Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Cererile de solicitare a ajutorului specific pentru sectorul de agricultură ecologică pot fi depuse până luni

Cererile de solicitare a ajutorului specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul de agricultură ecologică pot fi depuse până la 15 octombrie 2012, inclusiv, a arătat, recent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). 

De ajutorul acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pot beneficia exploataţiile din producţia vegetală şi animalieră care sunt înregistrate în perioada de conversie, respectiv de trecere de la agricultura convenţională la agricultura ecologică.

Potrivit APIA, pot beneficia de ajutorul specific persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale sau familiale constituite conform OUG nr. 44/2008 sau persoanele juridice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: sunt înregistrate în fiecare an pentru care solicită ajutorul specific în sistemul de agricultură ecologică la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR, prin direcţiile agricole de dezvoltare rurală judeţene, deţin un contract încheiat cu un organism de inspecţie şi certificare acreditat pe teritoriul Uniunii Europene/aprobat de MADR, deţin un document justificativ/certificat de conformitate/master certificat/certificat de confirmare a conversiei, în care se menţionează statutul exploataţiei în conversie (anul 1/anul 2/anul 3), cultura, suprafaţa, numărul de animale, numărul de familii de albine, emis de organismul de inspecţie şi certificare cu care a încheiat contractul, se menţin în sistemul de agricultură ecologică pe o perioadă de 5 ani, iar în cazul beneficiarilor din producţia vegetală, suprafaţa agricolă în folosinţă trebuie să fie de cel puţin 0,30 ha, ocupată cu culturi anuale, culturi perene sau păşuni şi fâneţe permanente.

Beneficiarii ajutorului specific pot depune o singură cerere de solicitare a ajutorului specific, fie pentru o exploataţie din producţia vegetală, fie numai pentru una din speciile din producţia animalieră sau numai pentru o exploataţie din apicultură.

În cazul în care beneficiarul exploatează mai multe terenuri aflate pe raza mai multor judeţe, cererea va fi depusă la centrul judeţean APIA pe raza căruia se află suprafaţa mai mare (pentru exploataţiile din domeniul vegetal). Pentru exploataţiile din domeniul creşterii animalelor, beneficiarul va depune cererea la centrul judeţean APIA pe raza căruia se află înregistrat sediul social pentru persoane juridice/PFA/ÎÎ/ÎF, respectiv domiciliul pentru persoane fizice.

Nerespectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute pentru acordarea ajutorului specific poate atrage, după caz, reducerea/excluderea de la plată, respectiv penalităţi/sancţiuni multianuale, în conformitate cu OMADR nr. 17/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Cuantumul plăţii anuale suplimentare/exploataţie se calculează de către APIA, după finalizarea tuturor verificărilor, prin raportarea plafonului alocat pentru fiecare sector la numărul exploataţiilor eligibile, având în vedere plata anuală suplimentară maximă/exploataţie pentru fiecare categorie de dimensiune a exploataţiei. În cazul în care plafonul solicitat depăşeşte plafonul alocat pentru fiecare sector, plata anuală suplimentară maximă/exploataţie se diminuează procentual cu aceeaşi valoare pentru toate categoriile de dimensiune a exploataţiei ale sectorului respectiv.

România beneficiază, pentru anul 2012, de suma totală de 4,098 milioane de euro, cu aproximativ 20% mai mult decât suma disponibilă pentru anul precedent.

Sursa: AGERPRES

De două ori mai multe meserii accesibile românilor şi bulgarilor

Accesul românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii din Franţa a fost extins la 291 de meserii, faţă de cele 150 din prezent, în sectoare unde angajatorii au dificultăţi în a recruta, potrivit unei hotărâri de guvern publicate duminică în Jurnalul Oficial.

Hotărârea este semnată de ministrul de Interne, Manuel Valls, şi de cel al muncii, Michel Sapin.

Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor, în special cel al construcţiilor (muncitor, montor, proiectant), cel hotelier (bucătar, ospătar), cel agricol, piscicol, industrial (sudor, mecanic) şi comercial. Pe listă se află, de asemenea, funcţii în domeniul informatic, bancar şi financiar.
Relaxarea accesului pe piaţa muncii a fost anunţată la 22 august de guvernul francez, în acelaşi timp cu eliminarea taxei pe care angajatorul trebuie să o plătească pentru a recruta cetăţeni din România şi Bulgaria.

