Scris de Lumea Satului în . Publicat în Alimentatie.
Pita de Pecica a devenit produs tradițional românesc înregistrat la nivel european
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat, pe 26 iunie 2023, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 1221/2023 al Comisiei din 19 iunie 2023 de înregistrare a unei denumiri în Registrul indicațiilor geografice protejate (IGP), Pită de Pecica – IGP.
Astfel, Pita de Pecica – IGP se alătură celor 11 produse românești recunoscute și înregistrate la nivel european: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată), Salam de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Novac afumat din Țara Bârsei (Indicație Geografică Protejată), Scrumbie afumată de Dunăre (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Sibiu (Indicație Geografică Protejată), Cârnați de Pleșcoi (Indicație Geografică Protejată), Cașcaval de Săveni (Indicație Geografică Protejată), Salata cu icre de știucă de Tulcea (Indicație Geografică Protejată), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată) și Plăcintă dobrogeană (Indicație Geografică Protejată). În prezent, România mai are două produse care se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, respectiv pentru dobândirea Indicației Geografice Protejate – Salinate de Turda, iar pentru dobândirea Specialității Tradiționale Garantate – Sardeluță marinată.
Denumirea produsului Pită de Pecica – IGP a dobândit protecția pe sistemul de calitate Indicație Geografică Protejată (IGP) în baza Regulamentului (UE) nr. 1151/2012 privind sistemele din domeniul calității produselor agricole şi alimentare. Indicația geografică protejată (IGP) evidențiază legătura dintre regiunea geografică specifică și denumirea produsului, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică poate fi atribuită în mod esențial originii sale geografice. Pentru a beneficia de această etichetă de calitate, cel puțin una dintre etapele de producție, prelucrare sau preparare trebuie să aibă loc în regiune.
Pita de Pecica – IGP este un produs de brutărie copt și copt congelat obținut din aluat dospit și copt în cuptoare, fiind preparată din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare iodată. Produsul are formă neregulată, ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg. Toate etapele de fabricare a produsului „Pită de Pecica - IGP“ se desfășoară în aria geografică delimitată, respectiv unitatea administrativ teritorială Pecica, județul Arad. Procesul de producție a acestui preparat cuprinde următoarele etape specifice: recepția cantitativă și calitativă a materiilor prime, pregătirea și dozarea materiilor prime, obținerea maielei, frământarea aluatului, fermentarea aluatului, ruperea aluatului, predospirea, modelarea, dospirea, coacerea, răcirea și congelarea rapidă (doar pentru produsul copt congelat).
Pita de Pecica -IGP este un produs din clasa 2.3. Pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație din anexa XI la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 668/2014 al Comisiei. Are o formă ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, coaja are o suprafață rugoasă, semilucioasă, ușor crocantă, de culoare brună. Miezul este legat structural de coajă, cu consistență bine afânată, pe toată suprafața secțiunii, fără aglomerări de făină, elastic, cu pori uniformi de culoare alb-gălbui, iar gustul este dulce-sărat (dulce – dat de glucidele din gluten și sărat – dat de conținutul de sare).
Laura ZMARANDA
paine, produse traditionale, Pita de Pecica
- Articol precedent: Recomandări privind prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în perioada de vară Prec
- Articolul următor: Produsele fără gluten versus cele cu gluten! Următor
Alte articole:
Târg Regional de Zootehnie, Utilaje Agricole și Produse Tradiționale organizat la Botoșani
Scris de Lumea Satului în .
La Botoșani a avut loc cea de-a XVI-a ediție a unuia dintre cele mai importante târguri agro-zoo din Moldova. Este un eveniment cu tradiție care adună producători, fermieri, dar și mii de vizitatori. Pentru două zile, Botoșaniul a devenit un adevărat pol al zootehniei românești.
Sute de producători și fermieri, hub-uri de dezbatere și informare în domeniul agro-zoo, parade, expoziții și peste 15.000 de vizitatori. Acesta este bilanțul Târgului Regional de Zootehnie, Utilaje Agricole și Produse Tradiționale Botoșani, unul dintre cele mai importante festivaluri dedicate agriculturii și zootehniei din Moldova.
Evenimentul a fost organizat în perioada 11-12 mai la Stațiunea de Cercetare a Ovinelor și Caprinelor Popouți, comuna Răchiți, o instituție unicat în Europa, renumită mai ales prin producerea pe linie genetică a rasei karakul de Botoșani. Târgul are deja o tradiție în nordul Moldovei, fiind organizat anual, de 16 ani încoace.
Târgul a fost dedicat, așa cum spun și organizatorii, fermierilor și producătorilor din nordul Moldovei. Prin intermediul acestui eveniment aceștia au putut să-și etaleze cele mai frumoase exemplare, să se mândrească cu rodul muncii și, totodată, să facă schimb de experiență.
Totodată, au avut loc întâlniri cu specialiști din zona agro-zoo, dar și cu autoritățile. De altfel, prima zi de festival, sâmbătă, 11 mai, ceva mai „tehnică“, a debutat cu o întâlnire cu fermierii în cadrul stațiunii de cercetare.
Acest festival al producătorilor și fermierilor atrage ca un magnet zeci de mii de vizitatori. Anual, sunt așteptați în jur de 15.000 de oameni care vin să vadă exemplare de elită ale fermierilor, să deguste bunătățile producătorilor și să facă cumpărături. Totul condimentat cu oaie și purcel la proțap și cu muzică foclorică.
