.: Cum au evoluat efectivele de animale în ultimii 30 de ani?

În ultima perioadă la oaie și la celelalte specii nu a fost o creștere semnificativă. Trebuie să vedem mai mult evoluția calitativă decât cantitativă. Oaia s-a menținut pe un plafon pentru că în România este o tradiție creșterea acestui animal. Și țara noastră, datorită pășunilor, permite creșterea lor. La un moment dat au apărut probleme pentru că nu toate pășunile dispuneau de suprafețe pentru un anumit număr de animale. Sunt niște reguli, nu poți să pășunezi cu un efectiv de 500 capete și să ai doar 10 hectare de pășune. Sectorul suinelor este în declin, cel avicol se menține, numărul vitelor a scăzut, dar nu semnificativ. Însă a crescut cantitatea de lapte, plus valorificarea. Crescătorul știe ce să aleagă. Avem efective care sunt crescute în sistem industrial, unde sunt peste 300 capete și în acest segment producția de lapte a ajuns la performanță. Concurăm și cu celelalte state europene.

Liliana POSTICA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 16 decembrie 2019 inclusiv, se depun la Centrele Județene ale Agenției, respectiv al Municipiului București, pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru anul 2020, cereri avizate de către ANZ.

Având în vedere că ultima zi de primire a cererilor inițiale este data de 15 decembrie 2019, zi de duminică, dată limită se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează conform prevederilor Codului de Procedură Civilă: „în cazul în care data limită de depunere a cererilor sau oricăror alte documente este o zi de sărbătoare oficială, zi de sâmbătă sau duminică, respectiva dată limită se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează”.

Cererea inițială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire și menținere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanții prestatori ai serviciilor va fi  însoțită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislației în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea și menținerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire și menținere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator și beneficiar, rasa și numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajați și cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menționa "întreprindere nou-înființată";

d) copia contractului între deținătorul registrului genealogic și prestatorul serviciului de determinare a calității genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deținătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuția pârților la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităților, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire și menținere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea inițială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale, completată de către solicitanții prestatori ai serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale va fi însoțită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislației în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calității genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator și beneficiar, rasa și numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajați și cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menționa "întreprindere nou-înființată";

d) copia contractului între deținătorul registrului genealogic și prestatorul serviciului de determinare a calității genetice a raselor de animale sau adeverință eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deținătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuția părților la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităților, inclusiv lucrările și tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calității genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Sursa: apia.org.ro

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reamintește fermierilor că se află în plină campanie de efectuare a controlului la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, în conformitate cu prevederile legislației comunitare și naționale în vigoare.

Controalele pe teren sunt realizate atât de către APIA, cât și de către alte instituții, conform competențelor ce le revin potrivit legislației în vigoare și în conformitate cu acordurile de delegare încheiate cu APIA.

Astfel, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare (SMR) privind: siguranţa alimentară (SMR 4, SMR 5), identificarea şi înregistrarea animalelor (SMR 6 - 8), bolile animalelor (SMR 9), dar și bunăstarea animalelor (SMR 11-13).

Autoritatea Naţională Fitosanitară efectuează controlul şi supracontrolul cerinţei legale în materie de gestionare SMR 10 „Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor”.

Agenția Națională pentru Zootehnie verifică respectarea condițiilor de eligibilitate specifice privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitantii ajutoarelor naționale tranzitorii pentru speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri, derulate prin APIA.

Conform Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 69/2019, controlul pe teren se efectueză  în perioada 1 iulie – 1 octombrie 2019.

Fermierii sunt rugați să sprijine, ca în fiecare an, inspectorii pe teren pentru ca această activitate să se desfășoare în cele mai bune condiții și în termenul propus.

Ramintim că efectuarea controlului pe teren reprezintă o cerință obligatorie impusă de legislația comunitară și o etapă premergătoare efectuării plății.

Sursa: apia.org.ro

Publicarea ciclului de articole Cum putem proteja albina noastră românească – Puncte de vedere a amplificat valurile dezbaterilor apicultorilor români interesați de subiect și chiar instigați de diverse persoane direct interesate mai ales comercial. Părerile exprimate sunt foarte diferite, dintre care unele corespund părerilor mele. dar sunt și unele care nu corespund dar, așa cum am promis la începutul publicării acestui ciclu, le voi publica așa cum au fost făcute. Punctul de vedere din acest material a fost publicat pe Forumul Stupăritul de Peterneamț Barbu Daniel, ing. chimie alimentară, apicultor din tată în fiu, lector la cursuri ACA pentru meseria de apicultor și titular al Î.I. Peterneamț Barbu Daniel prin care administrează 150-200 familii de albine. Consider că părerile sale, deși uneori cam dure, exprimă de cele mai multe ori adevărul crud despre ce se petrece în gestionarea apiculturii românești de către autoritățile cu atribuții în domeniu. În continuare vă las să analizați și să dezbateți, dacă aveți răbdare, materialul așa cum l-am luat de pe forum.

Hei! Păi ce facem aici? Ne tăiem craca de sub picioare sau ne dăm în cap apicultor contra apicultor? Ne dăm amenzi nouă? Nu apicultorii sunt de vină că statul român nu are ferme de elită pentru albine, patronate (conduse) și plătite de statul român... cum au alte specii..., ci doar ferme ale unor particulari (ACA și ai lor) care vor monopol, că doar ei știu și pot să vândă...