Românii şi bulgarii sunt supuşi restricţiilor pe piaţa franceză a muncii până la sfârşitul lui 2013. În afară de faptul că trebuie să practice o meserie autorizată, aceştia trebuie să dispună şi de o autorizaţie de muncă eliberată de prefectură. 
Statele din UE care încă menţin restricţiile pe piaţa internă a forţei de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari sunt Marea Britanie, Irlanda, Germania, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria.

Sursa: AGERPRES

  • Publicat în Social
  • 0

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul PNDR

România va trebui să se limiteze la doar 5-6 priorităţi în viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 pentru a putea beneficia de o dezvoltare pe ansamblu a satului românesc, consideră directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

'Deşi are necesităţi stringente pe toate domeniile, va trebui să limităm priorităţile României în viitoarea programare 2014-2020 la acelea care sunt cu adevărat stringente pentru mediul rural, adică pentru dezvoltarea efectivă a satului. Degeaba vrei să faci investiţii în ferme sau vrei să aduci tineri la sate pentru că nimeni nu va veni dacă nu ai infrastructură. Dacă te axezi şi investeşti 70% din fonduri pe infrastructură, imediat se vede ceva, dar disipând banii dintr-o parte într-alta, pe 22 de măsuri, nu se poate observa o dezvoltare efectivă a mediului rural românesc', a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că la nivelul agenţiei au fost identificate 5-6 domenii prioritare pentru viitoarea programare PNDR 2014-2020.

'Propunerea noastră este să menţinem dezvoltarea satului românesc, investiţiile în ferme, investiţiile în procesare, în turism şi activităţi non-agricole, precum şi investiţiile în microîntreprinderi tot pentru activităţi non-agricole. Numai aşa se va observa o dezvoltare pe ansamblu ca întreg a satului românesc. Noi am reuşit să nu ne blocăm pentru că nu am externalizat serviciile de evaluare, deşi am avut 22 de măsuri pe actualul PNDR şi specialişti care au acoperit o plajă mare din punct de vedere tehnic', a spus Turtoi.

Potrivit datelor furnizate de APDRP, pe actualul PNDR au fost depuse 139.299 cereri de finanţare, din care au fost selectate 67.965. Proiectele contractate, în număr de 64.359, însumează peste 5 miliarde de euro din cele 7,34 miliarde de euro, care reprezintă suma totală alocată măsurilor de investiţii pe care APDRP le implementează.

De asemenea, până la data de 11 octombrie 2012, agenţia a plătit 4,11 miliarde de euro din fondurile alocate din PNDR 2007 - 2013, la această valoare adăugându-se suma de 571 de milioane de euro acordată deja României de către Comisia Europeană ca prefinanţare.

Sursa: AGERPRES

Circa 250-300 de milioane de euro vor fi disponibile pentru investiţii în ferme şi în depozite de legume şi fructe

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) intenţionează să lanseze, la jumătatea lunii noiembrie, două sesiuni de depunere de proiecte pentru producătorii agricoli interesaţi de realizarea unor investiţii în ferme de vaci şi în depozite de legume şi fructe, fondurile europene puse la dispoziţia potenţialilor beneficiari fiind estimate în prezent la circa 250-300 de milioane de euro.


"Vom mai lansa în acest an două sesiuni de depunere de proiecte, una va fi pe măsura 121 privind investiţiile în ferme, cu prioritate pe fermele pentru vaci de carne şi pentru reproducţie la porc, iar cealaltă pe măsura 123 care va viza în principal partea de depozite de legume şi fructe. Deocamdată nu putem spune suma exactă care va fi disponibilă pentru aceste două măsuri pentru că suntem în plin proces de dezangajare a tuturor proiectelor neviabile, de unde vom atrage în jur de 200-250 de milioane de euro. De asemenea, mai avem posibilitatea să facem şi unele realocări de alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe de unde mai putem atrage încă 50 de milioane de euro", a declarat pentru AGERPRES directorul general al APDRP, George Turtoi.

Acesta a precizat că în urma unei analize făcute la nivelul tuturor proiectelor din sistem, în jur de 500 de proiecte vor fi reziliate întrucât nu au efectuat nicio plată şi nici nu mai pot face dovada cofinanţării, iar sumele aprobate vor fi realocate măsurilor care se se vor mai deschide în luna noiembrie din acest an.

