Gheorghe Florea: „Există interesul ca fermierii români să renunțe la vacile de lapte“

În fiecare an, pe 29 septembrie, țările din întreaga lume sărbătoresc Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare, o ocazie esențială în care este punctată necesitatea tot mai mari de a reduce risipa alimentară și de a asigura rezervele globale de hrană. Această zi, inițiată de Națiunile Unite, subliniază importanța reducerii pierderilor alimentare la fiecare etapă a lanțului de aprovizionare, de la fermă la masă.

Conform raportului „The State of Food Security and Nutrition in the World” pentru 2024¹, Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a raportat că 733 de milioane de oameni din întreaga lume s-au confruntat cu foamete în 2023. Mai mult, în timp ce aproximativ 9 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza foametei și a bolilor asociate², aproximativ o treime din toată hrana destinată consumului uman este pierdută sau risipită. “The Food Waste Index Report 2024”³ arată că aproximativ 1,05 miliarde de tone de alimente au fost risipite la nivel global în 2022 și evidențiază importanța măsurilor pentru dezvoltarea unor strategii eficiente de reducere a fenomenului. La nivel local, conform Indexului Global de Securitate Alimentară publicat în 2022, dezvoltat de Divizia de Cercetare și Analiză a Grupului Economist (UE) și sponsorizat de Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, România s-a clasat pe locul 29 din 113 țări evaluate, cu un scor de 92,9 comparativ cu media de 75,5 pentru criteriul pierderilor alimentare. Indexul atrage atenția asupra decalajului sistematic și a acțiunilor necesare pentru a accelera progresul către al doilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă al ONU până în 2030, eradicarea foametei în lume.

Risipa alimentară devine o problemă urgentă pe măsură ce populația globală crește. În timp ce consumatorii încep să reducă risipa acasă, provocarea mai mare se află în sectorul agricol, unde pierderile alimentare apar chiar înainte ca recoltele să fie strânse, în principal din cauza buruienilor, dăunătorilor și bolilor. De exemplu, bolile fungice au un impact semnificativ asupra cantității și calității recoltelor, contribuind la pierderile alimentare și afectând securitatea alimentară. Pentru a face față acestei provocări, fermierii pot folosi fungicide inovatoare ca una dintre cele mai eficiente metode de protecție a plantelor și de reducere a pierderilor. Fungicidele nu doar protejează culturile de boli, ci contribuie și la obținerea unor producții mai mari și a unei calități mai bune, crescând astfel cantitatea de alimente care ajunge la consumatori.

Pentru a proteja și salva culturile pentru sezonul de recoltare, fermierii din România pot alege produse precum fungicidele bazate pe substanța activă Zorvec™ din portofoliul Corteva Agriscience. Zorvec™ oferă o combinație specială de consistență și control, permițând fermierilor să gestioneze mai bine culturile și să îmbunătățească randamentul și calitatea prin recolte mai bogate și mai abundente. Zorvec™ Endavia® este fungicidul recomandat pentru a fi aplicat preventiv în obținerea eficacității maxime în combaterea manei la culturile horticole, iar Zorvec™ Zelavin® Bria este soluția revoluționară în lupta împotriva manei la vița-de-vie, oferind cea mai lungă perioadă de protecție.

„Folosesc Zorvec™ Zelavin® Bria de mulți ani cu rezultate foarte bune. De când l-am aplicat prima dată, l-am folosit exclusiv până la înflorire și l-am păstrat ca parte esențială a strategiei mele de gestionare a rezistenței la mana viței-de-vie. Prin includerea Zorvec™ Zelavin® Bria, am redus eficient pierderile alimentare, asigurând vițe-de-vie mai sănătoase și mai rezistente, ceea ce contribuie la minimizarea risipei și la maximizarea randamentului culturilor. Această abordare a fost esențială în gestionarea sănătății plantelor și prevenirea pierderilor, chiar și în condiții meteorologice dificile, datorită rezistenței ridicate la spălare a produsului, la mai puțin de o oră după aplicare”, a declarat Constantin Merei, fermier cu o suprafață de lucru de 25 de hectare de viță-de-vie în județul Prahova.

Alte soluții eficiente din portofoliul de protecție a culturilor Corteva Agriscience, cu acțiune de lungă durată, sunt Talendo® și Verben™. Talendo® este specializat în combaterea făinării la cereale și viță-de-vie prin acțiunea biochimică de inhibare a viabilității sporilor și stimularea mecanismului natural de protecție al plantei. O altă soluție pentru culturile de cereale de primăvară, Verben™ este fungicidul sistemic cu spectru larg pentru controlul bolilor, cu o creștere calitativă și cantitativă a recoltelor.

„Am decis să aleg Verben™ datorită celor două substanțe active inovatoare, care ajută planta să combată bolile, în special făinarea. Prin utilizarea Verben™, am redus eficient pierderile alimentare, menținând culturi de cereale mai sănătoase și reducând risipa pe ferma mea. Pot spune cu încredere că Verben™ va fi întotdeauna o parte esențială a schemelor noastre de tratament pentru cereale, deoarece oferă performanțe constante și abordează eficient provocările, contribuind astfel la reducerea pierderilor alimentare și, în același timp, la îmbunătățirea randamentului culturilor,” a declarat Cosmin Iancu, fermier și manager la SC PICMAR, județul Ilfov.

Fermierii implicați în acțiuni de control al risipei alimentare, pentru a susține un sistem alimentar cât mai sigur, folosesc fungicide ca soluție cu impact semnificativ asupra culturilor în această luptă și pot accesa mai multe informații despre acestea de la reprezentanții echipei de vânzări a companiei.

Autor: Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT, România și Republica Moldova, Corteva Agriscience

¹  https://openknowledge.fao.org/handle/20.500.14283/cd1254en  

² How Many People Die From Hunger Each Year? (theworldcounts.com)

³ https://www.fao.org/family-farming/detail/en/c/1681058/

Într-o eră a schimbărilor climatice și a paradigmelor agricole în evoluție, necesitatea unor abordări sustenabile în producția de culturi și securitatea alimentară a devenit esențială pentru fermierii din întreaga lume. Prin optimizarea disponibilității nutrienților pentru culturi, folosind o abordare holistică în gestionarea protecției culturilor și a practicilor sustenabile, fermierii se pot asigura că plantele primesc elementele esențiale necesare pentru creștere și dezvoltare.