• Nu apicultorii sunt de vină că există mafia exportatorilor de miere (asociație a așa-zișilor procesatori (a pro­cesa = a prelucra = a modifica, or mierea nu se modifică...) care oferă prețuri de rahat având monopolul...!
• Nu apicultorii sunt de vină că poliția de frontieră și dsv-urile nu au treabă cu animalele ce intră sau tranzi­tează România (nu au carantine, nu au laboratoare de analize, nu au personal competent, au doar șpăgari...)
• Nu apicultorii sunt de vină că mierea din România conține pesticide (cum ar fi neonicotinoidele, dar și...) și este refuzată la export sau i se oferă un preț de nimic!
• Nu apicultorii sunt de vină că se importă miere fără acte din Republica Moldova și Ucraina și se vinde la export ca miere românească!
• Nu apicultorii sunt de vină că Germania a refuzat loturi de miere românească ce conținea antibiotice, dar și polen de eucalipt!
• Nu apicultorii sunt vinovați că le sunt otrăvite sistematic albinele cu pesticide!
• Nu apicultorii sunt vinovați că se folosește glifosatul și în canalele de irigații...
• Nu apicultorii sunt vinovați că se taie pădurile, inclusiv rezervațiile naționale!
• Nu apicultorii sunt de vină că nu avem laboratoare acreditate internațional care să fie capabile să facă analize recunoscute de instanțe... la boli și paraziți ai albinelor; falsificarea produselor apicole; intoxicații cu pesticide; intoxicații cu metale grele etc.
• Nu apicoltorii sunt de vină că aproape toată mierea din supermarket-uri e falsificată... ca și alte produse alimentare, dar fără a fi alimente...!
• Nu Apicultorul Român trebuie să rezolve situația dezastruoasă în care au ajuns Țara și Apicultura, ci politicienii și ministerele pe care le conduc!

Ing. Peterneamț Barbu Daniel, apicultor

Ca epilog la ciclul Cum putem proteja albina noastră românească – Puncte de vedere trebuie reamintit că studiile privind albina românească datează încă din 1937-1939 (Fişteag și Farcaş), ea fiind propusă ca rasă de sine stătătoare – A.m. carpatica în 1965, la nivel internațional (Foti, 1965), pe baza unor studii de amploare care au continuat și ulterior; în data de 28 octombrie 2009, la propunerea Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, s-a emis Certificatul de Omologare a rasei de albine românești Apis melifera carpatica.

Evident, omologarea ar fi trebuit urmată de cercetări practice de îmbunătățire a rasei și de menținere a ei în standardele comunicate la omologare, ceea ce, din păcate, nu s-a prea făcut și a mai apărut și tendința de înlocuire de către unii apicultori români a rasei noastre autohtone cu alte rase de albine sau cu metiși interrasiali.

Aceste acțiuni sunt profund dăunătoare rasei, ducând la impurificarea necontrolată a ei, fenomen pe care l-am arătat în articolele publicate anterior.

Atât Agenția Națională pentru Zootehnie, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, cât și alte organisme ale MADR cred că prin diferite dispozitii și reglementări, de altfel foarte legal, vor putea interzice importul de alte rase și hibrizi intrrasiali de albine pe teritoriul României.

Practic, consider că aceste măsuri nu vor putea opri în totalitate aceste acțiuni, mai ales că au avut unii grijă ca prin diverse manevre să scoată albina din Legea zootehniei și, totodată, să întârzie elaborarea Legii apiculturii, acțiune care face ca, la ora actuală, să nu existe sancțiuni pentru importurile mai sus men­ționate.

O altă acțiune, practic inaplicabilă, este reglementarea ca să se instituie zone de protecție de 5 la 10 km în jurul stupinelor autorizate de elită și multiplicare. Spun că reglementarea este inoperabilă pentru că, dacă într-adevăr s-ar aplica, mai ales în jurul a peste 250 de stupine de multiplicare, practic stupăritul pastoral pe întreg teritoriul României nu s-ar mai putea executa, ceea ce e inacceptabil.

Singura soluție aplicabilă este ca executarea fecundării reginelor să aibă loc în mediu strict controlat, ceea ce se poate obține numai dacă stupinele de elită și de multiplicare împere­chează reginele în stații de împerechere perfect izolate și controlate sau prin înseminare artifcială.

„Populaţiile închise sunt ferite de introducerea unui material genetic necon­trolat“, după Laidlaw şi Page (în Rinerer 1986 pag. 338)

Bineînțeles că o astfel de acțiune implică suportul material și organizatoric al organelor Statului Român pentru găsirea zonelor adecvate de împerechere controlată, încheierea de protocoale între Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului pentru acces în rezervațiile montane și concesionarea stațiilor de împerechere unor apicultori care să nu mai facă altceva decât administrarea acestor stații și controlul riguros al acestora.

De asemenea, trebuie susținute financiar stupinele de elită și multiplicare pentru achizițio­narea de aparataj de înseminare artificială și instruire pentru această acțiune.

Și, nu în ultimul rând, trebuie să se înființeze și alte stupine de elită independente de ICDA pentru a înlătura monopolul și a crea o concurență sănătoasă.