"S-a făcut o analiză la sânge a tuturor proiectelor din sistem şi în principal s-au evidenţiat proiectele care au ajuns la termenul de 2-3 ani de implementare şi nu au efectuat nicio plată şi nu au solicitat niciun avans. Practic, stăm cu aceste proiecte blocate în sistem. Am solicitat să ne prezinte dovada cofinanţării, iar cei care nu au putut să o demonstreze nu au mai fost prelungiţi şi au fost reziliaţi. În urma analizei erau circa 800 de proiecte în situaţia aceasta, multe din anul 2010, însă cu posibilitatea de dezangajare sunt în jur de 500 de proiecte. În circa două luni am dezangajat circa 180 de milioane de euro şi sperăm ca până când vor fi lansate măsurile să dispunem de toate sumele, respectiv de circa 200-250 de milioane de euro", a adăugat Turtoi.

Şeful APDRP consideră că la această sumă se mai pot adăuga fonduri din realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, care nu au fost atrase de beneficiari.

"Vrem să realizăm şi unele realocări de la alte măsuri din cadrul aceleiaşi axe, pentru că nu necesită aprobarea Comisiei Europene, ci doar înştiinţarea. Pentru că ambele măsuri pe care le vom lansa sunt din axa 1, avem măsura 122 pentru investiţii în creşterea valorii adăugate a produselor forestiere, care nu a fost accesată de proprietarii de păduri şi de unde vom mai putea atrage 50 de milioane de euro", a subliniat directorul general al APDRP.

În cadrul măsurii 123 privind construirea de depozite de legume şi fructe, George Turtoi a precizat că vor avea prioritate şi punctaje mai mari beneficiarii care vor avea parteneriate cu producătorii sau societăţile care au producători agricoli în structura lor.

"Ca să mai limităm adaosurile comerciale de pe lanţul de legume şi fructe, cei care vor depune proiecte în noua sesiune şi sunt beneficiari eligibili trebuie să aibă în cadrul companiei producători. Acest lucru este o noutate pentru că până în prezent un comerciant care îşi făcea un depozit cumpăra legumele de la producători, la un preţ foarte mic, le depozita, le ambala şi le vindea cu adaos, iar tot profitul îi intra lui. Producătorii agricoli ocoleau aceste depozite şi vindeau în alte părţi. În prezent, dacă producătorii sunt direct implicaţi în partea de depozitare, condiţionare şi ambalare vor merge la depozit pentru că vor avea o parte din profit. Practic, producătorii îşi vor face o linie de depozitare şi comercializare. Aceşti potenţiali beneficiari vor avea punctaje prioritare şi vor fi cei mai favorizaţi, chiar dacă sunt şi alte categorii eligibile. Ne aşteptăm să fie atractivă această măsură chiar şi pentru cei care au deja depozite, dar care sunt goale, iar acum au posibilitatea să le modernizeze", a mai spus şeful APDRP.

Cele două sesiuni de depunere de proiecte se vor deschide, cel mai probabil la mijlocul lunii noiembrie, numai după consultările din cadrul Comitetul de Monitorizare al PNDR, programate la începutul lunii noiembrie. Sesiunile vor fi active o lună, cel mult până la finele lunii decembrie, iar dacă banii nu vor fi contractaţi cele două sesiuni se vor mai prelungi în 2013 pentru încă o perioadă de timp.AGERPRES

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol

Seceta şi-a pus amprenta asupra sectorului vitivinicol, dar nu în egală măsură cu ceea ce s-a întâmplat la culturile arabile, a declarat vineri, pentru AGERPRES, Emil Dumitru, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Noi spunem că există o producţie medie bună, vom avea nişte vinuri de calitate şi nu a afectat (seceta n.r.) în aşa măsură încât să fie o problemă cu cantitatea de vin pe care România o produce în mod constant anual. Sunt întrunite toate premisele pentru a avea noi consumatori, pentru a avea un vin de calitate din producţia anului 2012', a spus Dumitru.

Pe de altă parte, acesta a arătat că Ministerul Agriculturii a făcut eforturi susţinute pentru ca sectorul vitivinicol să aibă o alocare financiară importantă, care se ridică la 42 milioane de euro anual.