Studii recente arată că utilizarea de nutrienți localizați îmbunătățește randamentul culturilor și rezistența acestora^1,2,3, ducând în cele din urmă la o productivitate agricolă mai ridicată. Factori precum activitatea microorganismelor benefice din sol, care este vitală pentru menținerea sănătății și fertilității solului pe termen lung, trebuie să fie luați în considerare pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturilor pe parcursul unui sezon de creștere. În încercarea de a-și proteja culturile prin practici sustenabile, fermierii pot îmbunătăți dezvoltarea plantelor pentru a rezista mai bine la stres printr-o abordare holistică a soluțiilor inovatoare pentru gestionarea nutrienților⁴, asigurând în același timp o protecție prelungită împotriva dăunătorilor.

În căutarea soluțiilor pentru o agricultură sustenabilă, tratamentele inovatoare pentru semințe devin componente esențiale în îmbunătățirea creșterii culturilor și păstrarea sănătății solului. De exemplu, fermierii români care cultivă cereale pot include în strategia de protecție a culturilor Ympact® Completo, un îngrășământ pentru tratamentul semințelor, dezvoltat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, pentru a îmbunătăți absorbția nutrienților și a sprijini creșterea plantelor în fazele incipiente de dezvoltare. Ympact® Completo furnizează tinerelor plăntuțe nutrienții esențiali de care au nevoie încă de la început, ducând la un sistem radicular mai puternic și la plante mai robuste, care primesc elementele esențiale necesare pentru o creștere optimă. În plus, Ympact® Completo asigură un bun start plantelor într-un mod sustenabil, prin îmbunătățirea activității radiculare benefice și îmbogățirea calității solului din jurul semințelor.

Fermierii pot integra atât gestionarea dăunătorilor, cât și optimizarea nutrienților, folosind îngrășământul pentru tratamentul semințelor Ympact® Completo împreună cu insecticidul Thrintoba® pentru semințele de cereale, ca o strategie cuprinzătoare pentru productivitatea culturilor. Thrintoba® posedă proprietăți repelente, descurajând dăunătorii să se apropie de semințe, iar tehnologia de microîncapsulare oferă o livrare precisă a substanței active, asigurând dezvoltarea unor plante rezistente chiar și în medii predispuse la dăunători.

Prin combinarea unei gestionări eficiente a dăunătorilor cu optimizarea avansată a nutrienților, aceste produse stabilesc noi standarde pentru practicile agricole sustenabile, iar Corteva Agriscience continuă să inoveze soluții eficiente și de ultimă generație care favorizează o creștere puternică și o rezistență sporită la provocările de mediu. Fermierii interesați să implementeze aceste produse în practicile lor agricole pot consulta reprezentanții echipei de vânzări ai companiei pentru a afla mai multe și pentru a efectua achiziții.

Autor: Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide și SAT, România și Republica Moldova, Corteva Agriscience

¹ Frontiers | Editorial: Integrated nutrients management: an approach for sustainable crop production and food security in changing climates (frontiersin.org)

² Agronomy | Free Full-Text | Crop Nutrient Requirements and Advanced Fertilizer Management Strategies (mdpi.com)

³ PSA_4_2023.cdr (plantarc.com)

⁴ Achieving sustainable crop management: A holistic approach to crop competitiveness assessment and structure optimization with dual natural-social environmental impacts - ScienceDirect

Declinul global al biodiversității reprezintă o provocare tot mai mare, iar prin concentrarea asupra celor mai bune practici de protejare a ecosistemelor, fermierii din întreaga lume pot îmbunătăți securitatea alimentară și pot pregăti mai bine agricultura pentru a face față schimbărilor climatice, dăunătorilor și bolilor. Conform datelor furnizate în aprilie anul acesta de Statista¹, biodiversitatea a fost afectată de degradarea mediului, iar impactul schimbărilor climatice este de așteptat să crească în importanță în deceniile următoare.

Deoarece oamenii depind de biodiversitate și de beneficiile esențiale pe care aceasta le oferă, cum ar fi producția de alimente, pierderea biodiversității reprezintă un risc semnificativ pentru securitatea alimentară globală și face agricultura mai puțin rezilientă. Prin urmare, fermierii trebuie să se adapteze și să identifice cele mai bune soluții pentru a contribui la ecosistemul agricol.

Studiile recente^2,3 indică faptul că rapița se dovedește a fi o opțiune vitală în eforturile de protejare a ecosistemelor, oferind în același timp resurse esențiale pentru o populație globală în creștere. Prin sprijinirea biodiversității și promovarea practicilor agricole durabile, cultivarea rapiței oferă un model pentru modul în care agricultura poate satisface nevoile umane fără a sacrifica sănătatea mediului. Cultivarea rapiței aduce mai multe beneficii cheie pentru fermieri în creșterea biodiversității prin practicile lor, cum ar fi faptul că este un precursor excelent pentru culturile succesive sau cerealele de toamnă și valorifică eficient terenurile în pantă, contribuind la prevenirea eroziunii solului. În plus, rapița poate fi cultivată ca o plantă valoroasă pentru polenizatori datorită producției sale ridicate de nectar⁴. Aceste atribute nu numai că susțin practicile agricole durabile, dar contribuie și la sănătatea și diversitatea generală a ecosistemului agricol.

În România, rapița reprezintă o cultură versatilă și rezilientă, cu multiple avantaje pentru fermieri, permițându-le să optimizeze utilizarea terenurilor agricole și să beneficieze de rotația culturilor, contribuind la menținerea fertilității solului. În fața impactului schimbărilor climatice, printre cele mai remarcabile caracteristici ale rapiței se numără adaptabilitatea sa la diverse condiții de sol și climatice, ceea ce o face potrivită pentru majoritatea regiunilor agricole din țară.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, le oferă fermierilor români soluții pentru a construi un viitor mai sigur și mai prosper prin alegeri durabile, cum ar fi hibrizii de rapiță Pioneer® și produsele pentru protecția culturilor. De exemplu, hibrizii de rapiță Pioneer® din portofoliul Sclerotinia Protector, PT303, PT312 și PT315, oferă avantaje precum eficiența superioară în utilizarea azotului, conținut ridicat de ulei, toleranță ridicată la principalele boli ale culturilor, dezvoltare rapidă în toamnă și adaptabilitate pentru semănatul târziu. Acești hibrizi sunt apreciați nu doar pentru productivitatea lor ridicată, ci și pentru calitatea superioară a culturilor, datorită trăsăturilor genetice avansate care le permit să se adapteze în toate regiunile din România.

Pentru acest sezon de recoltă, hibrizii Pioneer® PT303 Sclerotinia Protector și Pioneer® PT315 Sclerotinia au avut performanțe excelente pe ferma Luxcom din Bărcănești, județul Ialomița, unde inginerul Marian Mitran lucrează 5.000 ha pe ferma sa, și au obținut o producție de 4.230 kg/ha pe o suprafață de 150 ha. "Cei doi hibrizi Pioneer® au fost cultivați după grâu și trebuie să spun că anul trecut am semănat direct, fără alte lucrări suplimentare ale solului. Sunt mulțumit de acești hibrizi, sunt stabili, și am avut o producție bună, mai ales acolo unde precipitațiile ne-au ajutat, dar și cu doi ani în urmă rezultatele au fost excelente, chiar și în condiții de secetă în toată regiunea. Pentru acest toamnă, vom semăna întreaga suprafață de 1450 hectare de rapiță cu genetică Pioneer®."

Pentru a atinge potențialul optim al rapiței, fermierii români trebuie să prevină acțiunea amenințărilor precum buruienile și dăunătorii. Pentru a minimiza impactul asupra randamentelor, fermierii pot accesa suportul tehnologic și inovațiile din portofoliul de protecție a culturilor al Corteva pentru un program de control integrat sau pentru gestionarea buruienilor, bolilor și dăunătorilor. De exemplu, fungicidul Capartis™ este o soluție fitosanitară avansată, concepută pentru a oferi eficacitate de lungă durată și productivitate sporită a culturilor. În plus față de efectele sale fitosanitare puternice, Capartis™ reduce emisia de etilenă la plante, promovând un efect pronunțat de înverzire. Acest fenomen de "stay-green" duce la randamente mai mari și de mai bună calitate, contribuind semnificativ la creșterea producției și dezvoltarea plantelor de-a lungul anotimpurilor pentru culturi sănătoase. Mai mult, pentru un control eficient al buruienilor dicotiledonate în culturile de rapiță încă din primele stadii de dezvoltare, erbicidul Galera™ Super reprezintă o soluție excelentă pentru fermieri pe parcursul sezonului de creștere, atunci când cultura concurează cu planta, și la recoltare și valorificarea producției. Erbicidul ajută fermierii români care aleg culturile de rapiță datorită avantajelor sale, cum ar fi independența față de umiditatea solului la aplicare și acțiunea împotriva unui spectru larg de buruieni dicotiledonate controlate.

Corteva rămâne un partener de încredere, oferind produse și soluții care răspund nevoilor specifice ale fermierilor din toate regiunile țării și aceștia beneficiază de suportul tehnologic și inovațiile dezvoltate de companie, consultând echipa de vânzări.

¹ Biodiversity loss - statistics & facts | Statista

² https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=4819785

³ Economic valuation of ecosystem services in canola agroecosystems | Landscape and Ecological Engineering (springer.com)

⁴ Pollinators and pollination effects on three canola (Brassica napus L.) cultivars: A case study in Upper Egypt - ScienceDirect

Protecția eficientă a semințelor este esențială pentru recolte de succes, de aceea este fundamentală în etapele timpurii ale culturilor. Prin investirea în semințe tratate cu produse de înaltă calitate, fermierii își pot spori semnificativ șansele de a obține o productivitate optimă.

Tehnologia aplicată semințelor (SAT) oferă fermierilor un avantaj, asigurând semințelor protecția necesară împotriva dăunătorilor și bolilor încă din momentul semănatului. Această tehnologie se aplică direct pe semințe și nu necesită produse suplimentare de protecția plantelor. Datorită cantității minime de substanță activă pe suprafața seminței și a zonei precise de aplicare, sănătatea celor care manipulează semințele este protejată, iar presiunea asupra solului este prevenită. Prin urmare, această protecție este foarte importantă pentru metode durabile precum agricultura fără arătură (no-till) și agricultura cu lucrări reduse (reduced-till), precum și pentru semănatul timpuriu. SAT reprezintă o abordare precisă pentru fermieri care ajută la diminuarea impactului asupra mediului și la eficientizarea costurilor de muncă și combustibil, prin alegerea soluției potrivite pentru a face o diferență semnificativă în productivitatea și calitatea culturilor.

Corteva Agriscience, compania internațională de cercetare și dezvoltare în agricultură, reprezintă un reper în direcția dezvoltării tehnologiilor inovatoare aplicate semințelor, care asigură atingerea potențialului genetic optim al culturilor, sprijinind în același timp practicile agricole durabile. Aceste tehnologii nu numai că protejează semințele de boli și dăunători, dar le și sporesc vigoarea și uniformitatea, conducând la culturi mai sănătoase și productivitate mai mare. Tehnologia LumiGEN™, aplicată exclusiv pe semințele Pioneer®, întărește sistemul radicular, îmbunătățește toleranța la stres și facilitează o creștere mai rapidă. Această tehnologie este deosebit de benefică pentru culturile de floarea-soarelui din România, ajutând fermierii să reducă riscurile de producție și să obțină o dezvoltare sănătoasă a plantelor.

Lumisena™ 200 FS, un fungicid sub umbrela LumiGEN™, exemplifică eficacitatea tehnologiei aplicate semințelor. Oferă protecție culturilor de floarea-soarelui, chiar și în condiții dificile, datorită substanței active oxathiapiprolin, care are un efect fungicid extins. Aceasta asigură protecția culturilor împotriva bolilor, sporind randamentul și reducând sensibilitatea la stresul climatic.

Cosmin Iancu, manager la SC PICMAR PROD, a împărtășit experiența sa pozitivă cu tehnologia LumiGEN™: "Utilizarea LumiGEN™ anul trecut pentru culturile de floarea-soarelui de la ferma noastră a asigurat o emergență și o vigoare puternică. Lumisena™ 200 FS a oferit o protecție excelentă în stadiile incipiente și a controlat eficient Plasmopara halstedii, rezultând într-o productivitate mai bună și culturi mai rezistente la stresul climatic."

Angajamentul Corteva pentru îmbunătățirea continuă asigură că fermierii au acces la soluții avansate pentru protecția superioară a culturilor. Fermierii români, în special, beneficiază de uneltele necesare pentru a asigura recolte productive și profitabile, promovând totodată un viitor sustenabil în agricultură și pot accesa produsele contactând un reprezentant al echipei de vânzări.

Autor: Andrei Doru, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides and SAT, România și Republica Moldova, la Corteva Agriscience

Agricultura este o resursă aproape inepuizabilă de deșeuri specifice ce ar putea fi folosite pentru a obține compost. Acesta are o importanță deosebită la îmbunătățirea structurii solului și a stabilității acestuia. Cu toate acestea, resturile vegetale din agricultură sunt pierdute, iar agricultorii nu par foarte interesați de a le transforma în compost. Dan Țone, director al companiei Eutron, ne-a vorbit despre acest subiect.

Ar trebui ca MADR să popularizeze mai mult beneficiile compostării

– În mod normal, agricultura ar trebui să fie un domeniu interesat de compostare, dar nu se întâmplă așa.

– Din păcate, nu. Sunt frecvent în ultima perioadă proiecte europene care, aproape toate, conțin o componentă de sustenabilitate. Primesc uneori telefoane de la fermieri care îmi spun că au nevoie de un composter de 7.000 de euro, spre exemplu, și îi întreb pentru ce cantitate trebuie să fie adaptat echipamentul. Răspunsul este că asta este suma la care se încadrează prin proiectul accesat. Aceasta este modalitatea în care pun ei problema și, din păcate, compostarea în agricultură nu este o prioritate. Ar trebui ca Ministerul Agriculturii să facă mai multe eforturi pentru popularizarea compostării.

– Putem pune această reticiență pe seama lipsei de informații?

– Da, asta este clar. Noi facem tot posibilul să diseminăm informații. Încercăm să organizăm cu cei de la USMAV prezentări în fața fermierilor din diferite bazine legumicole, dar am și situații neplăcute. Nu toți fermierii au și o școală horticolă în spate, unii fac asta din tradiție și atunci au impresia că știu mai bine ce este de făcut. Sunt convins însă că, până la urmă, și fermierii români vor înțelege beneficiile compostării resturilor vegetale.

Compostul poate fi păstrat până la 2 ani și jumătate

– Care este procesul prin care se întâmplă transformarea resturilor vegetale în compost?

– Acest lucru este posibil în prezența unor microorganisme care vin la pachet cu composterul. Acestea sunt dezvoltate în regim de laborator. În momentul în care în composter am o temperatură de 60-65 de grade Celsius și umiditate (produsă de resturile vegetale sau alimentare) microorganismele se trezesc la viață și încep să se multiplice, apoi încep să își facă treaba de descompunere. Motorul compostării sunt aceste microorganisme bune care accelerează procesul de descompunere.

– Care este durata de valabilitate a compostului rezultat din acest proces?

– Poate fi păstrat până la 2 ani și jumătate, dar fără a fi expus la umiditate excesivă. Din cauza concentrației sale, nu este recomandat ca acesta să fie folosit mai devreme de 30 de zile de la realizarea lui, dar, și dacă îl folosim după un an, ar trebui să facem niște analize fizico-chimice ca să vedem care sunt concentrațiile elementelor, care sunt PH-ul și conductivitatea. Așa aflăm și care sunt dozele în care trebuie să îl administrăm în culturi. Poate fi folosit în orice fel de culturi, iar un specialist horticol poate vedea din buletinul de analize unde se potrivește cel mai bine și pentru ce tip de sol. Există posibilitatea să îl folosim, spre exemplu, la un tip de sol pe care vrem să îl scoatem din zona neutră și să îl ducem în zona acidă sau bazică. Dacă am un compost ușor acid, toamna îl împrăștii, răscolesc solul, în primăvară fac analiza solului și apoi putem cultiva plante care au nevoie de un sol acid.

Nicio fermă din România nu are un astfel de echipament

– Pentru o fermă de dimensiune medie, ce volum ar trebui să aibă echipamentul de compostare?

– În mod firesc, cantitatea aruncată este de 15-20%; mă refer aici la legume stricate sau care nu se pretează pentru vânzare și la vrejurile de la plante. Dacă am trei tone de resturi vegetale într-o zi de la o cultură de la care vom avea deșeuri câteva luni, pot să folosesc un echipament în care se pot composta între 100-250 de kilograme. Este important să știm cantitatea zilnică de resturi vegetale.

– În câte dintre fermele din România există astfel de echipamente în prezent?

– În niciuna, dar avem în schimb la restaurante, hypermarketuri, în școli și grădinițe. Cu fermierii nu am reușit încă să stabilesc o colaborare. Sunt multe programe europene care mizează pe această componentă de sustenbilitate și probabil că vor prinde curaj și agricultorii noștri. Dacă se va întâmpla lucrul acesta, vor vedea beneficiile și câștigul financiar.

Laura ZMARANDA

La Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor Dancu, a avut loc dezbaterea „Vaca de lapte, o prioritate pentru zootehniști“, ediția a II-a, care a avut loc marți, 23 aprilie, în comuna Holboca, județul Iași. Reprezentanții stațiunii au prezentat și activitatea, performanțele, producțiile și planurile de viitor ale unității de cercetare. Aflat în vizită cu această ocazie, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu Șișești“ (ASAS), Valeriu Tabără, a rămas impresionat de liniștea și curățenia din adăposturile de bovine, ceea ce este un semn că stațiunea funcționează la standarde înalte.

A fost prezentată și o expoziție cu peste 100 capete de animale de rasă Holstein și Sura de stepă.

Stațiunea Dancu, „pepinieră“ de vaci campioane

La stațiunea Dancu există un efectiv numeros de bovine de rasă. Vacile de elită sunt rezultatul reproducerii cu material seminal de la cei mai faimoși tauri din lume.

„S-a lucrat numai cu material seminal importat de la tauri foarte valoroși din rasa Holstein-Friza. Când vorbesc de Holstein vorbesc de tipul de peste Ocean și despre Friza europeană. La stațiunea Dancu, în decursul timpului, am activat linii foarte valoroase de tauri, chiar celebrități mondiale, cum ar fi RORA ELEVATION-3, P.F.ARLINDA CHIEF-8 și PACLAMAR BOOTMAKER-5“, a precizat Vasile Vintilă, director adj. tehnic la SCDCB Dancu.

Stațiunea Dancu „acoperă“, ca influență, o bună parte din zona de nord-est a Moldovei și are în efectiv următoarele rase:

Rasa Bălțată cu Negru Românească: la finalul lunii martie, erau înregistrate 628 de capete, din care 323 vaci (263 în lactație), 70 juninci, 37 vițele montate, 30 capete tineret mascul sub 6 luni etc. Această rasă are cea mai bună producție de lapte din stațiune, vacile producând, în total, 10.104 kg de lapte pe sezon de lactație (305 zile). În medie, o vacă în lactație produce 33,13 kg lapte/zi.

Rasa Bălțată Românească/Fleckvieh: numărul total de bovine din această rasă înregistrat la finalul lunii martie a fost de 105 exemplare, din care 48 vaci (34 în lactație, 14 în repaus mamar), 9 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Rasa Sură de Stepă: pur românească, rasa Sură de Stepă face parte din „patrimoniul cultural“ al țării noastre, datorită istoriei lungi în agricultură. În prezent, SCDCB Dancu are în grijă 52 de exemplare, din care 33 de vaci, 3 juninci, 4 vițele montate, 3 capete tineret mascul de peste 6 luni etc.

Producția de lapte, ulterior vândut, contribuie la acoperirea cheltuielilor stațiunii care dispune de camere și aparate de muls. În medie, de la o vacă se obțin 28 de litri/zi.

„Noi mulgem 300 de animale pe zi și obținem 28 de litri pe cap de vacă“, a spus directorul SCSDC Dancu – Iași.

Litrul de lapte se vinde aici cu 2,2 lei

Directorul SCDCB Dancu, Ciprian Radu, a vorbit despre costurile și veniturile stațiunii. În 2023, cea mai mare parte a veniturilor (61%) au fost obținute din vânzarea laptelui/activități economice, 30% din subvenții de la Ministerul Agriculturii, 5% subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), 4% alte venituri operaționale.

Una dintre principalele probleme, prezentă nu doar la crescătorii de vaci de lapte, ci și la stațiuni, este prețul redus al laptelui. Potrivit reprezentanților SCDCB Dancu, laptele produs în stațiune se vinde cu 2,2 lei/litru. În condițiile în care mai mult de jumătate din venituri provin din vânzarea laptelui, iar pentru producerea acestuia costurile pe litru ajung la 2,1 lei, banii obținuți ajung abia pentru ca stațiunea să se mențină pe o linie de plutire, nu și pentru dezvoltare. O mare parte din cheltuieli sunt reprezentate de furaje. Fiind animale de rasă pură, de elită, cu cele mai înalte calități, vacile de la stațiunea Dancu necesită o dietă specială care este, însă, destul de costisitoare.

Conducerea stațiunii plănuiește, pentru a vinde mai scump laptele, parteneriate cu persoane juridice. „Vrem să ajungem să vindem litrul de lapte cu cel puțin patru lei“, a spus Ciprian Radu, directorul SCDCB Dancu.

În România, producția zootehnică are o pondere de 22% din valoarea totală a producției agro-alimentare, în condițiile în care respectiva pondere ar trebui să fie între 50-60%.

Beatrice Alexandra MODIGA

Cu ce probleme se confruntă acest sector? Aflăm de la Iulian Siminic, fermier din satul Horia, comuna Mitoc, județul Botoșani, care se ocupă de zootehnie de aproximativ 20 de ani și deține o fermă mixtă de familie, un efectiv de 50 de vaci mulgătoare Bălțată cu Negru, Bălțată Românească și Holstein, pentru care depune foarte mult suflet. Fermierul deține și o fermă vegetală de cca 130 ha.

Scad efectivele de vaci de la un an la altul

„Fac parte din Asociația Crescătorilor de Taurine Botoșani. Am început de la o singură vacă și am ajuns la un efectiv de 50 de vaci mulgătoare, plus 20 de juninci. Dețin și o fermă vegetală, undeva la 130 ha. Nu știu dacă vaca de lapte va avea viitor în România, pentru că, efectivele scad pe zi ce trece, iar lipsa forței de muncă și actualii guvernanți nu ajută acest sector și nu se implică, având în vedere că sunt atâtea statistici în care vaca de lapte scade efectivul pe zi ce trece. La noi la asociație, în ultimii doi ani, din 12.000 de vaci am ajuns să avem undeva la 9.000 de vaci. Încă sunt fermieri care au plăcerea să crească acest animal, având în vedere că munca este foarte grea, iar laptele pe care-l dau la procesator este foarte prost plătit“, mai adaugă fermierul din Botoșani.

Nici subvenția nu ajută prea mult

Botoșăneanul predă laptele către procesator cu 1,8 lei/litru, în condițiile în care în supermarket ajunge chiar la 6 lei/litru.

„Se importă peste 60% lapte din străinătate, dar vreau să aduc la cunoștință că laptele producătorilor români este mult mai de bună calitate. Este o fermă de familie în care pun mult suflet, iar pe noi laptele nu ne ajută să ne ridicăm prea mult, decât doar să supraviețuim. Măcar din subvenția pe care o avem să obținem ceva profit. În ultimii ani, nici din subvenția pe care o avem nu reușim să facem profit. Având ferma, am cumpărat vaci Bălțată cu negru de la mai mulți oameni. La ora actuală sunt într-un registru genealogic și facem COP“, specifică crescătorul.

„Fără genetică nu vom avea lapte!“

Iulian Siminic, fermierul din satul Horia, a ajuns la ora actuală să aibă o producție de lapte bună, având genetică.

„De la an la an mă axez pe genetică, deoarece, dacă nu avem genetică, nu vom avea lapte. Asta este o rasă Holstein, care este cea mai bună pentru lapte. În schimb, sunt foarte pretențioase la unele boli. Spre deosebire, Bălțata românească este o vacă foarte bună, nefiind așa de pretențioasă. Referitor la vaca de carne, nu am optat pentru aceasta pentru că aduce beneficii doar o singură dată la doi ani, iar atunci trebuie să vinzi produsul. În schimb, la vaca de lapte, azi mulg, mâine am banii de la procesator. Chiar dacă sunt puțini, banii rulează în fermă și ne ajută și pe partea de vegetal. Recomand ca toți fermierii din vegetal să aibă și vacă de lapte pentru că, dacă nu au bani de acolo, măcar rulează banii din lapte și știți bine că în momentele acestea grele din agricultură ajută cât de cât măcar să supraviețuiască, să nu dea faliment.“

În zootehnie, partea de vegetal salvează

În ultimii doi ani a fost o secetă cruntă, declară Iulian Siminic, fermier din județul Botoșani:

„Am reușit să vindem cât mai puțin din vegetal și să investim cât mai mult în ferma zootehnică. Avem bani măcar pentru supraviețuit, pentru că de investiții nici nu este vorba. Avem și o fermă vegetală de 130 ha teren arabil, majoritatea fiind proprietate, cu sacrificii mari. Terenul arabil este foarte scump la noi în zonă; am încercat să cumpărăm cât mai mult, să fie o fermă cât mai profitabilă, să nu plătim o arendă foarte mare, având în vedere că arenda la momentul actual este mare față de costurile care există în sectorul vegetal. Noi, fermierii, muncim acum mai mult degeaba, nu câștigăm nimic. Pentru a produce 5-6 tone de grâu la un hectar trebuie să investim în jur de 4.000 de lei, iar prețul la grâu este 0,60 de bani/kg. Subvenția de la stat vine foarte greu și e foarte mică, 200 euro/ha, eu zic că e egală cu zero, la câtă investiție avem, dar și banii aceia trebuie dați la timp, ca unii dintre fermieri să nu dea faliment. Vreau să fie cât mai mulți fermieri români.“

Cheia succesului în agricultură presupune multă muncă și sacrificii

Iulian Siminic are 20 de ani de agricultură, iar cheia succesului este multă muncă și sacrificii față de familie, fără concedii, investiții în utilaje, o tehnologie de cultivare ca la carte, iar dacă nu ai producții bune, nu poți să exiști ca fermier.

„În schimb, în ultimii ani este o problemă cu seceta, nu avem sisteme de irigații. Sperăm ca anul acesta să ne aducă mai mult profit, având în vedere că de doi ani nu prea am câștigat în ferma vegetală, prețul cerealelor s-a dus foarte în jos, prețul la inputuri rămânând același“, încheie acesta.

Tânăra din Botoşani vrea să ducă mai departe afacerea familiei

Şi frumoasă, şi pasionată de agricultură. Lumea satului, aparent pe cale de dispariţie în Botoșani, pe malul Prutului, primeşte un suflu nou de la Delia Siminic, o tânără de 19 ani, bursieră la Facultatea de Agricultură din Iași, care şi-a petrecut copilăria în lumea agricultorilor şi a avut grijă de animalele din ferma tatălui său, Iulian.

„Investesc în tehnologii noi, să accesez proiecte europene. De aceea am ales Facultatea de Agricultură din Iași, pentru a avea cunoștințe superioare, să fac agricultura cât mai profitabilă și cu un randament sporit. Am ales să fiu fermier pentru a continua afacerea familiei la un nivel mult mai tehnologizat. Fermierii nu sunt doar fermieri, sunt agronomi, oameni de știință, care se transformă odată cu industria pentru a pune hrană pe masă. Această meserie necesită foarte mult timp, griji, efort și stres, deoarece observ asta la părinții mei, care muncesc zi lumină pentru a-mi oferi ceea ce-mi doresc. Recomand domeniul de agricultură pentru că avem nevoie de hrană sănătoasă de la fermierii noștri români“, specifică Delia Siminic.

Este o meserie în care se câștigă bani, dar depinde de ani, mai adaugă tânăra.

„Au fost ani în care cu greu am reușit să avem hrană pentru animale. Această meserie necesită foarte mult timp, efort și stres dar, având cunoștințe superioare, poți elabora și cerceta metode prin care poți obține produse de calitate pentru o calitate profitabilă. În fermă, fiind și șef și inginer, există avantajul de a da un randament sporit agriculturii și zootehniei. Părinții mei au pornit de la zero în acest domeniu, primul lor tractor fiind un Fiat 940. În prezent am ajuns să avem o flotă de utilaje moderne“, încheie Delia Siminic, fiica fermierului Iulian Siminic.

Beatrice Alexandra MODIGA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) face un nou pas pentru sprijinirea fermierilor români care își doresc să acceseze fonduri europene prin implementarea platformei de automatizare de procese de business a UiPath (NYSE: PATH), companie lider în tehnologie software de automatizare a întreprinderilor. Cu ajutorul automatizării, AFIR simplifică modalitatea de obținere a documentelor și autorizațiilor necesare pentru dosarul cererii de finanțare de către fermieri. Acest demers are un impact direct asupra modului în care aceștia accesează finanțări pentru investiții prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), oferindu-le un timp considerabil redus în procesarea dosarelor de finanțare și, implicit, costuri mai mici pentru obținerea și depunerea autorizațiilor și avizelor necesare.

„Agricultura este o prioritate strategică și ocupă un loc extrem de important în economia României. Pentru a veni in sprijinul fermierilor români, ne concentrăm pe susținerea dezvoltării agriculturii și a zonelor rurale prin oferirea de finanțare și sprijin pentru proiecte care contribuie la creșterea economică, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității vieții comunităților locale. Tehnologia a stat dintotdeauna la baza transformării și a progresului și în acest caz automatizarea bazată pe Inteligența Artificială (AI) joacă un rol extrem de important în  accelerarea și eficientizarea unor procese cheie pentru fermieri,” a declarat George CHIRIȚĂ,  Directorul general al AFIR.

În acest scop, AFIR folosește soluțiile de software oferite de UiPath pentru automatizarea unor procese birocratice și cronofage. Automatizarea permite solicitarea în mod direct a unor documente instituțiilor publice. De asemenea, sprijină extragerea unor informații ale solicitanților și ale beneficiarilor FEADR de la instituții cu care Agenția a încheiat protocoale de colaborare.

Astfel, pe baza Codului Unic de Identificare (CUI) și/ sau a Codului Numeric Personal (CNP), AFIR a preluat, până în prezent, în sistemul informatic de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), circa 10.000 de certificate constatatoare, stocate în Sistemul de gestiune al documentelor construit prin utilizarea Microsoft SharePoint, în folderul aferent fiecărui proiect de investiții. Totodată, AFIR preia de la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) din sistemul PATRIMVEN, o serie de documente aferente beneficiarilor noștri precum: certificate de atestare fiscală, cazier fiscal, bilanț anual, semestrial și istoric bilanț.

De asemenea, și la nivelul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost implementate soluțiile de software oferite de UiPath pentru automatizarea unor proceduri repetitive, precum obținerea datelor furnizate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

„Automatizarea bazată pe Inteligența Artificială este un motor al progresului și are potențialul de a revoluționa și accelera tranziția către o agricultura digitalizată. Prin facilitarea accesului mai rapid și cu costuri mai mici ale fermierilor români la fonduri europene, AFIR oferă un ajutor necesar acestei categorii care conduce la creșterea performantei în agricultură, creând premisele pentru un parcurs mai bun pentru sectorul agricol din România. Ne bucură parteneriatul strâns cu AFIR și impactul imediat al rezultatelor obținute împreună,” a declarat Daniel DINES, cofondator și Chief Innovation Officer al UiPath.

Automatizarea va asigura extragerea cazierului judiciar

„În momentul de față, AFIR utilizează o funcționalitate nouă – un robot care descarcă de pe E-factura, respectiv de pe site-ul Ministerului de Finanțe, facturile ce reprezintă toate serviciile achiziționate de AFIR. De asemenea, prin automatizare se asigură și transformarea ulterioară a acestora în format PDF pentru a putea fi verificate și introduse în sistemul contabil de către departamentul de resort din Agenție. Totodată, Agenția utilizează un robot să descarce din ROCRIS, pe baza CNP/ CUI, extrasul de cazier judiciar pentru persoane fizice și juridice, precum și să le încarce pe acestea în SharePoint, în fișierul aferent fiecărui proiect pe care îl gestionează. ” a precizat Daniel IFRIM, directorul IT al Agenției.

AFIR gestionează de 23 de ani fondurile europene nerambursabile acordate României pentru finanțarea investițiilor în agricultură și a dezvoltării spațiului rural, precum și pentru efectuarea plăților către fermieri. Fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală gestionate la nivelul AFIR reprezintă o prioritate și au contribuit la creșterea agriculturii și a nivelului de trai în mediul rural prin absorbția celor 21 de miliarde de euro, plăți efectuate către fermieri, procesatori, antreprenori și autorități publice locale, pe parcursul a 3 exerciții financiare: SAPARD (2000 – 2006), Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 și PNDR 2014 – 2020. De anul acesta, AFIR implementează Planul Strategic 2023 – 2027 (PS 2027), prin intermediul căruia fermierii pot beneficia de fondurile alocate în valoare de 5,87 miliarde de euro pentru proiecte de investiții în agricultură și dezvoltare rurală.

„Suntem și de această dată în poziția onorantă de a fi printre primele sau chiar prima instituție care gestionează fonduri europene și care a implementat roboți software în derularea fluxurilor procedurale începând cu anul 2020, cu scopul clar de a debirocratiza și digitaliza și mai mult actul administrativ. Dezvoltarea unor soluții de ultimă generație pentru a crește și mai mult performanța Agenției reprezintă un demers constant care are ca obiectiv performanța administrativă, eliminarea proceselor repetitive și creșterea gradului de transparență și obiectivitate a utilizării fondurilor europene”, a adăugat George CHIRIȚĂ.

AFIR este prima instituție care a digitalizat în întregime procesul de implementare a proiectelor finanțate cu fonduri europene, acordate prin FEADR. Cadrul procedural al AFIR se bazează pe mecanisme, fluxuri și sisteme on-line cu cel mai bun raport cost-eficiență și timp-performanță, dezvoltate împreună cu parteneri din domeniul IT.

Sursa: afir.ro

• Succes fulminant pe culturile din România în ultimii 5 ani.
• Produsele Profeco scad riscul culturilor de a fi afectate de secetă, cresc rezistența la frig, întăresc sistemul imunitar al plantelor în lupta cu agenții patogeni și le ajută să se refacă mai repede după grindină.
• Productivitatea culturilor poate crește cu 25%.

Fermierii români s-au confruntat tot mai des în ultimii ani cu diverse probleme ale solului cauzate de schimbările climatice, în timp ce presiunea pe calitatea producției românești a crescut considerabil odată cu creșterea cererii de produse autohtone atât în piața românească, cât și în piețele externe. Un antreprenor român a adus de 5 ani o gamă de produse 100% organice, care ajută culturile românești chiar și în lupta cu seceta.

„Gama noastră de produse de fertilizare a culturilor agricole a fost vândută cu succes în țări din Uniunea Europeană timp de aproximativ 15 ani. În România, acestea au obținut rezultate excelente în ultimii 5 ani și, recent, s-a extins zona de distribuție spre piețe din Orient și Asia. Produsele noastre se remarcă prin capacitatea de a crește toleranța la secetă și arșiță a culturilor de câmp, capacitatea de a ajuta plantele să se adapteze la condiții de mediu nefavorabile și prin creșterea producției obținute. Practic, această extindere a zonelor de distribuție arată cât de eficiente și valoroase sunt aceste produse pentru fermieri, oferind soluții de calitate pentru îmbunătățirea culturilor și creșterea producției.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Deși deja bine cunoscute în piața internațională, produsele naturale de fertilizare sunt încă la început de drum în România, aceasta fiind acaparată de 2 mari extreme – fie cea a fertilizanților chimici, fie cea în care nu sunt folosiți fertilizanți din piață, caz în care fermierii preferă să își asume pierderile.

„Evoluția, per genere, începe cu informarea și educarea obiceiurilor. Practic, noi încercăm să ajutăm fermierii români să fie cât mai informați cu privire la ce produse folosesc (sau nu folosesc, după caz). E important ca atât fermierii, cât și consumatorii de produse românești să înțeleagă că există soluții 100% organice, care nu dăunează în niciun fel produsului finit, ba mai mult, crește producția produselor de calitate autohtone. Un astfel de produs este Lumbreco, fertilizant organic certificat bio, cu extract din biohumus. Acesta reprezintă un compost produs de către râmele roșii californiene și oferă nutrienți esențiali pentru plante.“ (Gabriel Stoian, reprezentant Profeco)

Profeco este distribuitorul român al produselor Lumbreco, Sulfeco si Humeco. Cu o experiență de peste 15 ani pe piața din Europa și 5 ani de experiență în România, Profeco oferă, pe lângă cele mai bune soluții 100% organice pentru îmbunătățirea culturilor, și consultanță specializată pentru fermierii români, astfel încât produsele să fie utilizate corect, producția finală fiind îmbunătățită.

(L.S.)

Am cunoscut în ultima vreme mulți tineri implicați în agricultură. Știu că există această temere că generațiile bătrâne de agricultori nu au cui să predea mai departe ștafeta, dar se pare că acest lucru se schimbă. Unul dintre tinerii ale căror ferme le-am vizitat este Ionuț Matei din Gura Vitioarei, Prahova.

„Am vrut să am o fermă după modelul celor de afară“

După întâlnirea cu acest tânăr, am avut certitudinea că se schimbă chipul satului românesc. El este dovada că din urma generațiilor trecute vin tineri curajoși care încă mai vor să muncească pământul, care cresc în curtea gospodăriei lor animale și fac acest lucru cu  același respect cu care o făceau bunicii și străbunicii noștri. Mulți s-au întors în țară după ani de pribegie prin străinătate, cum este și cazul lui Ionuț, și-au redescoperit originile și au pus umărul la construcția noii generații de mici fermieri. Prin munca lor, ferma de subzistență, așa cum le place europenilor să o numească, este de fapt un motor al economiei multor familii din mediul rural. Ionuț Matei a construit, alături de familia sa, un cămin și o microfermă cu 40 de vaci de lapte. S-a întors din Elveția acum patru ani pentru că, deși îi era bine, acolo se simțea străin. Astăzi cu laptele pe care îl obține își hrănește familia și vinde către toți cei care îl caută. Și nu sunt puțini.

„Am crescut de mic cu animale și, văzând în afară că nu se lucrează ca la noi cu furca și coasa, după o experiență de șapte ani în Elveția la o fermă de vaci de luptă, m-am întors în țară. Am vrut să fac ceva frumos, după modelul a ceea ce am văzut în străinătate. În patru ani am reușit să fac tot ceea ce se vede acum. Sistemul de creștere a animalelor este diferit prin tehnologie, iar fermierii străini au altă mentalitate. Se lucrează mai puțin fizic și mai mult cu utilaje. Până să plec în Elveția am zis că nu vreau animale în curtea mea, că nu o să cresc nici găini, dar când am văzut acolo cum se lucrează și că nu este atât de greu a început să îmi placă. Acum chiar iubesc ceea ce fac și nu aș putea să mai stau fără animale.“

„Am investit inițial 15.000 de euro“

Întors în țară, a construit grajdul și a început să învețe din propriile greșeli. Spune că a fost avertizat că nu este rentabil să fi crescător de vaci și că această afacere te poate aduce la sapă de lemn, dar că nu a fost descurajat. Așa a descoperit că poți trăi decent din veniturile unei microferme, doar că trebuie să ai răbdare până apare profitul și să fii conștient că la început pierderile pot fi mari dacă nu te sfătuiești cu cineva care cunoaște bine acest domeniu.

„Am avut 15.000 de euro. M-au ajutat și părinții, iar tatăl meu încă îmi trimite bani din Elveția. Deși am fost ajutat să termin grajdul și să cumpăr animale, tot a trebuit să împrumut o parte din bani. La început am avut doar două vaci de la fratele meu; avea o fermă, dar a renunțat la ea. Laptele pe care îl obțineam de la cele două vaci am început să îl vindem pe la vecini. Când am văzut că se caută laptele, am zis că trebuie să ne extindem și că, dacă tot avem banii ăștia strânși, să facem o fermă mare. Primele exemplare, 12 vaci Holstein,

le-am cumpărat de la Deva, în 2020. Atunci m-am înscris și în Asociația Crescătorilor de Taurine Prahova. Pe parcurs mi-am dat seama că nu îmi place rasa asta, așa că în ultimii doi ani am început să cumpăr exemplare din rasa Bălțata Românească. M-am sfătuit cu mai mulți crescători și toți mi-au spus că este o rasă mixtă care se adaptează și la munte, și la pășune, și la creșterea în stabulație. Primele exemplare nu aveau chiar o genetică de top, ci medie, iar un exemplar a costat în jur de 1.000 de euro. Nu am cumpărat toate animalele deodată, ci câte două sau trei exemplare pe an și am înmulțit efectivul. Anul acesta am deja trei juninci fătate aici și anul viitor mi-am propus să avem zece. Așa voi proceda în fiecare an, voi păstra tineretul.“

„Cele mai bune exemplare dau 60 de litri pe zi“

Ca și alți crescători de animale, Ionuț spune că lipsa pășunilor îl pune în mare dificultate. La asta se adaugă și faptul că în ultimii ani prețurile furajelor au crescut mult peste posibilitățile micilor fermieri. Doar cu promisiunea de a primi niște terenuri pe care să le cultive pentru a-și asigura propria bază furajeră, între timp tânărul a trebuit să găsească totuși soluții pentru a scoate animalele la pășunat.

„Nu am teren și nici pășune, așa că furajele le cumpărăm. Au spus cei de la primărie că anul viitor ne vor acorda pășune, dar vom vedea cât și cum. Nu știm momentan nimic. Au spus autoritățile că vor da niște bani pentru siloz celor care au terenuri și animale. Se vor face contracte, am înțeles, dar unde se vor face și cum nu știu. Nu cred că asta mă va ajuta cu ceva pentru că eu cumpăr tot cu prețul integral furajul. Cumpăr absolut tot, lucernă, silozul de porumb, tărâțele. În 2020, prețul la porumb era de 60-70 de bani, dar acum un an l-am cumpărat și cu 2 lei/kg de porumb. Adică mai mult decât dublu. Într-adevăr, și la lapte s-au dublat prețurile, în 2020 vindeam cu 3 lei/litru, iar acum vindem cu 6 lei. Chiar și așa este greu. Mi-a promis cineva de aici din zonă care are foarte multe terenuri că îmi va da câteva hectare ca să cultiv lucernă.“

Producția de lapte este condiționată de hrana administrată animalelor, iar tânărul fermier le asigură vacilor sale un regim furajer echilibrat. Cu ajutorul unui echipament special, furajele sunt tocate și amestecate și astfel pierderile de nutreț din timpul hrănirii animalelor sunt reduse cu cca 80%.

„Duc vacile la pășunat în livezile oamenilor și le mut cu remorca, câte zece în diferite locații. Pe cele cu lapte le țin acasă. Le asigur un amestec de lucernă cu siloz de porumb, tărâțe de grâu și mălai furajer, iar de la cele mai bune exemplare obțin în jur de 60 de litri pe zi.“

„Îmbuteliem laptele în sticle de plastic de doi litri și le etichetăm“

Valorificarea către procesatori este pierdere curată pentru micii fermierii, spune Ionuț. Așa că misiunea de a rezista pe piață îi revine fiecăruia dintre ei. Datorită seriozității de care a dat dovadă, Ionuț a reușit să câștige încrederea clienților săi și livrează zilnic cca 400 de litri de lapte către magazine din județul Prahova, dar și către persoane fizice. Nu rămâne niciodată cu lapte pe stoc și asta spune multe despre calitatea produsului pe care îl pune pe masa oamenilor.

„Acum avem 12 vaci în lactație, restul fiind în repaus mamar. Când am început în 2020 am avut noroc cu pandemia pentru că oamenii au căutat soluții pentru a le fi livrate produsele acasă. Și asta am făcut, am început să livrăm lapte. Îmbuteliem lapte în PET-uri de doi litri, îl etichetăm și îl vindem către magazine sau persoane fizice. Avem aici, la fermă, un frigider unde punem comenzile, cu bilețele, oamenii vin personal să își ia lapte și ne lasă banii în schimb.“

Pentru a ușura procesul de muls, a inventat un echipament. Folosește în acest sens o pompă de vacuum pe care a montat o țeavă de aer cu robineți de grădină și mulge la bidon. Costurile acestui echipament au fost în jur de 3.000 de lei. Pentru moment este suficient, dar pe viitor ar fi nevoie de o instalație de muls care să ducă laptele direct în tancul de răcire pe care îl folosim vara.

• „Mi-aș dori ca această fermă să devină una de top. Cu animale puține, dar de top. Nu îmi doresc o fermă cu 1.000 de vaci, ci una cu maximum 50 de exemplare, cu tot cu tineret. Avem un trai liniștit și decent și mai multă muncă nu putem face, dar nici să angajăm un om nu ne permitem. O familie trăiește decent chiar de pe urma a doar 20 de vaci, doar că nu mai ai liber, nu ai sărbători, muncești de luni până duminică.“
• În ceea ce privește investițiile făcute, Ionuț nu a ținut o evidență strictă a lor. A folosit toată agoniseala pe care a avut-o pentru a dezvolta această fermă și este mândru de ceea ce a reușit să facă. Spune că, la un moment dat, va apărea și profitul, dar crede că va mai dura cel puțin doi sau trei ani până va reuși să amortizeze toată suma alocată acestui proiect. Între timp, va continua să investească în această ferma nu doar bani, ci și mult suflet.

Laura ZMARANDA

MATERIALUL VIDEO

https://www.youtube.com/watch?v=6WBzzPHK448