Sunt sceptic în privința succesului demersurilor mele, dar, având în vedere că iubesc albina românească și am administrat aproape toată viața familii de albine din rasa autohtonă atât cu succese cât și cu multe eșecuri, îmi fac o datorie de onoare de a genera protecție pentru acest bun național pe care îl reprezintă albina românească – Apis mellifera carpatica.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

La începutul lunii mai, în peisajul agricol românesc a fost anunțată înființarea unei noi structuri asociative. Este vorba despre Asociația Profesională a Ciobanilor. Președintele ei, Dan Petrescu, spune că asociația a fost înființată cu scopul de a lupta împotriva represaliilor la care sunt supuși ciobanii. În acest sens a fost constituit și un program strategic care va fi prezentat și autorităților. Ce doleanțe au oierii?

Problema pășunilor în România

Legislația națională care reglementează modul de acordare a pășunilor către crescătorii de ovine/caprine are multe lacune juridice și a creat posibilitatea autorităților locale fie să solicite sume exorbitante care depășesc nivelul subvenției pe suprafață, fie sunt acordate unor grupuri de interese care nu dețin în realitate animale pentru a asigura încărcătura pe pășune

Soluția

‒ Contracte tip la nivel național pentru ca autoritățile locale să nu mai introducă în caietele de sarcini criterii abuzive și să existe o aplicare unitară la nivel național;

‒ Controalele efectuate de către APIA, ANSVSA și ANZ pentru pășunile declarate pe suprafață să reprezinte un procent de minimum 50% pe fiecare an de cerere, în care să fie verificate animalele existente în pășune pentru a se respecta încărcătura pe hectar.

Sprijinul cuplat

Modul de fundamentare a sprijinului cuplat pe care România l-a notificat la CE dezavantajează crescătorii de ovine care nu au oile înscrise în Registrul Genealogic. Principiul instituit de Regulamentul European pentru sprijinul cuplat se referă la producția de carne și lapte.

Pentru perioada 2021-2027 solicităm ca acest sprijin să fie acordat tuturor crescătorilor care livrează lapte/brânză și produși pentru carne.

În acest sens vom veni cu propuneri concrete către MADR pentru a fundamenta corect acest sprijin pentru ca toți crescătorii să beneficieze de acest sprijin

Simplificarea legislației sanitar veterinare de mediu și fiscală pentru a se încuraja înregistrarea fiscală a crescătorilor în vederea accesării de fonduri europene și pentru a putea beneficia de avantajele sistemului public de pensii.

Propuneri

‒ Acordarea pe o perioadă determinată de 10 ani de facilități fiscale celor care doresc să treacă de la persoană fizică care comercializează producția pe carnetul de comercializare la persoană fizică autorizată conform OG nr 44/2008. Dorim să fie exceptați crescătorii de ovine și să nu mai fie impozitat venitul pe o perioadă de 10 ani în Codul Fiscal.

Legislația sanitar veterinară trebuie să țină cont de specificitatea sectorului ovin astfel încât respectarea acestor norme să poată ține cont de condițiile în care ne desfășurăm activitatea. Spre exemplu, în pășunile alpine unde nu există apă curentă și nici alte utilități să se stabilească anumite proiecte de tip stână, care să respecte normele sanitar veterinare.

Problema scrapiei

România figurează cu risc nedeter­minat la scrapie OIE și pentru acest fapt țara noastră nu poate exporta nici în Turcia sau Israel, care sunt piețe foarte bune, și nici tranzita aceste state. Trebuie să se pună în aplicare un program național de scrapie prin care toți berbecii reproducători să fie testați și să existe și despăgubiri pentru reproducătorii care sunt rezistenți. Ajutoarele de minimis pentru achiziția de berbeci reproducători să fie condiționate de efectuarea testelor pentru rezistența la scrapie.

Legislația muncii

Ținând cont de specificitatea sectorului ovin, legislația muncii să fie simplificată astfel încât crescătorii să poată cumpăra vouchere pentru angajații proprii, care să fie alocate lunar ciobanilor care prestează munca la stână. Acest sistem funcționează în multe state membre și respectivele vouchere sunt subvenționate în procente variabile, mergând până la 75% din valoarea lor.

Crearea unui program național de încurajare a consumului de carne de ovine, care să arate beneficiile consumului de proteină animală. Instituirea unei scheme de ajutor de stat prin care crescătorii de ovine să poată construi adăposturi tip cu o intensitate a sprijinului de până la 90% pentru ca mieii să poată fi colectați și vânduți în partide mari pentru a crește forța de negociere a crescătorilor în raport cu achizitorii externi. Această schemă de sprijin se va adresa asociațiilor profesionale, grupurilor de producători și cooperativelor.

Laura Zmaranda

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Puncte de vedere (I)

În data de 4 decembrie 2018, la Parlamentul României, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a luat în discuție conținutul Legii zootehniei privind apicultura și a hotărât, peste părerile reprezentanților MADR, ANZ, ACA și ale unor reprezentanți ai apicultorilor, să scoată albinele din Legea zootehniei.

Se pare că majoritatea deputaților din Comisia pentru agricultură nu au înțeles scopurile acestui demers, implicațiile lăsării albinei românești fără protecție și, după cum au decurs discuțiile, se pare că excluderea albinei din Legea zootehniei era deja hotărâtă înainte de începerea ședinței prin lobby-ul exercitat de autointitulatul Marian Stuparul Oltean asupra unor membri ai comisiei și chiar asupra președintelui comisiei, deputatul Stănescu Alexandru.