'Avem o absorbţie de 100% a fondurilor europene destinate măsurilor de sprijin pentru sectorul vitivinicol. Acest lucru s-a datorat faptului că nu au fost nişte măsuri excesiv de birocratice şi România a instituit printr-un ordin de ministru în 2007 pentru prima dată măsura de reconversie, restructurare, reîntinerire a plantaţiilor viticole pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu termenii din sectorul vitivinicol', a spus Dumitru.

Potrivit acestuia, România este o ţară cu tradiţie vitivinicolă în Europa viticolă.

'Mai avem foarte mulţi paşi de parcurs. Se dovedeşte faptul că avem o apetenţă destul de mare pentru accesarea acestor fonduri (fonduri europene n.r.) şi sumele alocate României sunt insuficiente, motiv pentru care în viitoarea Politică Agricolă Comună am iniţiat deja nişte negocieri cu Comisia Europeană şi cu ceilalţi parteneri din celelalte state membre nou aderate, astfel încât României să îi fie alocate nişte sume mai mari pentru aceste măsuri. Viţa de vie este amplasată în anumite zone de favorabilitate unde celelalte culturi nu se pot amplasa şi Ministerul Agriculturii, prin politicile publice poate să încurajeze absorbţia fondurilor europene şi totodată să încerce, pe cât posibil, să diminueze concurenţa neloială pe care vinurile din comerţul intracomunitar le fac vinurilor autentice româneşti, să încurajăm vinurile de calitate, acele vinuri care prezintă însemn de certificare aplicat de către instituţia din subordinea Ministerului Agriculturii, de către Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole. Cred că suntem pe un drum foarte bun numai că trebuie să continuăm acest ritm de plantare şi după aceasta trebuie să facem nişte politici legate de promovarea vinurilor pentru că degeaba vom avea vinuri foarte bune care vor sta pe stoc. Trebuie să explicăm consumatorilor ce înseamnă consumul moderat de vin', a mai afirmat oficialul MADR.

Directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, declara, recent, că producţia de vin din acest an va înregistra o scădere cu circa 30 de procente faţă de anul trecut, îngheţul târziu din primăvară şi seceta afectând puternic culturile de viţă de vie.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, culese de inspectorii din teritoriu, producţia de vin a fost anul trecut de 4,05 milioane de hectolitri, în creştere cu 23% faţă de anul 2010, când aceasta s-a cifrat la 3,28 milioane de hectolitri. Cu toate acestea producţia totală de vin a României poate fi mai mare în condiţiile în care apar şi cantităţile obţinute de micii producători.

În 2011, românii au consumat cu 15% mai mult vin de calitate comparativ cu anul 2010, numărul însemnelor DOC (Denumire de Origine Controlată) apropiindu-se de nivelul de 32,765 milioane.

PNVV consideră că după doi ani în care piaţa de vin a regresat ajungând conform estimărilor la 350 de milioane de euro, anul 2011 a adus o creştere semnificativă pe segmentul vinului de calitate. Din cauza crizei, piaţa vinurilor a scăzut cu 100 de milioane de euro în ultimii ani, de la 450 de milioane de euro în anul 2009.

Cantitatea totală de vin românesc comercializat în afara graniţelor a fost de 130.000 hectolitri, iar cantitatea totală de vin provenit din import comercializat în România a fost de 1,134 milioane hectolitri. În primele cinci luni din acest an, importurile de vinuri au fost de 29.801 tone, iar exporturile de 4.893 tone.

În ceea ce priveşte consumul anual de vin în România, acesta este de 24 de litri/cap de locuitor, reprezentând jumătate din consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor. De exemplu, în Franţa se consumă 58 litri/cap de locuitor, în Italia 53 de litri/cap de locuitor, iar în Statele Unite doar 13 litri/cap de locuitor.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Sursa AGERPRES

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală

România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală în anul 2012, deoarece targetul de 1,4 miliarde de euro pentru acest an va fi depăşit, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

"Targetul de 1,4 miliarde de euro pe care îl avem în acest an pentru accesarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală îl vom atinge până la finele anului chiar şi fără plăţile compensatorii de pe axa doi, pe măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Chiar dacă la mijlocului anului era o mică îngrijorare că nu vom atinge targetul de dezangajare fără plăţile de pe axa doi, în momentul de faţă nu mai există acest risc. Acum, numai cu plăţile pe investiţii vom putea acoperi suma de 1,4 miliarde de euro", a spus George Turtoi.