Târgul agro-zoo de la Popouți este locul perfect unde se întâlnesc cererea și oferta. La intrarea în zona târgului se află o adevărată piață mobilă, unde expun doar producătorii autentici, de la ciobani cu caș proaspăt și alte tipuri de brânzeturi de la stână și până la apicultori autentici.
Având în vedere că Botoșaniul este „o țară“ a iazurilor, nu au lipsit nici producătorii de bunătăți tradiționale din pește, de la zacuscă la pești afumați. Miile de vizitatori au fost îmbiați și de mirosul plăcintelor și bunătăților tradiționale de patiserie, dar și de cel al mezelurilor de la producătorii locali de preparate din carne.
Cel mai așteptat moment al târgului este mereu cea de-a doua zi, a porților deschise, a paradelor și expozițiilor
În acest an s-a pus un accent deosebit pe crescătorii locali de animale. În majoritatea spațiilor s-au aflat cele mai frumoase exemplare de karakul de Botoșani, un adevărat brand al județului în materie de zootehnie. De altfel, a și fost organizată o paradă a celor mai performanți și mai frumoși berbeci din rasa karakul de Botoșani. Nu au lipsit nici crescătorii de capre de rasă, dar și de bovine cu exemplare deosebite.
Într-o zonă special amenajată au putut fi admirați și cai de rasă, aduși de fermierii botoșăneni pasionați de cabaline. Senzație, mai ales în rândul vizitatorilor, au făcut și frumoasele exemplare de câini ciobănești angrenați într-o paradă dedicată animalelor de la fermă.
În total, au fost prezenți nu mai puțin de 70 de crescători de ovine, 20 de crescători de bovine, plus crescători de cai, capre, păsări de curte, iepuri, porumbei și câini.
„Este un eveniment de mare anvergură, unde unul dintre momentele mult așteptate este parada berbecilor karakul de Botoșani, dar și o prezentare a taurinelor“, a precizat Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popouți.
Fiind un târg dedicat în special fermierilor și producătorilor, a fost amenajată și o zonă pentru tehnică agricolă, cu o diversitate aparte, de la mici autoutilitare pentru munca în fermă până la tractoare și combine agricole.
„Ne interesează foarte mult acest aspect, pentru că fermierii au astfel posibilitatea de a vedea oferta de utilaje și mai ales modul în care ar putea să le și achiziționeze“, a mai mai precizat Ionică Nechifor, director la Stațiunea de Cercetare Popouți.
Târgul de la Popouți a fost organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Botoșani, împreună cu Stațiunea de Cercetare de la Popouți, Asociația Crescătorilor de Ovine și Caprine Moldoovis, alături de Asociația Crescătorilor de Taurine și Primăria Răchiți.
Beatrice Alexandra MODIGA
Toamna a fost sărbătorită la USV Iași, cu zeci de producători locali
Scris de Lumea Satului în .
Zeci de producători de legume sau fructe, dar şi de preparate tradiționale şi-au dat întâlnire la Zilele Recoltei la baza sportivă a Universităţii de Ştiinţe ale Vieţii, în perioada 30 septembrie- 1 octombrie a.c. Oamenii au putut degusta şi cumpăra bunătăţi de sezon de la peste 65 de producători importanți de legume, fructe, preparate alimentare tradiționale și crame celebre.
Un târg spectaculos
Mii de oameni s-au adunat pe stadionul universității, acolo unde expozanții au adus bunătăți alese pentru degustare: legume de toamnă, struguri proaspăt culeși, brânzeturi sau carne afumată. Pentru că pofta a fost mare, platourile viu colorate s-au golit rapid, iar o bună parte din ele sunt produse chiar de absolvenți ai facultății.Totodată, ieșenii au putut participa cu întreaga familie deoarece au fost organizate ateliere tematice pentru copii. Atelierele au cuprins activități de modelare, „face painting“, dar și obținerea de must sau aranjamente în dovleci și alte fructe.
Evenimentul a ajuns la cea de-a doua ediție
Evenimentul, ajuns la cea de-a doua ediție, a fost unul dintre cele mai interesante, atractive și interactive momente programate în această toamnă la Iași.
Pentru ieșenii care au preferat conservele preparate de gospodinele de la țară, oferta a inclus dulcețuri, siropuri și sucuri naturale, zacuscă, dar și o gamă completă de murături tradiționale. De asemenea, au participat fermieri cu brânzeturi din lapte de oaie, vacă, bivoliță și capră, produse după rețete consacrate, dar și cu unele specialități.
„Suntem la a doua ediţie la Zilele Recoltei by USV Iaşi. Ne bucurăm că participă peste 65 de producători, dintre aceştia fiind mulţi absolvenţi ai facultăţii noastre. Sunt prezente și firme care comercializează maşini agricole, carne, preparate şi multe altele pe care vă invit să le degustaţi şi exploraţi. Vor fi două zile plăcute, în care familiile se vor bucura nu doar de gustul produselor, dar şi de campus“, a precizat prof. univ. dr. Gerard Jităreanu, rectorul Universității de Științele Vieții din Iași.
Peste 65 de producători de legume, fructe, preparate alimentare tradiționale și crame
Pe Dealul Copoului, Facultățile USV Iași au oferit spre degustare din produsele inovative la care au lucrat cadrele didactice împreună cu studenții. Ieșenii s-au putut aproviziona cu alimentele preferate pentru sezonul toamnă-iarnă la prețuri rezonabile.
„Copiii s-au putut bucura de o atenție aparte, deoarece au putut avea parte de ateliere pentru obținerea sucului de struguri sau aranjamente în dovleci și alte fructe. De asemenea, în cele două zile ale evenimentului au fost organizate vizite la Baza hipică a USV și la Muzeul de Anatomie. Credem că și prezența celor patru facultăți ale USV cu standuri unde și-au prezentat produse obținute împreună cu studenții au reprezentat puncte de atracție. Ne bucură faptul că au confirmat producătorii de miere, ciuperci, producători și procesatori din carne de pui, porc, vită și pește, producători și procesatori de lapte“, a transmis prof. univ. dr. Vasile Stoleru, prorector al USV Iași.
Evenimentul Zilele Recoltei a fost organizat în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași și Academia Română.
Beatrice Alexandra MODIGA
„Bunătăți de soi din România“ la Târgul de produse de la Iași
Scris de Lumea Satului în .
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în parteneriat cu Carrefour România, a organizat, la finele lunii august, Târgul de produse românești „Bunătăți de soi din România“, în incinta centrului comercial Era Shopping Park Iași. Evenimentul a făcut parte din campania de promovare a produselor agroalimentare românești și de creștere a accesului românilor la alimente de calitate obținute pe plan local, sub sloganul „Cumpără românește!“.
Cei prezenți la târg au avut ocazia să-și procure preparate dintr-o gamă variată de peste 40 de produse din județele: Botoșani, Galați, Iași, Neamț, Suceava sau Vaslui, atestate de MADR ca produse tradiționale. Oferta operatorilor economici care obțin aceste produse bazate pe rețete transmise din generație în generație este diversificată din categorii precum: carne și lapte, ouă, pește, legume și fructe, produse de patiserie, miere și produse apicole, vin și băuturi spirtoase. De asemenea, la târg s-au regăsit fructe și legume uscate, ceaiuri, produse apicole și produse lactate care au dobândit mențiunea „produs montan“.
În cadrul târgului, producătorii au avut ocazia de a discuta și cu autoritățile, fiind prezent la Iași secretarul de stat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Iulian Bucur. Acesta a promis sprijin producătorilor locali și o promovare mult mai amplă a produselor românești. Autoritățile promit că vor mai organiza astfel de târguri pentru susținerea producătorilor locali.
„Suntem prezenți la Iași în parteneriat cu retailerii pentru promovarea produselor tradiționale și a produselor românești din industria alimentară. Vom mai organiza astfel de târguri pentru a aduce cât mai aproape producătorii români de retalieri și a-i integra în această rețea de distribuție în toată țara și vrem să fim cât mai alături de producători, de procesatori și să reușim să simplificăm legătura între retaileri și producătorii locali, români și pentru produsele tradiționale. Sperăm să fie niște acțiuni de succes care vor urma și vom avea cred și rezultate mult mai bune“, a precizat în deschiderea evenimentului Iulian Bucur, secretar de stat MADR.
De asemenea, retailerii își doresc să colaboreze cu cât mai mulți producători locali tocmai pentru produsele naturale românești care sunt la mare căutare de către clienți.
„Noi avem un parteneriat cu mai mult de 1.300 de producători locali și ultralocali, din care 600 sunt ultralocali. Genul acesta de exercițiu cum este acum acest târg pe care îl organizăm în Iași este o formă prin care clientul aduce și are aproape produse de calitate, produse tradiționale, produse locale ultraromânești“, a specificat Narcis Horhoianu, director marketing retailer.
„Poftim Brânza Românească“, o nouă inițiativă de susținere a producătorilor locali
În weekendul 18-20 august, Carrefour a prezentat oficial cel mai nou program care sprijină producătorii locali, „Poftim Brânza Românească“, cu ocazia târgului de produse tradiționale „Bunătăți de soi din România“ desfășurat la Iași. Inițiativa, lansată încă din luna aprilie în format pilot în câteva magazine, format hipermaket și market, vine în sprijinul fermierilor români din numeroase regiuni ale țării pentru a aduce în atenția consumatorilor o selecție bogată de brânzeturi românești unice, maturate, fermentate și cu mucegai, toate create cu ingrediente locale de cea mai bună calitate.
„În căutarea echilibrului optim din circuitul producător-retailer-client, ne concentrăm eforturile pentru a identifica nevoile specifice consumatorilor, dar și ale producătorilor români pentru a găsi acele soluții benefice mutual. Așa a luat naștere cel mai nou program din portofoliul Carrefour, «Poftim Brânza Românească», lansat oficial cu ocazia târgului de producători de la Iași, prin care promovăm specialitățile din brânză realizate pe plan local de maeștri în gastronomia artizanală. Și nu ne oprim aici. Vom continua extinderea rețelei de parteneri locali și dezvoltarea de proiecte dedicate misiunii noastre de conservare a gusturilor și a tradițiilor românești“, a declarat Narcis Horhoianu, director marketing Carrefour România.
Astfel, ieșenii s-au putut delecta cu bucate alese, naturale și 100% românești, cu prețuri pe măsură. Vizitatorii au putut găsi în cadrul târgului „Cașcavalul de Săveni“ din arealul geografic al județului Botoșani, care din anul 2021 a dobândit protecția europeană Indicație Geografică Protejată – IGP. Din cadrul târgului, cumpărătorii au avut ocazia de a degusta și alege vinuri albe, roșii, roze, vinuri liniștite și spumante, cu Indicație Geografică sub marca „Cotnari“, parte din regiunea viticolă a Podișului Moldovei.
Legume proaspete și gustoase
Cooperativa Agricolă „Legume Probota“ din județul Iași a participat la târgul „Bunătăți de soi din România“ cu legume proaspete de sezon.
Cooperativa a fost înființată în anul 2020 de cinci producători, dornici să continue tradiţia zonei de zeci de ani de cultivare a legumelor. Legumicultorii vor să pună pe masa consumatorilor cât mai multe legume proaspete și gustoase pe o perioadă cât mai îndelungată, de la tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni, până la rădăcinoase și verdețuri.
Legendarul cașcaval de Săveni, doar din lapte, cheag şi sare
Familia Șvabu duce mai departe tradiția legendarului cașcaval de Săveni, continuând să-l producă așa cum a învățat, doar din lapte colectat din zona Săveni, cheag şi sare. A înființat firma Viofanny Lact Prodcom SRL Săveni, iar în curtea casei a amenajat şi o mică fabrică.
„Totul este natural, fără conservanți și produs în cantități mici. Fiind totul natural şi tradițional, am început să avem din ce în ce mai mulți clienți. Facem cașcaval, buric, urdă dulce, telemea, caș, mai multe sortimente de rulade. Avem patru ani de când producem şi vindem în Botoșani, Iași, Suceava“, a precizat Viorel Şvabu.
Vinuri de la SCDVV Iași
Mâncarea și vinul fac casă bună, așa că între expozanții târgului „Bunătăți de soi din România” se află Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.
În cei peste 65 de ani de existenţă, SCDVV Iași a realizat şi difuzat sistematic cercetările proprii în zona sa de influenţă, care a cuprins judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani şi Neamţ. Modalităţile au fost multiple: verificarea în ferme pilot, ferme etalon, a tehnologiilor optime de cultură a viţei-de-vie şi a pomilor, alegerea terenurilor şi avizarea proiectelor de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi pomi, îndrumarea producerii de material săditor, acordarea de asistenţă tehnică, articole de îndrumare tehnică.
Beatrice Alexandra MODIGA
Iașul se mândrește cu 23 de produse tradiționale
Scris de Lumea Satului în .
Cele mai căutate alimente din Iași sunt din carne, de panificație, dar și din legume și fructe. Cele 23 de produse tradiționale au fost atestate după ce producătorii au respectat niște condiții drastice de producție, astfel că nu conțin E-uri sau conservanți, având un termen mic de valabilitate. Atestatele sunt obținute de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcțiile Agricole.
Produsele tradiționale au fost atestate în județul Iași, începând cu anul 2020. Astfel, două produse din carne atestate tradițional sunt „Chișcă moldovenească“ și „Chișcă cu orez Marcel“, ale companiei SC Marcel SRL, care au primit atestarea în anul 2020. Două produse de panificație, „Plăcinte poale-n brâu de la Cabană“ și „Alivancă de la Cabană“, ale companiei SC Daspet SRL, au fost atestate tradițional în anul 2020. Dacă produsele din carne de la Marcel se găsesc și în magazinele proprii, cele de la compania Daspet SRL se produc și se comercializează doar la cabana din Moțca.
„Pastramă de oaie de la Cimpoeșu“, produsă de SC La Cimpoeșu SRL, are atestat tradițional. SC Fabrica de Fum SRL are 3 produse tradiționale atestate de către MADR, care se vând direct la fabrica din Iași, online sau în băcăniile partenere. Produsele atestate sunt „Ceafă de porc afumată și coaptă Fabrica de Fum“, „Pastramă de porc coaptă Fabrica de Fum“ și „Slăninuță afumată Fabrica de Fum“.
Când vine vorba de produse de panificație tradiționale, prima ieșeancă ce le-a atestat este Cecilia Țugulia, de la Magazia Morăriței. Ieșeanca a atestat tradițional „Pâine cu maia Magazia Morăriței“, „Pâine integrală Magazia Morăriței“ și „Vărzări Magazia Morăriței“. Alte produse de panificație tradiționale aparțin companiei SC Cofetăria de acasă SRL. Acestea sunt „Cornulețe de acasă“ și „Sărățele de acasă“, care sunt produse în cofetăria proprie.
Marius Antica este singurul producător din Iași care comercializează vin din mure, cu atestat tradițional. „Anticum de Butea – băutură fermentată naturală din mure“ este produsul certificat obținut la Butea, din fructe din plantația proprie.
Produsele tradiționale din carne – „Pastramă țărănească Carmangeria cu Gust“, „Costiță afumată Carmangeria cu Gust“, „Cârnați gustul bunicii Carmangeria cu Gust“ – sunt realizate de Marius Dorobanțu din Țigănași, unde are și fabrica SC Veneto SRL. Acesta comercializează produsele atât direct de la fabrică, cât și în băcăniile partenere sau online.
Familia Mihăilă, din Trifești, a atestat tradițional borșul produs la Iași, fiind vorba de sortimentele „Borș cu cimbru Nuna“ și „Borș cu leuștean Nuna“, care se vând în magazinele din Iași partenere. Andreea și Andrei Podeanu, doi tineri din Iași, au construit o afumătoare cum se făcea pe vremea bunicilor, la Aroneanu. Produsele lor tradiționale atestate sunt „Pastramă de porc de la Afumătoria Noastră“ și „Slăninuță de porc de la Afumătoria Noastră“ și se comercializează în băcăniile partenere, dar și online, prin livrări la domiciliu.
Afumătoria Noastră vinde produsele și în piața Păcurari, în fiecare weekend. Ultimele produse tradiționale atestate la Iași sunt pe bază de pește, de la Bunătăți de la iaz. Acestea sunt „Zacuscă din pește și ardei copt Bunătăți de la iaz“ și „Pastă din pește Bunătăți de la iaz“, fiind comercializate în magazinele piscicole și supermarketuri din Iași, dar și din Botoșani.
Reguli stricte pentru producătorii tradiționali
Produsul tradițional trebuie să fie obținut din materii prime tradiționale, să prezinte o compoziție tradițională sau un mod de producție și/sau de prelucrare care reflectă un procedeu de prelucrare tradițional și care se distinge în mod clar de alte produse similare, aparținând aceleiași categorii. Produsul atestat ca fiind tradițional nu mai poate fi copiat și denumirea acestuia nu mai poate fi folosită de nimeni altcineva.
De remarcat este faptul că acest atestat presupune ca persoana respectivă să obțină produsele după o rețetă tradițională, din comuna din care provine beneficiarul, ingredientele folosite la prepararea produselor să fie din producție locală, specifice zonei, măcar o etapă din producție să fie executată manual, dar și cantitatea de marfă să fie una redusă semnificativ față de cele produse industrial.
Beatrice Alexandra MODIGA
„Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“, târg unic în regiunea Moldovei
Scris de Lumea Satului în .
În luna mai 2023, ieșenii au fost așteptați în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.
Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.
„Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ a urmărit promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.
A fost un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup
Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare, pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.
„Evenimentul «Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale» a fost organizat în Iași, în perioada 20-21 mai 2023. Acest târg este dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori produse atestate ca produse montane, precum și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment își propune să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.
În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor. Sâmbătă a fost unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar duminică a avut loc un atelier privind modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.
„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier încercăm să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație, organizat de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.
Beatrice Alexandra MODIGA
Un târg unic în regiunea Moldovei: „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“
Scris de Lumea Satului în .
În perioada 20-21 mai 2023, ieșenii au putut participa, în Parcul Expoziției, la târgul „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“. Prin acest eveniment, organizatorii și-au propus să contribuie la promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale.
Târgul Producătorilor din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est – „Iașul în bucate tradiționale, ecologice, montane și artizanale“ – a fost organizat de Primăria Municipiului Iași, Academia Română, filiala Iași, Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, Universitatea de Științele Vieții și Asociația Producătorilor Locali „Produs în Iași“.
Pe lângă promovarea și încurajarea consumului de produse alimentare realizate după rețete tradiționale, populare în zona de nord-est a țării, târgul a urmărit și stimularea spiritului antreprenorial, precum și crearea de noi canele de vânzare pentru valorificarea producțiilor agroalimentare obținute în fermele de mărime medie și mică din regiune.
„Acest târg a fost dedicat micilor producători din regiunea de dezvoltare din nord-estul României, majoritatea certificați ecologic sau care au produse atestate tradițional ori atestate ca produse montane, și micilor artizani în ceea ce privește alimentația. Acest eveniment și-a propus să faciliteze legătura dintre micii producători și consumatorii direcți din municipiul Iași“, a declarat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.
A avut loc și un atelier privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup
În cele două zile, Cities2030 a realizat două ateliere dedicate în special copiilor, respectiv unul privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, iar cel de-al doilea atelier a fost despre modul de preparare a produselor de panificație, de la materia primă până la produsul finit.
„În cadrul acestui eveniment am organizat, în cadrul proiectului Cities2030, două ateliere dedicate în principal copiilor. Un atelier a fost sâmbătă, privind apicultura în sistemul ecologic și viața albinelor din stup, organizat de către un apicultor certificat ecologic. Prin acest atelier am încercat să le explicăm consumatorilor, în special copiilor, beneficiile consumului mierii de albine și diferențele dintre mierea certificată ecologic și mierea convențională. Duminică a fost organizat un alt atelier, tot pentru copii, privind modul de preparare a produselor de panificație de un producător local care a realizat împreună cu copiii drumul pâinii de la spicul de grâu până la produsul final“, a specificat Sebastian Brumă, cercetător științific la Academia Română, filiala Iași, coordonator Food for Iași Living Lab.
Evenimentul constituie o activitate a hubului inovativ Food for Iași Living Lab (www.fill.rdrp.ro), dezvoltat în cadrul proiectului Cities2030 de Primăria Municipiului Iași și Academia Română, Filiala Iași.
Beatrice Alexandra MODIGA
Mare târg de produse montane, la Dărmănești
Scris de Lumea Satului în .
Pasionații de tradiții și produse naturale obținute de fermieri în propriile gospodării au fost invitați, în centrul orașului Dărmănești, la cea de-a șasea ediție a Târgului Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“, în perioada 20-21 mai a.c.
Astfel, zeci de producători de pe Valea Trotușului le-au adus pofticioșilor gustul adevăratelor produse din gospodăriile proprii, preparate după rețete vechi de sute de ani, 100% ecologice, dar și obiecte produse de mâinile iscusite ale fermierilor și artiștilor artizanali din zonă.
De pe tarabele expozanților nu au lipsit specialități tradiționale din carne, brânzeturi tradiționale, pâine de casă, cozonaci, plăcinte, dulcețuri, siropuri, prăjituri de casă, miere, produse naturiste, țuică și vin, dar și fructe și legume de sezon. Totodată, au putut fi achiziţionate ii şi costume tradiţionale românești, icoane, vase din sticlă, porţelan şi ceramică, obiecte de uz casnic, sculpturi în lemn, ţesături, decoraţiuni din fier, împletituri din fibre vegetale, articole din piele şi blană, accesorii cu motive tradiţionale.
Stațiune turistică de interes local
Promovarea ca stațiune înseamnă posibilitatea atragerii de finanţări nerambursabile în sfera celor care activează în turism. Aceste investiții încurajează o prezenţă tot mai mare a turiştilor în zonă; un efect multiplicator se produce și în sectoarele conexe: transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul. Statutul de Stațiune Turistică de Interes Local ajută la creşterea calităţii vieţii pentru toți locuitorii orarului și din localitățile limitrofe.
„Putem spune că turiștii sunt bineveniți aici. Începând cu 1 decembrie 2022 am devenit și stațiune turistică de interes local. Dincolo de produsele tradiționale făcute după rețete de sute de ani, avem și turiști foarte mulți veniți la Dărmănești. Îi invităm pe toți să vină să ne cunoască, cu obiceiurile și tradițiile noastre pentru că chiar au ce vedea“, a precizat la deschiderea târgului Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești, din județul Bacău.
Generațiile tinere investesc în agricultură, în zootehnie
Târgul Gospodăriilor de produse montane „La Porţile Nemirei – tradiții și obiceiuri“ se află la a șasea ediție, iar această ediție a avut loc pe acordurile artiștilor populari din zonă, într-o sărbătoare a produselor agroalimentare românești, a meșteșugurilor, artei și tradițiilor autentice românești.
„De atâtea ediții am făcut împreună un pas spre a trece, de la acea formă de semisubzistență pe care o aveam în 2016, spre etapa în care să câștige producătorii bani din munca pe care o fac în fermele pe care le au. Am reușit împreună să convingem generațiile tinere că merită să investească în agricultură, în zootehnie și am văzut că o parte din tineri urmează în prezent facultăți de profil. Dragi fermieri, veți reuși în acest fel să predați la un moment dat aceste ferme către tânăra generație. Este foarte important că oamenii din Dărmănești, care au fost plecați în străinătate, s-au întors acasă. Astăzi, o parte dintre cei care nu demult munceau prin Europa investesc în Dărmănești, investesc în aceste ferme, mai mici sau mai mari. Eu personal vă încurajez să mergeți mai departe. Faptul că produsele din Dărmănești au reușit să treacă de mult granița județului și chiar a țării nu face decât să ne bucure“, a adăugat, la deschiderea târgului, Constantin Toma, primarul orașului Dărmănești.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Dărmănești, împreună cu Asociația „Sunetul Munților“ din același oraș.
Beatrice Alexandra MODIGA
Festivalul Produselor Tradiţionale de Post din Adâncata. Zeci de gospodine s-au întrecut în reţete inedite
Scris de Lumea Satului în .
A fost spectacol culinar la Festivalul Produselor Tradiţionale de Post. Zeci de gospodine au lăsat carnea, laptele şi ouăle şi s-au întrecut în produse de post, care mai de care mai delicioase. De la sarmale sau salată din ciuperci, până la prăjituri şi torturi din produse de post, toate au fost vedetele festivalului tradiţional din localitatea Adâncata.
În curtea Bisericii de Lemn din Adâncata, cele mai pricepute gospodine din comună au scos din cămară vasele moştenite de la bunici şi străbunici şi le-au umplut cu preparate de post.
25 de gospodine au prezentat produse de post la festivalul anual de la Adâncata, iar la final au primit premii din partea oganizatorilor și aprecieri din partea publicului care a fost invitat să guste din preparate
În data de 2 aprilie, la Biserica din lemn din Adâncata a avut loc a IX-a ediție a Festivalului Produselor Tradiționale de Post. Evenimentul s-a derulat în Casa de prăznuire a lăcașului de cult. Alături de Primăria Adâncata, la buna organizare a acestui mult așteptat festival a contribuit preotul paroh Mitu Pascal.
Platourile aranjate cu multă grijă au avut de la iahnie de fasole, sarmale cu miez de nucă, la ciorbă rădăuțeană de post sau răcituri cu ciuperci. Nu au lipsit nici prăjiturile, negresele cu glazură de ciocolată fiind la loc de cinste. Și pentru că la o masă îndestulată merge și un pahar de tărie, gospodinele din Adâncata au avut vin natural, făcut în gospodăria proprie, și diferite sortimente de țuică și pălincă.
Eveniment dedicat înființării punctelor gastronomice locale, la Suceava
„Astăzi este o zi deosebită în viața comunității noastre. Miercuri am făcut avanpremiera la Direcția Agricolă și o avem astăzi lângă noi, ca invitat special, pe doamna director. Împreună cu părintele paroh am participat la o modalitate de a înființa puncte gastronomice locale prin inițiativa doamnei director al Direcției Județene de Agricultură Suceava. Gospodinele noastre s-au întrecut una pe cealaltă în ceea ce privește realizarea produselor tradiționale de post. Vorbim aici de produse din grâu, mălai, orez, leurdă, urzici, fasole, linte, bureți.
Astăzi, avem aici un grup frumos, gospodinele noastre s-au îmbrăcat în tradiționalul port popular, straiele sunt de sărbătoare. Este o zi care face cinste comunității noastre și mă plec în fața gospodinelor din comuna Adâncata pentru modul exemplar în care au înțeles să facem acest eveniment și să dea valoare satului nostru. În spatele nostru avem o biserică care datează de 500 de ani, o biserică care a fost restaurată prin grija, strădania și sârguința preotului paroh Mitu Pascal, un om deosebit, un om pe care l-am adoptat, este de acum un om al satului“, a declarat Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata.
Cele peste 20 de gospodine din comuna Adâncata care s-au întrecut în bucate alese, frumos aranjate în platouri tradiționale, au primit diplome și premii din partea organizatorilor și a sponsorilor, apoi și-au prezentat fiecare în parte delicatesele. Acestea au povestit că au rețete vechi, păstrate din generație în generație, dar în același timp încearcă și să reinterpreteze rețele cunoscute cu produse din carne, pe care au înlocuit-o cu ciuperci, cartofi, fasole sau năut.
La eveniment a fost prezentă și Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava, care a ținut să le felicite pe gospodinele din Adâncata pentru că păstrează cu sfințenie rețele tradiționale.
„Țin să mulțumesc domnului primar, părintelui și doamnelor frumoase care ne-au susținut la evenimentul pe care l-am avut miercuri, la Direcția Agricolă, legat de punctele gastronomice locale, dar nu numai pentru prezența la eveniment, ci și pentru faptul că păstrează rețetele noastre tradiționale și pentru că transmit generațiilor următoare tot ceea ce ține de gastronomia noastră tradițională. Comuna Adâncata și doamnele de aici au mare potențial pe deschiderea de puncte gastronomice. Sper ca împreună cu domnul primar și părintele să identificăm într-adevăr persoane care pot face lucrul acesta cu atât mai mult cu cât suntem în apropierea orașului și cred că ne-ar plăcea fiecăruia dintre noi ca într-un weekend să venim să mâncăm ceva tradițional, ceva gustos la Adâncata. Și zona este superbă, și doamnele sunt superbe, așa încât nu văd de ce să nu concretizăm ceea ce am inițiat miercuri“, a transmis Claudia Gogu, directorul Direcției Agricole Suceava.
După prezentare, un juriu le-a oferit tuturor câte o diplomă și un premiu, iar oaspeții au fost invitați să guste din preparate.
Beatrice Alexandra MODIGA
Concurs de produse tradiționale pregătite de elevi și studenți, la Iași
Scris de Lumea Satului în .
Peste 90 de elevi şi studenți din Botoșani, Suceava, Iași, Bacău și Călărași au participat la un concurs de preparate tradiționale organizat de către Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (FIRAA) din cadrul Universității de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași (USV), în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, eveniment ajuns la ediția a V-a.
Preparate care mai de care mai gustoase și apetisante, realizate după rețete bine păstrate de către elevi și studenți. Acestea au fost jurizate și degustate în cadrul Concursului Național ,,IDENTIFICARE DE PRODUSE TRADIȚIONALE“.
Rețete culinare inedite premiate în bani
„Sâmbătă, 18 martie 2023, s-a desfășurat concursul de produse tradiționale pregătite de elevi sau studenți la USV Iași. În această ediție, numărul preparatelor s-au dublat, iar printre candidați se numără și 2 studenți din Turcia, care sunt veniți prin programul Erasmus+ în cadrul facultății și o elevă de la Școala Generală „Miron Costin” din Bacău. Aceștia au candidat cu niște rețete culinare inedite. Organizatorii au recompensat participanții la concurs cu premii și diplome. Premiile au constat în bani, precum premiul I – 350 de lei, premiul al II-lea – 250 lei și premiul al III-lea – 200 de lei. De asemenea, au existat și câteva premii speciale care au fost remunerate tot în bani. Concursul de produse tradiționale a ajuns la a V-a ediție. De la an la an, crește numărul participanților și acest lucru este îmbucurător“, a declarat Gabriel Vasile Hoha, directorul Direcției Agricole Iași.
Preparatele tradiţionale s-au luat la întrecere în cadrul concursului. Friptura de berbecuţ şi alte bucate, care mai de care mai îmbietoare, dar și tocineii, cozonacii şi alivencile au dat o luptă strânsă cu sfinţişorii moldoveneşti.
După îndelungate deliberări, sfinţişorii au câştigat bătălia pentru primul loc în secţiunea preparatelor dulci, iar pilaful de mei cu hribi traşi în unt a fost încoronat la categoria preparatelor de bază, într-un concurs care şi-a propus să identifice produse tradiţionale româneşti mai vechi de 30 de ani.
Întrecere cu produse tradiţionale
Competiţia a fost strânsă, juriul a apreciat preparatele elevilor şi studenţilor participanţi, oferind maximum 30 de puncte pentru gust, alte 30 de puncte pentru aspectul mâncării şi câte 20 de puncte pentru dosarul cu istoria produsului, respectiv pentru prezentarea în concurs a preparatului.
„A cincea ediţie a concursului Identificarea de produse tradiţionale a fost o ediţie record, cu 64 de produse în competiţie, pe două secţiuni, preparate de bază şi preparate dulci. Sunt elevi şi studenţi de la licee din Suceava, Botoşani, Iaşi, Bacău şi judeţul Călăraşi, peste 90 de copii de la 17 entităţi şcolare. În conformitate cu regulamentul, ei au trebuit să găsească un produs tradiţional şi să facă dovada faptului că reţeta are peste 30 de ani vechime“, a precizat Mihaela Ivancea, prodecan al FIRAA.
Concursul, organizat de Facultatea de Inginerie a Resurselor Animale şi Alimentare (FIRAA), a fost câştigat de o elevă de clasa a VII-a din Bacău, care a impresionat juriul cu reţeta de pilaf de mei cu hribi traşi în unt.
Nacinca a câştigat locul doi la secţiunea preparate de bază
Nacinca a atras atenţia prin unicitate. În timp ce sarmalele în oale de lut, cu diverse tipuri de umpluturi, atrăgeau pofticioşii, la fel ca jumările în untură, friptura rumenă de miel sau diversele tocăniţe nacinca atrăgea curioşii.
Potrivit prezentării sale din dosarul de concurs, „nacinca este o reţetă unică“.
„Nacinca este un preparat foarte vechi. Denumirea lui vine din limba rusă. E o reţetă rămasă după trecerea ruşilor în timpul războiului prin satul bunicii mele, iar bunica mea a fost ultima care mai ştia să prepare nacinca. Ea a murit şi acum doar copiii ei duc reţeta mai departe. E vorba, de fapt, de mămăligă cu ceapă, jumări şi carne de pui proaspătă“, a adăugat Elena Adomnicăi, elevă în Truşeşti, Botoşani.
Beatrice Alexandra MODIGA
GALERIE FOTO
{gallery}articole/2023/04.aprilie_2023/Iasi{/gallery}
Scumpirea energiei determină scăderea producției în brutării
Scris de Lumea Satului în .
Andreea Robu, producător din domeniul panificației din Iași, un brutar artizan care realizează produse cu maia a fost nevoită să se adapteze ca și alți colegi din sector scumpirilor la energia electrică din acest an. Prima pâine cu maia, a făcut-o în urmă cu 8 ani, pe când încerca să găsească o rețetă de biscuiți sănătoasă. Tot atunci ieșeanca, în prezent în vârstă de 40 de ani, a văzut în acest domeniu o oportunitate de afaceri. În urmă cu câțiva ani a renunțat la jobul în cadrul unei companii aeriene și a căutat surse de finanțare pentru a pune în aplicare ideea de afacere, a testat piața și a început să scrie un proiect. La scurt timp a primit finanțarea și în prezent scoate pe piață produse făcute artizanal.
50.000 de euro, investiție într-o brutărie
Ieșeanca a obținut o finanțare în cadrul fundației Corona și a demarat o investiție în propria brutărie.
„În urmă cu patru ani am depus dosarul pentru obținerea finanțării în cadrul fundației Corona împreună cu Camera de Comerț, iar după 8 luni proiectul european a fost aprobat. Am primit suma de 40.000 de euro. Prima tranșă a fost de 30.000 de euro și a doua de 10.000 de euro. Alți 10.000 de euro am investit din fonduri proprii. Echipamentul principal care face toată treaba este cuptorul, care a costat jumătate din suma accesată, dar face toți banii. Noi lucrăm manual, artizanal. Pe lângă manufactură aveam nevoie de un cuptor bun. Utilajele pe care le avem au un preț atât de ridicat încât din producția pâinii nu poți acoperi investiția prea curând. Afacerea cu pâine din maia a început din dorința de a oferi familiei mele un produs curat înainte de toate, în urmă cu 8 ani. Ulterior, produsul a fost apreciat de rude, cunoștințe și vestea existenței unei pâini fără drojdie a început să stârnească curiozitate. Înainte de a se deschide brutăria, am oferit produsului valoare. Am deschis o pagină de Facebook, unde am informat lumea despre ceea ce înseamnă maia, am mers la târguri și am oferit spre degustare pâine cu maia. Reacțiile erau îmbucurătoare și mă motivau să merg mai departe. Deschiderea unei brutării este o aventură ce te scoate din zona de confort. Uiți că trebuie să produci și trebuie să iei în serios rolul de birocratic“, mărturisește antreprenoarea.
Făină măcinată pe moară cu pietre
Anul 2022 este imprevizibil pentru antreprenoarea din Iași. „În cazul nostru, afacerea a început timid și se desfășoară acum la cote înalte. În vară am lucrat mult la produs și calitatea acestuia. Am renunțat la făina ieftină și am ales una de calitate – măcinată pe moară cu pietre. Deși am fost nevoiți să creștem prețul ca să ne putem alinia scumpirii materiei prime, reacția clienților este una incredibilă.
E fantastic cum, în pofida scumpirii produsului finit, ei aleg calitatea, apreciază ceea ce noi facem. În urma scumpirii gazului, am fost nevoită să reduc zilele de producție, așa încât să pornesc eficient cuptorul (marțea, miercurea și vinerea). La începutul zilei coacem pâini la 260 gr, apoi produse cu unt și lapte la 220 gr, produse de patiserie la 180-200 gr, batoane din ovăz și crutoane la 100 gr, astfel încât să ne folosim de resurse în mod eficient“, adaugă ieșeanca.
Momentan, în brutăria Andreei se produce pâine cu maia (cu măsline/nuci coapte/roșii uscate/dovleac copt/semințe/cu bere artizanală/cu turmeric și semințe/toast cu unt și lapte etc.), precum și produse de patiserie tot cu maia.
Despre pâinea cu maia
Pâinea cu maia este o pâine fără drojdie. Are ca agent de fermentare și dospire maiaua acră. Maiaua este formată numai din făină și apă și apelează la fermenții naturali existenți în aer pentru a se activa. Aceasta ia locul drojdiei industriale pe pat de azot. Pâinea cu maia are un indice glicemic mult mai scăzut decât pâinea făcută cu drojdie și este astfel o alegere mult mai bună pentru persoanele diabetice și pentru persoanele care doresc să-și mențină silueta. Maiaua neutralizează acidul fitic din cereale, acid care este responsabil cu împiedicarea absorbției mineralelor de către corpul uman. Astfel, minerale precum fierul, zincul și magneziul din cerealele integrale sunt mai ușor asimilate și deci pâinea este mai nutritivă.
- „O astfel de afacere te scoate din zona de confort și te obligă să te reinventezi, să vii mereu cu ceva nou pentru a atrage. Păcat că noi, micii întreprinzători, nu suntem susținuți și de către stat pentru a progresa. Suntem văzuți ca o sursă de bani, dar autoritățile nu se gândesc pe termen lung la acest domeniu.“
Beatrice Alexandra MODIGA