Astfel, în prezent singura prevedere în Legea apiculturii privind protecția albinei românești este la art. 4, lit. h) „păstrarea și selecția purității albinei autohtone (Apis mellifera carpatica) și simultan folosind mătci provenind din stupinele de elită și multiplicare“. Analizând cu atenție acest test, se vede că acesta este superfluu pentru protecția rasei românești.

Bănuiesc că s-a vrut un moment de respiro pentru cei care importă, produc și distribuie, unor apicultori români, mătci, roiuri și/sau familii de albine din alte rase sau cu hibrizi fără a putea fi sancționați de organele în drept.

Așa stând situația cu protecția rasei de albine românești, trebuie să considerăm „că am pierdut o bătălie și nu războiul“ și ca atare trebuie să ne mobilizăm noi, apicultorii, organele răspunzătoare în domeniu ale statului, respectiv Ministerul Agriculturii prin ANZ și Institutul Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură astfel încât să se realizeze o nouă lege a apiculturii care să protejeze fără ambiguități puritatea rasei albinei românești.

De altminteri, în sprijinul acestei acțiuni este de precizat că marți, 23 ianuarie 2018, s-a dezbătut în Comisia de agricultură din Parlamentul European un raport referitor la perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE în care, printre altele, „invită statele membre și regiunile să utilizeze toate mijloacele posibile pentru a proteja varietățile de albine locale și regionale de răspândirea nedorită a varietăților străine naturalizate sau invazive în UE“.

Aceasta fiind situația, prin noua lege a apiculturii, care este în curs de elaborare, vor trebui să se instituie reglementări ca să se evite impurificarea rasei noastre de albine Apis mellifera carpatica prin existența pe teritoriul României a altor rase sau metiși aduse în speranța obținerii rapide a unor cantități mai mari de miere.

După îndelungi consultări cu diverși specialiști în apicultură, practicieni și teoreticieni, și studierea a ce se face actualmente în țările Europei, în continuare voi încerca să enumăr principalele acțiuni pe care cred că trebuie să se bazeze protecția și asigurarea purității rasei de albine autohtone. Acestea ar fi:

• minimizarea și chiar interzicerea totală a introducerii pe teritoriul României a unor rase sau hibrizi interrasiali;
• asigurarea unor zone de protecție în jurul stupinelor autorizate pentru producere de regine de elită și pentru multiplicarea acestora astfel încât să se evite metisarea cu alte rase;
• identificarea și stabilirea unor locații posibile pentru stații de împerechere controlată în zone montane;
• înființarea unor noi stupine autorizate pentru elită;
• înființarea de rezervații naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica în rasă curată;
• alocarea de fonduri financiare pentru susținerea eforturilor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone;
• executarea de controale specializate asupra organizării și funcționării tuturor organismelor autorizate pentru activități reproductive și
• stabilirea contravențiilor și infracțunilor, precum și sancționarea acestora în funcție de gravitatea lor pentru încălcarea reglementărilor privind activitatea de reproducere a albinelor și de protecție a rasei autohtone.

• Referitor la interzicerea introducerii de alte rase/ ecotipuri/hibrizi interrasiali provenite/proveniți din alte țări, este foarte importantă conștientizarea acestui aspect în rândul apicultorilor și factorilor de decizie în spiritul conceptului de protecție a rasei autohtone românești.

De altfel, păstrarea genofondului autohton existent (A.m. carpatica) și ameliorarea sa permanentă, în rasă curată, reprezintă obiective de interes națio­nal și conceptul de conservare a albinei locale din România se încadrează în obiectivul european – păstrarea diversității genetice a albinelor din Europa.

Totodată, trebuie să se știe că rezultatul final al utilizării altor rase și hibrizi este o poluare genetică a populației locale în care se vor manifesta genotipuri mai mult sau mai puțin adaptate la condițiile locale (o metisare a populației cu apariția de caractere nedorite) și astfel o dependență a apicultorilor de achiziția hibrizilor.

Comercializarea de hibrizi interrasiali poate conduce în timp relativ scurt la hibridarea în masă a unor populații locale deoarece vânzarea de mătci hibride se poate face de exemplu în toată țara, într-un sezon, fiind posibil să se realizeze mii de mătci. Ca urmare, riscul de hibridare și de înlocuire a unor populații geografice în timp scurt este foarte mare, iar apicultorii vor deveni dependenți de mătcile hibride.

• Asigurarea unor zone de protecție în jurul stupinelor autorizate pentru reproducție se poate realiza interzicând ca pe o rază de cel puțin 10-15 km să pătrundă în zonele de protecție alte stupine. Stupinele care la data autorizării sunt în zonele de protecție, fiind înregistrate la registrul agricol din zonă, vor fi controlate de comisii constituite în acest scop, pentru a se preveni a avea alte rase decât rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica.
• Stabilirea unor locații pentru stații de împerechere controlată a reginelor este o necesitate care se impune pentru a avea un control total al împerecherilor și pentru găsirea acestor locații trebuie să se implice organele de stat.

Este evident că rezervațiile naturale montane pot oferi oportunități în acest sens, dar aici trebuie să se realizeze o colaborare între MADR și Romsilva care gestionează aceste rezervații.

Existența unor locații pentru stații de împerechere controlate este imperios necesară, mai ales dacă pe viitor nu se va putea stopa intrarea pe teritoriul țării noastre a altor rase și hibrizi. Categoric în acest caz se va impune ca toate stupinele de reproducție autorizate, de elită sau multiplicare, să facă împerecherile reginelor numai în stații de împerechere controlată sau prin înseminare artificială.

Totodată, în locațiile stațiilor de împerechere controlată identificate se va verifica izolarea acestora și se vor lua măsuri de preîntâmpinare a pătrunderii altor familii de albine în zona lor de acțiune care trebuie considerată a fi de cel puțin 20 km.

• Înființarea de noi stupine de elită se impune mai ales pentru a se desființa monopolul existent. Astfel, se va realiza o concurență în privința calității elitelor livrate pentru stupinele de multiplicare.

Având în vedere că pe teritoriul României există cinci zone bioapicole, ideal ar fi ca pe teritoriul fiecărei astfel de zone să funcționeze cel puțin o stupină producătoare de elită.

Aceste stupine autorizate a fi producătoare de elită ar trebui să lucreze în sistemul de populație închisă, înțelegând prin aceasta că în aceste stupine nu se va introduce material genetic din afara lor. Aceste populații (50-150 familii de albine) pot fi menținute doar prin izolare geografică completă sau prin însămânțări artificiale, dar nu mai mult de 20 de generații, știut fiind că menținerea îndelungată a unei populații în stare închisă pune în pericol existența acestuia, ca urmare a depresiunii de consangvinizare. Totuși, prin difuzarea într-o anumită zonă a materialului biologic valoros (regine și trântori) din cadrul populației închise, se exercită o anumită presiune de selecție; cu implicații profunde în ameliorarea albinelor din zona de acțiune.

• În vederea păstrării în rasă curată a celor mai valoroase populații de albine din rasa autohtonă trebuie trecut la înființarea de rezervații naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă – Apis mellifera carpatica, în stare curată. Aceste rezervații se amplasează, la fel ca și stupinele de împerechere controlată, în văile izolate ale munților sau în alte zone în care există numai populații de albine din rasa autohtonă cu însușiri valoroase crescute în rasă pură și în condiții de izolare, climă și cules.

Familiile de albine din aceste rezervații se bonitează, cele necorespunzătoare fiind îndepărtate, iar în locul acestora se introduc familii valoroase din aceeași zonă bioapicolă. În cadrul rezervației se aplică o selecție riguroasă prin crearea de linii și încrucișarea între linii de înaltă productivitate. Totodată, în vederea împerecherilor dirijate ale reginelor se vor efectua împerecheri în stațiile de împerecheri controlate sau prin înseminări artificiale.

• Alocarea de fonduri financiare pentru susținerea eforturior de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone este imperios necesară. Totodată, având în vedere că selecția la albina meliferă este o activitate importantă, complexă și de lungă durată, pentru a obține rezultate vizibile este absolut necesar un sprijin legislativ și financiar din partea statului.

Aceste fonduri vor trebui alocate pentru susținerea eforturlor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone, stupinelor de elită și multiplicare, stațiilor de împerechere controlată, rezervațiilor naturale pentru protecția albinelor din rasa autohtonă în rasă curată și Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură.

Fondurile financiare pot proveni de la Statul Român și/sau din fondurile alocate de UE pentru programele naționale apicole. Referitor la legalitatea reținerii acestor fonduri vreau să aduc aminte organelor de stat că în două cazuri din anii anteriori s-a încercat să se facă finanțări pentru informatizarea identificării familiilor de albine, pentru ANZ și înfințarea de laboratoare, pentru ANSVSA, cele două instituții fiind organisme ale MADR, dar nu s-a aprobat. În cazul de față se vor finanța proprietăți ale apicultorilor, deci nu se pune problema de deturnare de fonduri destinate apicultorilor.

Tot aici s-ar putea încadra finanțarea parțială a organizării unor cursuri de calificare profesională în domeniul activităților de reproducție a albinelor organizate prin grija ANZ, I.C-D.A. și a unor forme asociative apicole.

• Executarea de controale specializate se va realiza prin înființarea unor comisii formate din reprezentanți din partea ANZ (OJZurilor), ANSVSA (DSVSA-urilor) și ai formelor asociative apicole care să controleze izolarea reproductivă a stupinelor de elită, de multiplicare, stațiilor de împerechere controlată și rezervațiilor naturale pentru protecția albinelor din rasa curată autohtonă.

De asemenea, aceste comisii vor controla permanent acuratețea realizării lucrărilor de selecție, ameliorare și de conservare a rasei curate autohtone – Apis mellifera carpatica.

Aici trebuie să arăt în final că membrii acestor comisii trebuie să fie în cunoștință de cauză profesional, să cunoască cu acuratețe reglementările legislative în domeniu și să se ferească să aducă completări mai mult sau mai puțin originale acestor reglementări.

• Stabilirea contravențiilor și infracțiunilor, precum și sancționarea acestora în funcție de gravitatea lor pentru încălcările reglementărilor privind activitatea de reproducerea a albinelor și de protecție a rasei autohtone se vor face astfel încât să descurajeze tendințele de încălcare a acestora.

Acesta este punctul meu de vedere referitor la dezideratele ce ar trebui să stea la baza reglementărilor din noua Lege a apiculturii pentru a realiza protecția rasei albinei noastre autohtone și a se reuși susținerea eforturilor de selecție, ameliorare și conservare a rasei autohtone în cele mai bune condiții.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Legislația românească în vigoare din ultimii cinci ani (OUG 34/2013, HG 1064/2013, Legea 86/2014, Legea 44/2018 și altele) prevede explicit obligativitatea gospodăririi optime (întreținere, îmbunătățire, folosire rațională, etc.) a pajiștilor permanente, în vederea sporirii productivității și conservarea biodiversității lor.

În deplasările pe teren vara trecută, în toate direcțiile cardinale ale țării noastre și zone fizico geografice de la câmpie, deal și munte, ocazionate de consilierea celor care întocmesc amenajamente pastorale, cu puține excepții, am constatat lipsa totală de gospodărire a pajiștilor permanente sub toate aspectele.

În marea lor majoritate, deținătorii și utilizatorii pajiștilor noastre le consideră simple terenuri unde să pască animalele, iar acest mod de folosință presupune să nu faci nimic pentru curățirea de vegetație nevaloroasă, nivelare mușuroaie, fertilizare, folosire optimă și alte măsuri de gospodărire rațională.

Paradoxal, pe aceste pajiști nu se întreprinde nici o acțiune de întreținere și utilizare rațională a covorului ierbos, deși acestea sunt prevăzute explicit în proiectele de amenajament pastoral și mai ales în măsurile de agro­mediu cu obligațiile de ecocondiționalitate prin care utilizatorii au încasat și încasează subvenții mari de la Uniunea Europeană prin intermediul APIA pentru menținerea suprafețelor de pajiști și conservarea biodiversității.

Se dau și subvenții...

Este surprinzător să constați că se dau în continuare subvenții substanțiale pe pajiști, fără ca cei de la APIA să nu constate că nu se respectă cele mai elementare reguli de ecocondiționalitate !?

Recent în această iarnă pe traseul Brașov-Iași și Brașov-Reșița erau numeroase turme de oi care hălăduiau pe câmpuri în afara sezonului optim de pășunat, iar pe albul zăpezii prin contrast am observat și mai bine, proporțiile dezastrului negospodăririi pajiștilor noastre pe axa est-vest.

Ce ne facem cu prevederile Legii 44/ian. 2018 cu articolul 10, alineatul (1) cu prevederea:

„În vederea accesării fondurilor europene aferente plăților pe suprafață, utilizatorilor de pajiști persoane fizice și juridice, în calitate de proprietari și / sau deținători legali ai dreptului de utilizare a terenului, au obligația ca anual să asigure încărcarea minimă de 0,3 UVM/ha în oricare din zilelor perioadei de pășunat, ori cosirea cel puțin o dată pe an a vegetației. Începând cu anul 2019 este obligatorie aplicarea amenajamentului pastoral“.

Mai pe înțeles, începând cu primăvara acestui an, conform OUG 34/2013, cadrele de la Agenția Națională de Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu“ București cu centrele regionale și oficiile județene din subordine vor verifica aplicarea în teren a prevederilor de îmbunătățire și folosire a pajiștilor cuprinse în amenajamentele pastorale.

Ce realități vor întâlni pe teren cadrele ANZ și APIA nu este greu de răspuns. Problema este cum vor fi penalizați cei care nu au întreprins nici o prevedere din amenajament sau nu au aplicat măsurile de agromediu, cum se vor recupera de la cei vinovați de nerespectarea legilor și condițiilor de atribuire a unor fonduri europene și multe alte nereguli, văzute cu ochiul liber de la distanță dacă se dorește, subvențiile acordate până acum .

Pentru cei găsiți în neregulă privind gospodărirea normală a pajiștilor și a celor surprinși cu animalele pe pajiști în afara sezonului optim de pășunat ar trebui să se aplice amenzi severe conform legilor în vigoare, iar cei care au beneficiat de subvenții europene pe lângă penalități să fie obligați la returnarea lor. Poate așa „băieții deștepți“ din patrimoniul pastoral cu susținătorii lor se vor domoli să mai fraudeze în continuare.

Teodor MARUȘCA

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 17 decembrie 2018 inclusiv,  se depun, la Centrele Judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2019, cereri avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ).

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ;

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ (ANARZ - vechea denumire);

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona "întreprindere nou-înfiinţată";

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Sursa: apia.org.ro

Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) a finalizat controlul la fața locului în vederea verificării respectării condițiilor de eligibilitate privind acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru solicitanții ajutoarelor naționale tranzitorii la speciile ovine și caprine și a sprijinului cuplat în sectorul zootehnic, în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin acordate crescătorilor de animale. Controlul la fața locului a fost realizat de către specialiștii ANZ, în baza procedurii de control.

Ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, înscriși în evidența APIA, care dețin cod unic de identificare, în funcție de criteriile de eligibilitate, pentru urmatoarele scheme: specia bovine, (lapte și carne), speciile ovine/caprine.

Sectorul zootehnic beneficiază, de asemenea, de sprijin cuplat (SCZ). Acesta se acordă fermierilor crescători de animale din speciile bovine, ovine/caprine, în funcție de efectivul de animale solicitat de beneficiar, din următoarele categorii: bivolițe de lapte, ovine și caprine, taurine din rase de carne și de lapte, precum și metișii acestora.

Eșantionul cu beneficiarii care au fost supuși controlului la fața locului a fost selectat în conformitate cu procedura de eșantionare APIA. Astfel, pentru anul 2018, au fost eșantionați la nivel național pentru verificarea la fața locului 4669 beneficiari, solicitanți ANT/SCZ, cu variații cuprinse între 24 – 250 beneficiari/județ.

În urma finalizării controlului la fața locului, specialiștii ANZ introduc in prezent în aplicație rezultatele rapoartelor de control la fața locului aferente campaniei 2018, în vederea acordării plăților finale către fermieri.

Sursa: madr.ro

Noul director general al Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu“ (ANZ), dr. ing. Lelior IACOB, răspunde unui set de întrebări care i-au fost adresate de apicultori.

– Prin HG 1050 din 11 decembrie 2013, prin care se aproba Planul Naţional Apicol 2014-2016, prin Secţiunea 1 se alocau 8.000.000 lei pentru ca ANZ să realizeze în 3 ani baza materială a sistemului informatic (hard şi soft) pentru identificarea stupilor pe teritoriul României. Ce s-a realizat până la această dată din această prevedere şi ce şanse sunt să se realizeze acest sistem naţional de identificare a stupilor până la sfârşitul anului 2016?

– Încă de la apariţia HG 1050/2013 – unde este stipulat la Secţiunea 1 – „se alocă 8.000.000 lei pentru ca ANARZ să realizeze în 3 ani baza materială a sistemului informatic (hard şi soft) pentru identificarea stupilor pe teritoriul României“, a fost contestată de către unii reprezentanţi ai Asociaţiilor apicole. Aceştia au mers cu reclamaţiile până la Comisia Europeană.

Răspunsul Comisiei Europene a fost următorul: „Finanţarea îmbunătăţirii sistemului informatic  pentru identificarea stupilor în cadrul programului apicol al României nu ar fi pe deplin în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la articolul 19 din Regulamentul UE nr. 1306/2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea Politicii Agricole Comune.“

Art. 19 prevede că nu sunt suportate din fond cheltuielile aferente costurilor administrative şi de per­sonal efectuate de statele membre şi de beneficiarii ajutoarelor finanţate din FEGA.

Ca urmare, suma alocată pentru anul 2014 a fost realocată pentru celelalte măsuri prevăzute în Programul Național Apicol pentru anul 2014.

– Având în vedere că stupinele de elită şi de multiplicare regine au un rol primordial în conservarea şi ameliorarea fondului genetic al albinei româneşti Apis Mellifera Carpatica şi că, după informaţiile noastre, banii alocaţi ANZ-ului pentru realizarea sistemului informatic naţional de identificare a stupilor nu s-au cheltuit, nu ar fi mai util pentru apicultorii români să se susţină cu aceşti bani stupinele de elită şi multiplicare regine, conservând astfel mai bine rasa naţională Apis Melifera Carpatica?

– Susţinerea financiară prin Programul Naţional Apicol a fermelor de elită şi multiplicare a fost discutată încă din anul 2013, în cadrul întâlnirilor de lucru care au avut loc la MADR organizate pentru stabilirea măsurilor care vor fi aprobate în PNA 2014-2016 şi, deoarece reprezentanţii formelor asociative care au participat la aceste dezbateri nu au fost de acord cu introducerea acestor măsuri, ele nu au mai fost introduse în PNA 2014-2016.

– În primăvara anului 2014, un grup de apicultori preocupaţi de obţinerea reginelor de elită şi a celor multiplicate, precum şi reprezentanţi ai asociaţiilor apicole am fost convocaţi la ANARZ pentru a discuta propuneri privind reglementarea funcţionării şi autorizării stupinelor de elită şi multiplicare a reginelor. În ce stadiu sunt aceste reglementări? Au fost finalizate?

– Aceste reglementări au fost finalizate pentru autorizarea stupinelor de multiplicare. În data de 14 aprilie 2014 a fost aprobată versiunea 1.0 a Manualului de proceduri pentru acreditarea organizaţiilor şi asociaţiilor crescătorilor de albine care înfiinţează şi menţin evidenţe genealogice, respectiv registre genealogice. Autorizarea şi reautorizarea stupinelor de multiplicare se va face conform procedurii de lucru care va fi postată pe site-ul ANZ „Prof. dr. G. K. Constantinescu“.

Referitor la autorizarea stupinelor de elită, în perioada imediat următoare vor fi analizate, împreună cu reprezentanţii Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Apicultură şi reprezentanţii asociaţiilor apicole, normele tehnice de aplicare a Manualului de proceduri.

– În data de 30 martie 2015 aţi convocat o întâlnire cu reprezentanţii asociaţiilor apicole pentru propuneri privind îmbunătăţirea organizării apiculturii în România şi elaborarea măsurilor cele mai benefice pentru eficientizarea acesteia. Cât de eficientă a fost această întâlnire pentru îmbunătăţirea muncii ANZ ?

– La această întâlnire au participat reprezentanţi ai unor asociaţii apicole şi aceştia au stabilit să se mai organizeze şi alte întâlniri în acest an cu tematici punctuale, astfel încât la următoarea întâlnire să se discute următoarele teme: îmbunătăţirea şi eficientizarea sistemului de identificare a familiilor de albine în România; adoptarea unor măsuri de ameliorare superioară a rasei albinei româneşti Apis Mellifera Carpatica şi discutarea şi îmbunătăţirea modalităţilor de aplicare a PLANULUI NAŢIONAL APICOL 2017- 2019.

În toamna anului 2013, la penultima convocare la MADR a reprezentanţilor asociaţiilor apicole pentru elaborarea proiectului Planului Naţional Apicol 2014 – 2015 au fost prevăzute fonduri alocate asociaţiilor apicole în vederea creării bazei materiale pentru gestionarea decontării cheltuielilor apicultorilor în cadrul PNA, ţinerea evidenţei numerelor de identificare familii de albine şi fonduri pentru susţinerea stupinelor de elită şi de multiplicare regine. Totuşi, surprinzător, la următoarea convocare cele două propuneri au dispărut din proiect, fiind înlocuite de finanţarea îmbunătăţirii sistemului informatic pentru identificarea stupilor.

Prof. univ. dr. ing. Petre IORDACHE

Agenţia Naţională pentru Zootehnie, înfiinţată prin reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, are ca principal obiectiv redresarea mai accelerată a activităţii în acest domeniu.

Despre măsurile şi acţiunile urgente care se au în vedere pentru îndeplinirea acestui deziderat ne vorbeşte dr. ing. Lelior Iacob, director în cadrul acestei unităţi, cel care până nu demult a fost coordonator al Centrului Tehnic Regional 3 SUD, cu sediul la Blejoi – Prahova.

– Care sunt obiectivele, pe termen scurt, ale Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie (ANZ)?

– Creşterea efectivelor de animale la toate speciile de interes zootehnic şi a producţiilor acestora, utilizarea corectă a pajiştilor naturale, susţinerea eforturilor fermierilor în domeniul reproducţiei şi ameliorării raselor constituie obiectivul nostru principal. Ne bucurăm să constatăm că, în urma măsurilor stimulative luate de Ministerul Agriculturii, tot mai mulţi săteni au început să se orienteze spre creşterea animalelor. Chiar şi la cabaline, unde în ultimii zece ani efectivele au scăzut la aproape jumătate, de la 800.000 cai în 2004 la aproximativ 500.000 în prezent. Aceasta ca să nu mai vorbim de ovine şi caprine, unde efectivele de animale sunt în continuă creştere. Avem cai mai puţini fiindcă tot mai mulţi fermieri folosesc acum, în locul calului, tractorul şi utilaje agricole performante. La această specie se constată un interes tot mai mare pentru creşterea cailor de curse sau pentru turism ecvestru, ceea ce înseamnă că, dacă au scăzut efectivele de cabaline în România, a crescut calitatea acestora, cei mai mulţi crescători dorind să aibă animale de rasă cu origine cunoscută. Sperăm că anul viitor vom asista la darea în funcţiune a Hipodromului Ploieşti, unde cursele de cai nu au fost întrerupte nici în perioada celui de al Doilea Război Mondial.

O altă importantă atribuţie a ANZ o constituie acreditarea asociaţiilor de crescători pentru conducerea şi menţinerea registrului genealogic la toate speciile, precum şi acreditarea asociaţiilor sau organizaţiilor care efectuează controlul producţiilor. Apoi, dezvoltarea laboratoarelor pentru controlul calităţii laptelui, o activitate care se impune cu atât mai mult din aprilie a.c., când dispare cota de lapte, controlul implementării amenajamentelor pastorale conform legislaţiei în vigoare, care presupune utilizarea raţională a păşunilor şi a pajiştilor din România de către fermieri, cu respectarea capacităţii de păşunat din fiecare localitate, sunt alte obligații ce cad în sarcina ANZ.

– În ceea ce privește ameliorarea raselor, ce aveți în vedere?

– Agenţia naţională dispune de specialişti pentru toate speciile. Împreună cu asociaţiile de crescători, cu fermierii, implementăm întreaga activitate cu privire la reproducţie, ameliorarea genetică a raselor de animale, precum şi conservarea şi managementul resurselor genetice. Dacă vorbim de bovine, la finele anului 2014 erau cuprinse în Registrul Genealogic 99.900 de capete, efective ce constituie o bază importantă pentru creşterea calităţii raselor de animale cu performanţe deosebite pentru generaţiile viitoare. La ovine sunt acum înscrise 326.735 de capete în cele două sisteme. Ne bucurăm că, după informarea crescătorilor cu privire la noile măsuri de sprijin pentru achiziţia de animale de rasă din schema de sprijin voluntar cuplat, constatăm un val de cereri pentru înscrierea în Registrul Genealogic şi în Controlul Oficial de Producţie. Aceasta în urma intrării în vigoare a HG 873/2014 privind aprobarea schemei de minimis.

Ca urmare a acestor facilități, crescătorii de animale au achiziționat 4.286 berbeci de reproducție și 1.607 juninci din rase specializate.

Obiectivul nostru principal este creșterea numai a animalelor de rasă cu origine cunoscută, pentru a face ca ferma de subzistență de astăzi să producă mâine și pentru piață. Se vede clar că fermierii care fac investiţii au producţii ridicate, cu costuri scăzute, putând face astfel faţă cu succes concurenţei.

– Să înțelegem că, prin reorganizarea instituției, creșterea animalelor a intrat pe „mâini“ mai bune...

– ... Pe aceleași „mâini“, dar cu obiective noi.

Cristea BOCIOACĂ