Acesta a precizat că în acest an au fost efectuate plăţi de 1,25 de miliarde de euro pe dezvoltare rurală, diferenţa de 150 de milioane de euro urmând să fie absorbită până la finele anului.

"Avem plăţi efective, rambursate de Comisia Europeană, de 1,25 miliarde euro şi mai avem de atras încă 150 de milioane de euro într-o lună şi jumătate. Dacă ţinem cont că şi APIA va efectua din noiembrie plăţile pe axa doi, estimăm că vom plăti în această perioadă peste 200 de milioane de euro şi vom depăşi targetul de dezangajare până la finele anului", a explicat directorul general al APIA.

Plăţile pe axa doi pe măsurile de dezvoltare rurală delegate către APIA se referă la măsurile de agromediu, cele pentru zonele defavorizate, plăţile prin Natura 2000 şi cele pe măsurile de bunăstare la porci şi păsări.

Şeful APDRP a adăugat că 2013 este ultimul an din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar agenţia şi-a propus absorbţia integrală a fondurilor pe dezvoltare rurală, respectiv opt miliarde de euro, în condiţiile în care în momentul de faţă gradul de absorbţie a atins 50%, iar cel de contractare de 80%.

Sursa AGERPRES

Salonului Naţional VINTEST aşteaptă între 6.000 şi 7.000 de vizitatori

Salonului Naţional VINTEST aşteaptă între 6.000 şi 7.000 de vizitatori la Sala Palatului din Bucureşti, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, Lucia Pîrvu, expert degustător şi director al Salonului.

'Avem un nou concept, artă, cultură, civilizaţie, vin, gastronomie, spectacol, unde în altă parte decât la Sala Palatului. Vom avea cursuri de degustări. Asociaţia Naţională a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism vor face demonstraţii de artă culinară şi au organizat Cupa României de Artă Culinară. Somelierii vor asocia vinurile cu mâncarea şi vor da informaţii despre servire, asezonare, asortare, asociere vin cu mâncare. Vom avea demonstraţii despre cum se serveşte un vin, cum se degustă, cum se decantează, cum se serveşte, la ce temperatură. Toate acestea fac parte din acest nou concept', a spus Pîrvu.

Potrivit acesteia, la Salon sunt circa 21 de participanţi din sectorul de vin 'dar bineînţeles sunt şi accesoriile prezente întotdeauna lângă vin, precum butoi de lemn de stejar, sticlărie, dopuri, utilaje pentru micii producători, pentru marii producători au venit din Germania'.
'România, prin excelenţă, este o ţară a vinului şi începe să intre într-un circuit şi etno-turistic. Eu cred că după aderarea la Uniunea Europeană pe sectorul vitivinicol se regăsesc astăzi în paharele de la acest eveniment. Măsurile de piaţă care au fost accesate de către viticultori de după 2007 se regăsesc astăzi într-un vin de calitate. Vinurile din România nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din Uniunea Europeană şi cred că potenţialul sectorului vitivinicol din România încă nu şi-a exprimat adevărata valoare şi cu susţinere financiară importantă în continuare putem ca în 2020 să avem probabil o suprafaţă însemnată plantată cu viţă de vie destinată producerii vinurilor cu denumire de origine şi indicaţie geografică', a declarat Emil Dumitru, director în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Cea de-a doua ediţie a Salonului Naţional VINTEST şi-a va deschide porţile în vineri la Sala Palatului din Bucureşti.

Timp de 3 zile, până în 14 octombrie, toţi iubitorii vinului vor avea posibilitatea să deguste gratuit sutele de vinuri expuse de producătorii români şi de invitaţii din străinătate. Salonul este deschis între orele 10:00 - 19:00 vineri şi sâmbătă, iar duminică va fi între orele 10:00 - 17:00.

Organizatorii pregătesc şi cea de a III-a ediţie a Salonului VINTEST, care va avea loc în intervalul 6 - 9 iunie 2013, la Sala Palatului, în aceeaşi perioadă cu cel de-al 36-lea Congres al Viei şi Vinului. După 45 de ani congresul va avea loc, din nou, la Bucureşti.

Evenimentul internaţional va reuni cele 45 de ţări membre şi ca în fiecare an principalii cercetători ai viticulturii, vinificaţiei, economiei şi dreptului vor discuta ultimele dezvoltări din sectorul vitivinicol, incluzând în program şi sesiuni tehnice.

Sursa AGERPRES

MADR sărbătoreşte, alături de FAO, Ziua Mondială a Alimentaţiei

În data de 15 octombrie 2012, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) sărbătoreşte, alături de FAO, Ziua Mondială a Alimentaţiei (ZMA) şi “Ziua Porţilor deschise la MADR”. Tema din acest an, propusă de FAO pentru ZMA 2012 o reprezintă “Asociaţiile agricole – cheia alimentaţiei pentru omenire!”

Deschiderea oficială a „Zilei Porţilor Deschise” va avea loc în curtea MADR, luni, 15 octombrie 2012, începând cu ora 10.00.Cu ocazia celor două evenimente, ministerul va găzdui şi o expoziţie cu vânzare de produse agro-alimentare la care vor participa producători agricoli din mai multe regiuni ale ţării.

Până la 31 octombrie 2012 inclusiv, se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorină

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reaminteşte potenţialilor beneficiari că, Până la 31 octombrie 2012 inclusiv, se depun cererile pentru ajutorul de stat prin rambursare a diferenţei de acciză pentru motorina utilizată în agricultură, trimestrul III / 2012.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Valoarea accizei decontate este, pentru anul 2012, de 1,2686 lei / litru de motorină.

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat> însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 126/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Ordinului MADR nr. 126/2010 cu modificările şi completările ulterioare, „cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare”.

Cantităţile de motorină ce beneficiează de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare se stabilesc prin ordin al ministrului cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrare în prevederile bugetare aprobate.

Beneficiarii accizei reduse pentru motorina utilizată în agricultură riscă amenzi de până la 20.000 de lei, dar şi pierderea dreptului de a încasa acest ajutor de stat pentru o perioadă de trei ani, dacă în urma controalelor se dovedeşte că au beneficiat de un ajutor necuvenit.

Vânzarea motorinei pentru care s-a acordat ajutor de stat sau utilizarea acesteia în alte scopuri decât cele prevăzute de lege constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenit reprezintă orice sumă care, în urma verificărilor efectuate de către APIA sau de către alte instituţii abilitate, se constată că a fost acordată beneficiarilor care nu au respectat prevederile legale

Beneficiarii care, prin înscrierea sau atestarea de date nereale pe documentele de decontare aferente ajutorului de stat, au încasat sume de la bugetul de stat în mod necuvenit nu> mai beneficiază de ajutor pentru o perioadă de trei ani. Totodată, sumele reprezentând ajutor necuvenit se recuperează de la beneficiarii ajutorului de stat.

VINTEST îşi deschide porţile la Sala Palatului

Cea de-a doua ediţie a Salonului Naţional VINTEST îşi va deschide porţile în 12 octombrie la Sala Palatului din Bucureşti.

Timp de 3 zile, până în 14 octombrie, toţi iubitorii vinului vor avea posibilitatea să deguste gratuit sutele de vinuri expuse de producătorii români şi de invitaţii din străinătate.

'Gastronomia va avea şi de această dată un loc special la VINTEST 2012: maeştrii bucătari, cofetari şi patiseri vor face demonstraţii şi vor concura sub privirile vizitatorilor. Pentru a înţelege mai bine care este secretul îmbinării vinului cu mâncarea, experţi degustători, membrii ai Asociaţiei Degustătorilor Autorizaţi din România (ADAR) şi somelieri vor prezenta publicului arta degustării vinului şi totodată asocierea lor cu diferite meniuri', potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor.

Organizatorii pregătesc şi cea de a III-a ediţie a Salonului VINTEST, care va avea loc în intervalul 6 - 9 iunie 2013, la Sala Palatului, în aceeaşi perioadă cu cel de-al 36-lea Congres al Viei şi Vinului. După 45 de ani congresul va avea loc, din nou, la Bucureşti.

Evenimentul internaţional va reuni cele 45 de ţări membre şi ca în fiecare an principalii cercetători ai viticulturii, vinificaţiei, economiei şi dreptului vor discuta ultimele dezvoltări din sectorul vitivinicol, incluzând în program şi sesiuni tehnice.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS