reclama youtube lumeasatuluitv

În satul Văleni-Stânișoara, tradițiile de Sărbători se transmit din generație în generație

Anul trecut, pandemia de Covid-19 punea sub semnul întrebării obiceiurile de Crăciun și de Anul Nou, ba chiar mai mult, organizările de cete și mersul din casă-n casă în grupuri mai mari a fost interzis. Așa s-a ajuns ca, în acele zile de sărbătoare, lumea satului de altădată să devină în 2020 doar o amintire. Au existat însă și zone unde păstrarea tradițiilor a fost mai presus decât orice. Așa s-a întâmplat de pildă în satul meu natal, Văleni-Stânișoara, unde câțiva părinți și-au încurajat copiii să nu uite obiceiurile zonei și, chiar dacă nu au mers din casă-n casă să joace Capra de Anul Nou, au reușit să bucure o întreagă comunitate prin gestul lor.

În vremea copilăriei mele, străzile erau pline în ajunul Anului Nou și-n ziua de Sfântul Vasile. Copiii mergeau cu uratul, existau câteva grupuri mai mici de căprițe sau mascați și mai era Capra Mare, adică cea mai importantă ceată formată din adolescenți și chiar și din adulți, care transpuneau într-un mod spectaculos obiceiurile de iarnă. Trebuia să fii suficient de bun pentru a intra în această ceată, să fii responsabil și de cuvânt pentru a nu-i încurca pe ceilalți. Și, ce era cel mai important, din aceste cete nu făceau parte fetele. Doar băieții erau acceptați. Așa era datina! Fetele puteau fie să meargă cu uratul fie să facă o scenetă prin care deveneau „țigănci“ și plecau prin sat cu fărașul de tablă și tolba plină de strigături. Tare mi-aș fi dorit și eu să merg cu ceata de băieți, dar nu se putea! Dar iată că lucrurile se schimbă, iar anul trecut Iasmina Cojocariu și Ilaria Berheci au fost acceptate în grupul băieților care au mers cu capra.

Dacă Ilaria a fost țărăncuța cu trăistuță și batic de la care nu-ți puteai lua ochii, Iasmina a devenit toboșar, rol exclusiv masculin până nu demult, și a impresionat prin determinarea cu care rostea strigăturile. Alături de fete au fost 3 căprițe și un căluț, dar și alți doi toboșari.

M-am bucurat enorm atunci când am auzit că, în ciuda pandemiei, s-a păstrat obiceiul. Sper să se întâmple la fel și în acest an, cel puțin știu că cei mici se pregătesc încă de la începutul postului pentru acest moment.

Andrei Amariei, fiul lui Alin și al Simonei, are 11 ani și a jucat căprița, la fel ca și Andrei Aanei, băiatul lui Gheorghiță și al Elenei în vârstă de 13 ani. Tot un Andrei, de această dată fiul lui Iulian și al Cătălinei Ailincăi – Norocel, în vârstă de 6 ani, a fost căluț.

Iasmina este fiica lui Adrian și a Ancăi Cojocariu, are 6 ani și a dobândit pasiunea cel mai probabil de la tatăl ei, nelipsit ani la rând din ceata de Anul Nou din vremea copilăriei mele.

Ilaria-Elena și Radu-Gabriel sunt copiii lui Tudor și ai Roxanei Berheci. Dacă Ilaria are doar 4 ani și este un pic mai timidă, nu același lucru îl putem spune despre Răducu, care are 7 ani, este toboșar și a moștenit dârzenia tatălui său în tot ceea ce înseamnă tradițiile de Anul Nou. Tudor era motorul cetei de Anul Nou însă, chiar și după ce nu a mai participat activ în cadrul obiceiului, a fost ani la rând organizatorul cetelor de la noi din sat. Ca și în prezent de altfel, pentru că ne-a spus mereu: „Dacă nu ne organizăm într-un an, obiceiul se pierde!“

Sorin și Vasilică Moglan sunt frați, dar nu au crescut de mici copii în Văleni-Stânișoara, însă de când se află în grija unchiului Vasile și a mătușii Mioara Țica s-au alăturat copiilor din sat în păstrarea acestui obicei. Vasilică are 11 ani și a jucat căprița, în timp ce Sorin are 12 ani și a fost toboșar.

Trebuie să menționez că rolurile menționate mai sus sunt cele pe care copiii le-au avut anul trecut, însă vârsta corespunde prezentului.

traditii colind Valeni Stanisoara Suceava

Cu tobele încălzite, căprițele pregătite, căluțul aranjat și cojocelele și căciulile din blană de oaie la purtător, copiii au pornit prin sat în dimineața de Sfântul Vasile. Lângă ei, bineînțeles părinții, care-i sprijină și aranjează neîncetat, ba chiar le suflă din când în când dacă uită ceva ori se încurcă-n versuri. Printre gazde am fost și eu anul trecut și chiar mi s-a făcut pielea de găină când au început a juca.

În fiecare an, strigătura de început e aceeași:

Deschide-ți zăvoarele

C-apar căprioarele!

Și de aici, în funcție de toboșarul care comandă, strigăturile diferă. Iată ce ne spune Radu Berheci:

Frunzuliță foi ca nucul

Vă comandă și Răducu!

Asta-i capra dorului

Din fundul Văleniului!

Asta-i capra de la munte

Cu steluță albă-n frunte,

Cu canaci și cu hurmuz

Și s-aruncă tot mai sus! (…)

Asta-i calul cel bătrân

I-am dat paie, i-am dat fân

Acolo sus în Plai Bătrân!

Încercați să vă imaginați această strigătură rostită din toată inima de copil cu accent moldovenesc. Cuvintele vor avea alt impact, vă garantez.

Și pentru că tot vă povesteam de Iasmina Cojocariu, atunci când a început a comanda, pentru că așa se spune – toboșarul comandă la capre, uimirea a fost și mai mare. Umbla vorba-n sat ca tare frumos mai zice și că-i tare îndrăzneață și abia așteptam s-o aud, dar tot am fost surprinsă. Determinare, entuziasm și mândrie. Asta transmitea! Iasmina ne strigă așa:

Am avut 100 de capre

Și-o dat lupul într-o noapte

Și am rămas cu patru capre!

Patru capre și doi cai

Eu mă duc cu ele-n Rai

Pân’ la Sfântul Neculai!

De trei ori era să mor

Dintr-o gură de izvor

Din pricina caprelor! (…)

Ei, cum credeți că răsună aceste cuvinte rostite de o mână de copilă? Vă asigur că cel puțin la fel de puternic ca din gura celui mai zdravăn flăcău!

Acestea sunt doar câteva strigături, însă trebuie spus că toate au o ordine și-un rost pentru cei din sat. Inclusiv referirile de la diverse persoane ori locuri fac parte din farmecul jocului caprei de la Văleni.

Cum o fi anul acesta? Pandemia va goli iar străzile și ulițele satelor? Momentan n-am ști a spune, însă sperăm că tradițiile vor merge mai departe. Și, din câte am auzit, acasă copiii se pregătesc frenetic, vor avea strigături mai multe în acest an, ba chiar ceata este posibil să se mărească. Important este însă că, indiferent de cât de greu e peste tot în lume, obiceiurile din satul meu nu vor muri, iar pentru acest lucru le mulțumesc celor care știu că, dincolo de mese îmbelșugate și case împodobite, Sărbătorile de iarnă înseamnă tradiții și obiceiuri!

Larissa Dinu

  • Publicat în Traditii

Crăciunul în Republica Moldova

Suntem la început de iarnă, iar odată cu venirea acesteia simțim tot mai aproape magia Sărbătorilor. Probabil, atunci când vorbim despre magia Sărbătorilor de iarnă ne ducem cu gândul la momentele petrecute alături de cei dragi. Inevitabil, aceste gânduri îmi stârnesc o nostalgie și un dor de casă. Pe partea cealaltă a malului râului Prut se află Republica Moldova, locul unde am copilărit. Acum, ca și în copilărie, aștept Crăciunul cu nerăbdare. Atmosfera de poveste care caracterizează această sărbătoare mă învăluie cu cele mai frumoase sentimente deoarece farmecul Crăciunului rămâne unic, an de an.

Păstrarea luminii, un obicei străvechi din Ajun

În Republica Moldova, o parte dintre basarabeni celebrează nașterea de acum două mii de ani a lui Hristos pe 7 ianuarie, când are loc Crăciunul pe stil vechi, așa cum îl denumim noi (la fel ca în Rusia și Ucraina). O altă parte dintre basarabeni celebrează pe 25 decembrie Crăciunul pe stil nou (declarat sărbătoare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova), precum creștinii din celelalte țări europene.

În calendarul ortodox, perioada cuprinsă între 15 noiembrie și 24 decembrie este de post pentru creștinii ce celebrează Crăciunul pe stil nou. Pentru cei care serbează Crăciunul pe stil vechi zilele de post încep din 28 noiembrie și se termină pe 6 ianuarie, ultima zi fiind Ajunul Crăciunului. Acest post este considerat de Biserica Ortodoxă o pregătire a credincioșilor pentru bucuria sărbătorii Nașterii Mântuitorului.

Deși Crăciunul din Republica Moldova este celebrat atât pe stil nou, cât și vechi, tradițiile și obiceiurile s-au transmis din strămoși. Una dintre cele mai vechi tradiții este „păstrarea luminii“. În seara de Ajun, moldovenii aprind lumânări sau chiar aprind un rug din bușteni pentru a menține cât mai mult lumina ce exprimă nevinovăția, curățenia și iubirea pe care a adus-o Nașterea Mântuitorului. Un alt obicei este colindatul. Copiii din sate, dar și o parte dintre copiii de la oraș, îmbrăcați în cămăși naționale, merg în seara de Crăciun din casă în casă cu steaua și colinde în care se vestește nașterea Mântuitorului. Majoritatea colindelor încep cu: „Steaua sus răsare,/ Ca o taină mare“, evocând astfel momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer o stea care i-a călăuzit pe cei trei magi la locul nașterii. În schimb, găzdașii bucură copiii cu dulciuri, fructe sau chiar cu bani.

Bucătăria moldovenească

Despre bucătăria moldovenească s-a scris în cărți ca fiind una cu cele mai atractive mâncăruri și băuturi. Iar cei care gustă măcar o dată din bucatele moldovenești rămân cu siguranță cuceriți. Masa de Crăciun este lăsată pe mâinele gospodinelor. În Ajun femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt (incomplete), purtând numele de „Crăciunei“. În vremuri străvechi, aceștia erau prima dată gustați de bărbații casei, mai apoi erau agățați lângă icoană, iar în primăvară, Crăciuneii urmau să fie împărțiți vitelor pentru a fi sănătoase. Masa de Ajun, este întotdeauna împodobită cu bucate de post și niciunul dintre cei ai casei nu gustă din felurile de mâncare și nu cinstește un pahar cu vin până ce preotul nu binecuvântează masa. În ziua Crăciun, dacă te vei așeza la o masă cu moldoveni, cu siguranță vei observa că nu lipsesc sarmalele, friptura de porc sau pârjoalele, pregătite după rețete moldovenești. Majoritatea bucatelor de pe masa de Crăciun sunt preparate din carne de porc, ceea ce simbolizează dorinţa de a avea un trai îmbelşugat. De asemenea, basarabenii obișnuiesc să servească și mămăligă, căreia îi sunt atribuite conotații aproape magice.

Bradul de Crăciun

Îmi amintesc și acum că cel mai așteptat moment era împodobirea pomului de Crăciun. Parfumul brazilor (pe lângă parfumul portocalelor), inconfundabil, face parte din spiritul Crăciunului. În Ajun, în casele moldovenilor bradul este împodobit cu luminițe și cele mai frumoase jucării, iar la sate s-a păstrat de la bunici tradiția de a împodobi bradul cu dulciuri. Totodată, nu lipsesc ornamentele de culoare roșie, aceasta simbolizând sângele lui Iisus, iubire necondiționată, energie și bucuria acestei sărbători. Sub brad sunt nelipsite cadourile, alese cu grijă de cei dragi. Zilele sunt numărate până la Crăciun, iar luminițele din București deja mă trimit cu gândul la o poveste. Aștept cu nerăbdare să îmi revăd familia și să simt adevăratul sens al Magiei Crăciunului. Tu la ce te gândești atunci când auzi cuvântul Crăciun?

Liliana Postica

  • Publicat în Social

Cum să faci aranjamente spectaculoase de Crăciun

Emoția Sărbătorilor de iarnă este unică pentru fiecare dintre noi. Fiecare alege cum sărbătorește, ce gătește sau cum își primenește casa. În ceea ce privește aranjamentele, încă de la începutul lunii noiembrie magazinele sunt pline de fel de fel de coronițe, luminițe ori obiecte de decor specifice, însă, dacă vrem să fim unici, ne putem crea singuri propriile aranjamente. Acest lucru ne este propus și de doamna dr. ing. Eugenia Niță, reprezentantul Grădinii Botanice a Universității din București, care explică cum putem realiza două tipuri de aranjamente: un unul pe suport de lemn, pe care îl putem păstra de la an la an și al doilea în ghiveci, căruia trebuie să îi oferim constant apă.

Pentru primul aranjament avem nevoie de: lemn de brad sau orice alt lemn tăiat dintr-o buturugă la o grosime de 8-10 cm, flori uscate de hortensie, fructe de bumbac, conuri de pin, câteva ramuri de tuia, câteva de ilex, dar și ramuri mai mari și mai mici cu bobițe roșii de cotoneaster, câteva globuri, un brăduț artificial, o lumânare decorativă. Pentru a lipi toate elementele pe bucata de lemn este necesar să avem un pistol de lipit.

aranjamente de sarbatori3

Începem prin a acoperi bucata de lemn cu crenguțele de tuia, apoi alegem elementul central în jurul căruia vrem să construim aranjamentul și ne hotărâm unde îl poziționăm, după care îl lipim. Mai apoi lipim conurile de pin, la fel procedăm și cu lumânarea, apoi cu globurile și elementele decorative specifice Crăciunului. Privim aranjamentul și decidem dacă mai adăugăm câteva elemente, cum ar fi bobițele roșii, atât cele naturale, cât și cele artificiale, apoi fructul de bumbac, care ne va duce cu gândul la zăpadă. Lângă brăduț adăugăm câteva ramuri de ilex și flori de hortensie.

„Cel mai important aspect de care trebuie să ținem cont atunci când facem un astfel de aranjament este faptul că trebuie să dispunem uniform crenguțele, să alegem elementele centrale și în jurul lor să construim imaginea de ansamblu. Putem să păstrăm acest aranjament de la un an la celălalt, dacă îl ferim de praf și înlocuim elementele care se deteriorează în timp“, a explicat dr. ing. Eugenia Niță.

Cel de-al doilea aranjament are la bază plante naturale: eucalipt, ramuri de ienupăr, câteva flori, trandafiri și orhidee sau orice altceva ne place, dar și crengi de mesteacăn și de calicarpa cu fructe mov, globuri și câteva decorațiuni de Crăciun, sârmă subțire sau câteva agrafe de birou, un burete îmbibat cu apă și pus într-un recipient de tipul unui ghiveci.

Vom începe să aranjăm mai întâi crengile de ienupăr, în funcție de forma pe care vrem să o aibă aranjamentul. De menționat este faptul că acestea pot fi înlocuite cu rămurele de brad. De foarte multe ori, după ce punem bradul în suport ne rămân câteva crenguțe pe care le putem folosi în astfel de aranjamente. Apoi, legăm cu sârmă sau cu agrafe de birou globulețele și le înfigem în burete. După aceea punem florile, adică trandafirii și orhideele, sau orice alte flori ne plac. Și, pentru a fi un decor cât mai apropiat de natură, adăugăm câteva crengi uscate de mesteacăn, a căror culoare întregește aranjamentul de iarnă, apoi punem crengile de calicarpa cu fructe mov. Adăugăm și eucaliptul, care poate fi vopsit în nuanțe de argintiu sau auriu, în funcție de preferințe.

aranjamente de sarbatori2

„Aceste aranjamente se pot realiza în diferite moduri, în funcție de preferințele fiecăruia. Trebuie să ținem cont de modul în care aranjăm elementele, astfel încât plantele mari să fie mereu în spate, pentru a nu le acoperi pe cele mai mici. Constant, în centrul aranjamentului punem apă astfel încât buretele să fie mereu ud. Dacă păstrăm aranjamentul pe o masă ori o comodă, mai departe de sursa de căldură, el poate rezista câteva săptămâni“, a mai adăugat doamna Niță.

Așadar, cu elemente puține, putem realiza două aranjamente spectaculoase ce ne vor înveseli sărbătorile. Ne vom crea amintiri realizându-le, iar bucuria de avea elemente de decor unice va fi de neegalat.

aranjamente de sarbatori1


Dacă alegeți să vă creați propriile aranjamente de Crăciun, puteți ține cont de culorile Crăciunului pentru că fiecare are semnificație aparte:

Albul reprezintă pacea, puritatea și inocența;

Roșul  semnifică sângele lui Mântuitorului;

Verdele înseamnă eternitatea vieții veșnice;

Auriul sau argintiul reprezintă Steaua din Bethleem.


Larissa DINU

Noutățile din bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov

Semne bune a avut anul 2021 în podgoriile Domeniile Ostrov. Reprezentanții companiei anunță producții bune la strugurii pentru vin, dar și medalii importante obținute de vinurile create cu măiestrie pe malul Dunării.

“Pentru noi, 2021 a fost un an bun. Ne bucurăm că vinurile pe care noi le producem sunt tot mai apreciate de consumatori, dar și pentru că obțin recunoaștere în cadrul concursurilor de specialitate. Medaliile pe care le-am obținut în acest an reprezintă aprecierea muncii noastre, a întregii echipe și vreau să îi felicit pe toți pentru devotamentul de care dau dovadă în tot ceea ce înseamnă cultura viței-de-vie și producerea vinului. Felicitări și mulțumiri speciale se cuvin și somelierului Daniel Zottu, precum și oenologului chilian Miguel Garcia, care au reușit să creeze gama Legio, o gamă de vinuri excepțională. Cele două vinuri Legio, unul roșu și unul alb, sunt cupaje extraordinare care au primit în acest an medalia de aur la celebrul concurs de vinuri Gilbert & Gaillard. Însă și vinuri din gamele Naiada și Ritual au fost medaliate pe parcursul acestui an. De aceea spunem că pomul de Crăciun Domeniile Ostrov este împodobit cu globuri speciale, cu irizații aurii și argintii, adică medaliile obținute de vinurile noastre în cadrul concursurilor de specialitate. Crăciunul este un motiv de sărbătoare pentru noi toți, la fel cum o sărbătoare este și recunoașterea calității unui vin prin obținerea unei medalii. Așa că de ce să nu avem dublu motiv de sărbătoare și să nu punem medalii în loc de globuri în bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov? Vreau să urez Crăciun Fericit tuturor iubitorilor de vin Domeniile Ostrov și să îi asigur că și în următorul an vom depune toate eforturile necesare pentru a-i surprinde cu vinuri de excepție”, a declarat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Medalii obținute de vinurile Domeniile Ostrov în 2021:

Legio Grand Cuvée Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Legio Grand Cuvée Sauvignon Blanc și Chardonnay - Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Ritual Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră – Medalia de aur în cadrul concursului VINARIUM International Wine Contest - București;

Naiada Sauvignon Blanc – Medalia de aur în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Chardonnay – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Fetească Neagră – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Cabernet Sauvignon – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Așadar, vinuri de Ostrov create cu măiestrie, vinuri de calitate și medaliate, de aceea le alegem pentru momente unice, așa cum sunt Sărbătorile de iarnă.

Domeniile Ostrov Craciun2021

Recomandările ANSVSA adresate consumatorilor pentru perioada Sărbătorilor de iarnă

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități sau spații autorizate sanitar veterinar. Astfel, consumatorii au certitudinea că, atât carnea cât și alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

După cumpărare, în cel mai scurt timp posibil, alimentele de origine animală se introduc în frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte și ouăle la o temperatura de refrigerare de preferință între 0˚C +4˚C și separat în funcție de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -12˚C.

Sacrificarea porcului din gospodărie și consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrității cărnii obținute, poate avea consecințe grave.

Porcul crescut în gospodărie, carnea și produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

De asemenea, este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Solicitați vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

– verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;

– da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare și analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;

– asoma porcul înaintea sacrificării, a scuti animalul de suferință și a respecta cerințele de bunăstare a animalelor.

Deținătorul animalelor are obligația de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actualizarea Bazei Naționale de Date (BND).

Nu consumați carnea și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă și pentru carnea obținută de la porcii mistreți.

În situația în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veți fi despăgubit de stat la valoarea de piață a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificați în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie și se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificați și introduși în BND, cât și de la porci neidentificați, care nu figurează în BND.

Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, mușchii maseteri, mușchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci).

Costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) și 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificială) și 49,98 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) pentru probele provenite de la porcii mistreți.

La nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și Circumscripțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Oficiale Teritoriale (CSVSAO) vor fi afișate informații utile consumatorilor, dar şi locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp.  în carnea de porc.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Este interzisă introducerea cărnii și a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o țară terță în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor.

În cazul în care cetățenii doresc să achiziționeze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din piețe, trebuie să fie atenți la câteva aspecte:

– existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condițiile de păstrare, data obținerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) și să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obținerii, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradițional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziționate din spații amenajate și autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziționarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asigurați-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosință.

Medicii veterinari din cadrul DSVSA județene şi a municipiului București, precum şi cei de la nivelul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul piețelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru în perioadele 29.11.2021 – 24.12.2021 şi 27.12.2021 – 30.12.2021, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Orarul medicilor veterinari va fi afișat pe site-ul DSVSA-ului județean și în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 și poate fi apelat gratuit de către cetățeni, din orice rețea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranței alimentelor.

Sate unde poți petrece Sărbătorile de iarnă ca odinioară

Într-o lume tot mai zbuciumată, plină de incertitudini și decizii tot mai greu de luat, Sărbătorile de iarnă petrecute ca odinioară par un vis greu de îndeplinit. Dacă în alți ani la începutul lunii decembrie locurile de cazare din principalele stațiuni turistice erau deja epuizate, în acest an turiștii au fost mai sceptici în alegeri și mulți dintre ei s-au reorientat către destinații mai puțini cunoscute și mai puțin aglomerate. În multe sate din Maramureș și din Bucovina puteți găsi cazare în case tradiționale, deci puteți să-i așteptați pe colindători și urători în prag, așa cum se întâmpla și altădată.

Maramureș

Nu știm cum va fi în acest an, dacă se vor organiza festivaluri unde să apară pe scenă ansamblurile consacrate pentru a prezenta tradițiile dintr-o anumită zonă, însă în satele de munte copiii, puțini câți mai sunt, vor merge pe la case pentru a vesti nașterea Mântuitorului ori venirea Anului Nou. Pentru că, dincolo de un loc frumos, de bucate tradiționale, tradițiile sunt cele care fac unice Sărbătorile de iarnă. Așadar, haideți să cunoaștem satul românesc, mai ales în preajma Sărbătorilor.

Dacă vă gândiți să alegeți satele din Maramureș ca destinație de vacanță, trebuie să vă grăbiți pentru a prinde ultimele locuri disponibile. De ce Maramureș în perioada de iarnă? Pentru că aici veți regăsi peisajele superbe de pe Valea Izei, mănăstiri și biserici al căror turle par că se termină în înaltul cerului, localnici ce poartă cu mândrie costume populare, celebra mocăniță, preparate din carne cum doar de Crăciun se prepară și horincă… la discreție, pentru că se spune că n-ai cum să-i refuzi pe localnici atunci când îți oferă o astfel de licoare.

Care ar fi satele unde găsiți toate aceste lucruri, dar și cazare în camere ce par a fi desprinse dintr-un muzeu al satului? Fie că mergeți în Breb, Ocna Șugatag, Moisei, Săpânța, Vadu Izei sau orice alt sat veți găsi numeroase locuri de cazare, inclusiv în case bătrânești de peste 100 de ani. Căsuțele bunicii din Ocna Șugatag sunt doar un exemplu. Puteți alege o casă cu două sau trei dormitoare, dotate cu baie și bucătărie, amenajate cu obiecte de decor tradiționale, dar și șemineu unde puteți petrece câteva clipe ce vor fi întrerupte doar de trosnetul lemnelor. Soare-n Maramureș din comuna Budești este un alt proiect inedit care surprinde parfumul trecutului și confortul prezentului în același loc, unde cei mai pretențioși turiști se vor bucura de o experiență ce le va schimba perspectiva asupra vieții la țară. Complexul tradițional Casa din Vale, Casa Moroșenilor sunt doar două dintre exemplele de cazare ideală din satul Breb. Și aici veți cunoaște îndeaproape povestea costumului popular din zonă, a rețetelor autentice, a obiectelor tradiționale vechi de zeci de ani, dar și o parte din sufletul gazdelor care îți pot deveni prieteni până la finalul sejurului.

Ce tradiții speciale sunt de Crăciun în Maramureș? Ei bine, tăiatul porcului și colindatului sunt tradiții specifice mai peste tot, însă Viflaimul este un obicei al cărui specific îl veți regăsi doar aici. Pregătirile pentru această scenetă încep chiar din primele zile de post, atunci când tinerii merg la cei mai în vârstă pentru a învăța ce și cum trebuie să facă. După slujba de Crăciun, sătenii se îmbracă în costume, își iau măști și întruchipează personajele biblice din seara de Ajun.

Bucovina de poveste

În preajma Sărbătorilor, satele din Bucovina spun o poveste. De fapt, ele se transformă într-o poveste. Încă din startul postului copiii și tinerii ies în fiecare seară pe stradă pentru a se pregăti pentru Crăciun și Anul Nou, iar văile răsună în bătaia tobelor. În această zonă există stațiuni unde turiștii pot practica sporturi de iarnă; mănăstiri pe care ori de câte ori le-ai vizita sigur te vor surprinde și la o următoare vizită; muzee specifice lemnului și ouălor, tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie; bucate tradiționale nenumărate, dar și locuri de cazare în case vechi, însă care oferă confortul din zilele noastre. Și, dacă ajungi în Bucovina și te vei caza într-o astfel de căsuță, nu ezita să faci foc în sobă și pe plită să faci scrijele (n.red. cartofi tăiați rondele și copți pe plita încinsă).

Pe Dealul Salinei din localitatea Cacica există în acest moment un complex desprins din vechi timpuri, Vatra Boierească. Există aici căsuțe tradiționale în care te poți caza, dar și un conac cu mai multe spații ce-ți pot oferi o vacanță de vis. Poți dormi pe vatră, așa cum făceau odinioară pruncii, ori poți alege doar să citești o carte și să-ți închipui cum stăteau oamenii la gura sobei iarna, atunci când omătul le trecea de grindă. În căsuțele tradiționale vei regăsi covoare țesute în război cu motive specifice zonei, cuverturi de lână ce se aștern frumos pe pat, ștergare la geam și pe pereți, iar în unele băi mobilierul, vasul de toaletă și chiuveta, par a fi niște ciubere readaptate. 

La Vama, Pojorâta, Fundu Moldovei ori Pârtești regăsim astfel de locuri de cazare. De exemplu, Casa Străbunicului din Pârtești de Sus este de fapt un complex cu două case ce datează de la finalul anilor 1800. Una mai mare cu 5 dormitoare, alta mai mică cu 3, însă trebuie reținut că acestea se închiriază doar integral. Casa Poveștilor și Casa Bunicii aparțin de pensiunea Bianca din localitatea Vama și poate deveni un loc de cazare unde, preț de câteva zile, poți experimenta viața unui bucovinean adevărat. Este de specificat că în mai toate comunele din județul Suceava puteți găsi locuri de cazare, unele mai moderne, altele pline de farmecul trecutului, dar cu dotări contemporane.

Și, dincolo de cazări, Bucovina îți poate oferi Sărbători de iarnă cum n-ai mai trăit niciodată. În Ajunul Crăciunului vei sta în pragul casei și vei întâmpina copiii strașnici, cu ochi scânteietori, ce interpretează colindele cu accentul specific zonei. N-ai cum să nu-i îndrăgești. În această zonă, Crăciunul este o sărbătoare ce ține de mersul la biserică și vizitele în familie, iar de Anul Nou străzile devin scene pentru cetele de mascați, de urători, de capre, de urși ori de jidani care fac adevărate spectacole pentru localnici, trecători și turiștii care de multe ori se lasă vrăjiți de intensitatea momentului, se integrează printre aceștia și colindă satele-n lung și-n lat.

Fie că alegeți Maramureșul, fie că alegeți Bucovina, nu ezitați ca în preajma Sărbătorilor să faceți și o plimbare cu mocănița pentru a vedea zona altfel. Cine știe, poate veți avea parte și de peisaje pline cu zăpadă, iar din vagoane să răsune colinde cântate chiar de voi.

Larissa DINU

  • Publicat în Traditii

Vinurile potrivite pentru o masă de Crăciun perfectă

Fie că vorbim de o petrecere cu familia și prietenii, fie că organizăm o petrecere pentru colegi și parteneri de afaceri, un astfel de eveniment trebuie să fie impecabil. Atunci când pregătim o masă de Crăciun, singurul aspect pe care ne concentrăm este ca totul să iasă perfect. Indiferent de locul în care petrecem Crăciunul, stabilirea cu atenție a tuturor detaliilor este primul pas. Pentru petrecerea corporate de Crăciun, cea mai bună perioadă este de la începutul lunii decembrie până cel târziu 20 decembrie deoarece după această dată fiecare se concentrează pe pregătirile de acasă.

Bufet suedez pentru o mai bună socializare

Indiferent de tematica aleasă, de la petrecerea de Crăciun nu vor lipsi bradul, decorațiunile de Crăciun, cadourile, bucatele tradiționale și vinurile potrivite fiecărui preparat în parte. Spre deosebire de masa în familie, la petrecerea firmei preparatele vor fi servite în regim de bufet suedez, cu un open bar sau un bar mobil, în funcție de preferințe.

Ce vinuri sunt potrivite pentru pește

Dacă alegem antreuri pe bază de pește și fructe de mare – tartine cu somon, crackers cu pate de somon sau ton, creveți, bruschete cu fileuri de pește, zacuscă de pește pe pâine prăjită, vinul potrivit este unul alb, vinificat în sec, pentru a pune în valoare preparatele. O recomandare este Muscat Ottonel din gama Naiada, Domeniile Ostrov, de pildă. Dacă se continuă cu un pește la grătar acompaniat de cartofi cu rozmarin, cartofi copți sau legume la grătar, alegerea ideală este Naiada Sauvignon Blanc, vinul care seduce prin frumusețe, aromă și culoare. Pentru un pește, indiferent cum îl preparăm, nici Naiada Chardonnay nu este o alegere greșită, mai ales că vorbim de un vin care transformă orice ocazie într-un adevărat festin regesc.

Legio, ideal pentru mușchiul de vită

Pentru un mușchi de vită preparat mediu se va alege un cupaj din gama Legio (Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot). O idee bună este și prepararea unui sos din vinul care se va servi la acest mușchi de vițel, sos în care se adaugă câteva ierburi aromatice pentru a intensifica gustul cărnii. Pentru garnitură, o opțiune va fi buchet de legume sau orez brun cu stafide aurii.

Cu ce vinuri „asortăm“ deserturile

Dacă desertul este înghețată sau cheesecake se va alege un Muscat Ottonel demidulce, iar dacă se alege un platou de brânzeturi cu nuci și stafide, este recomandat un vin roșu, mai puternic.

Simona-Nicole David

  • Publicat în Social

Tradiții populare de Bobotează

Pe 6 și 7 ianuarie, date la care se încheie practic sezonul Sărbătorilor de iarnă, creștinii sărbătoresc Boboteaza și îl omagiază pe Sf. Ioan Botezătorul. Ambele au valențe profund creștine, dar unele obiceiuri sunt specifice culturii populare. Astăzi vă vom prezenta elemente din tradiția ortodoxă și populară legate de acest prim mare praznic al anului calendaristic (nu și al anului bisericesc, care începe pe 1 septembrie), Boboteaza.

Botezul Domnului Iisus Hristos, sărbătoare cunoscută și sub numele Epifanie, Teofanie, Dumnezeiasca Arătare sau Descoperirea Cuvântului Întrupat, rememorează, în fiecare an, momentul în care, ajuns la vârsta de 30 de ani, Fiul lui Dumnezeu vine la apa Iordanului, unde primește, de la Sf. Ioan, botezul pocăinței. Întâi, spune Evanghelia, „a fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie, trimițându-l pe el ca să-L boteze cu apă“. Iar Sf. Ioan știa și cum să-l recunoască pe Mântuitorul din mulțimea care venise spre botez: „Cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste El, iar Tatăl a mărturisit: Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!“ (Matei 3, 17). Înainte de a-L boteza, Sf. Ioan a glăsuit către popor și către Mesia: „Vine în urma mea Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg curelele încălțămintelor Lui. Deci eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt.“

Agheasma Mare

Sărbătoarea Bobotezei se spune că ar data din secolul al II-lea, fiind pomenită de Sfântul Clement Alexandrinul. Iar de atunci încoace în lumea creștină reamintește acest eveniment definitoriu în fiecare an. Rânduiala slujbei de sfințire a apei este atribuită Sfântului Sofronie, patriarh al Ierusalimului (anii 600). Termenul însușit în ortodoxie – agheasmă – provine din greacă, „aghios“, însemnând chiar „sfințire“. De Bobotează este singura dată în an când se slujește Agheasma Mare (în ajunul și în ziua Botezului Domnului), care se consumă timp de opt zile, prima fiind chiar pe 6 ianuarie. Patriarhul BOR spunea: „Cifra 8 este simbolul veșniciei. Deci opt zile la rând gustăm apa aceasta, ne sfințim, ne întărim și înmulțim în noi harul pe care l-am primit la botez – fără ca aceasta să fie o repetare a botezului, bineînțeles – ne curățim și devenim mai iubiți de Dumnezeu - Tatăl, mai întăriți în credință de către Dumnezeu-Fiul și mai sfințiți de către Duhul Sfânt“. Peste an, Agheasma Mare se ia numai cu binecuvântarea duhovnicului, în anumite momente sau cumpene ale omului. De reținut: slujba solemnă de sfințire se celebrează în aer liber, când preoții ies în procesiune sau chiar merg la o apă curgătoare, cu prapori, cruci și icoane, acest gest semnificând faptul că venirea Domnului Iisus Hristos are ca scop mântuirea întregii lumi.

Credințe populare

Cu această apă se sfințesc casa, ogoarele, vitele, locul de la serviciu, agheasma având calitata de a alunga răul de oriunde. Chiar anumite pasaje rostite de preoți sugerează apărarea de necaz:  „Și-i dă apei harul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, dar de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngerească. Iar toți cei care se vor stropi și vor gusta din ea să o aibă spre curățirea sufletelor și a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre sfințirea caselor și spre tot folosul de trebuință.“

În unele locuri din țară se crede că, atunci când preotul introduce crucea în apă, diavolii ies din râuri, lacuri etc. și rătăcesc pe câmpuri. Și nu-i vede nimeni, în afara lupilor, care-i aleargă să-i sfâșie. Prin această sărbătoare se purifică natura întreagă, se eliberează apele de rele, e semn pretutindeni de curățenie. De Bobotează, în unele zone se petrece exact ca de Crăciun, se prind farmecele și descântecele, se află ursitul (în ajun, fetele pun sub pernă busuioc spre a-și afla ursitul), se fac prevestiri despre noul an. Dar cea mai mare credință este cea legată de cel care aduce la mal crucea din apă. Preotul aruncă o cruce într-o apă, iar cei mai curajoși dintre bărbați (mai nou, și femei) se aruncă în apa înghețată s-o culeagă; cine o găsește primul primește binecuvântarea preotului și se crede că va avea noroc tot anul. Alte credințe: în Făgăraș preotul este așteptat cu busuioc în casele unde merge, ca să vină pețitorii la fetele nemăritate; pe crucea preotului se agață un fir de lână despre care se spune că leagă relele ori joacă rol de punte peste care vor trece sufletele morților pentru a ajunge în Rai; darurile de Bobotează oferite înseamnă belșug pentru restul anului; dacă pomii sunt încărcați cu promoroacă, atunci anul va fi bogat; în această zi, certurile sunt interzise, astfel încât oamenii să nu fie dușmani tot anul; nu se spală rufe și nimeni nu trebuie să-și spele părul din cauză că ar murdări apele sfințite.

Tradiții și obiceiuri

  • „Hâzii“ sau „mascații“ este un obicei din Bistrița-Năsăud, practicat în Ajunul Bobotezei, în subzona Șieu Mocănime. Potrivit tradiției, pe ulițele satelor apar flăcăii fie travestiți în femei, fie mascați în funcție de personajele pe care le întruchipează: moşi, babe, doctori, ofițeri, miri etc. Evenimentul este aducător de veselie; mascații formează un alai care înseamnă nuntă pentru tineri, iar bătrânii suțin că aceștia umblă cu „moartea“ prin sat.
  • Iordănitul femeilor este un obicei foarte vechi, specific nordului țării, care constă în aceea că femeile se strâng în seara Sf. Ion la una dintre case, aduc cu ele bucate, din care se înfruptă pe săturate, apoi beau, adică se „iordănesc“, cântă, dansează și chiuie toată noaptea. Dimineața ies pe drum și îi iau pe sus pe bărbații care le ies în cale, îi duc la cea mai apropiată apă și îi amenință că îi aruncă dacă nu se răscumpără de obicei cu o vadră de vin. Alteori femeile intră prin case și doar îi stropesc pe bărbați și tot cu acest prilej nevestele abia măritate sunt integrate în comunitate printr-un ritual special, udatul cu apă la fântână, lac sau râu.
  • Iordăneala flăcăilor are loc la prânz, după slujbă, când mai mulți flăcăi îi stropesc cu agheasmă pe toți creștinii care ies din biserică. Contracost, cei mai puternici îi ridică în brațe de trei ori pe gospodarii întâlniți în cale, după care îi stropesc cu apă sfințită. Spre seară se încinge petrecerea, iar preotul care le-a dat feciorilor agheasma este răsplătit cu o pasăre de curte sau un purceluș (surse: universul credinței.ro, CreștinOrtodox.ro, Calendarul ortodox.ro, Zile și mituri. Calendarul țăranului român 2000 – I. Ghionoiu, Centrul județean de cultură Bistrița-Năsăud, ziarul Lumina).

Maria Bogdan

Romsilva oferă la vânzare peste 40 de mii de Pomi de Crăciun în perioada sărbătorilor de iarnă

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă la vânzare pentru sărbătorile de iarnă din acest an 42.624 de Pomi de Crăciun, majoritatea recoltați din culturi specializate în pepinierele silvice.

Din aceștia, 28.799 sunt din specia brad și 13.825 sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. În acest an, cei mai mulți Pomi de Crăciun provin din culturile specializate din pepinierele silvice proprii, 32.850 de bucăți, în timp ce doar aproape 20%, adică 9.774 de bucăți, provin din lucrări silvice de îngrijire a pădurilor, prin care se extrag arborii tineri din regenerările naturale cu o densitate excesivă.

Prețurile de vânzare pornesc de la 15 lei pentru Pomii de Crăciun cu o înălțime de până în 1,3 metri și ajung la 35 lei, cu TVA inclus, pentru exemplarele cu înălțimea între 2 și 3 metri. Solicitările pentru exemplare de peste 3 metri înalțime sunt considerate comenzi speciale.

Pomii de Crăciun sunt vânduți la sediile ocoalelor silvice, iar persoanele fizice au prioritate la achiziționarea acestora. În cazul în care unitățile din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva vând Pomii de Crăciun în piețe sau alte locuri amenajate, costurile de transport, manipulare și depozitare vor fi incluse, suplimentar, în prețul final de vânzare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva susține și promovează achiziționarea Pomilor de Crăciun autohtoni și încurajează cumpărarea pomilor cu rădăcină protejată sau plantați în ghivece, care vor putea fi replantați după sărbătorile de iarnă.

Menționăm că în această perioadă, angajații Romsilva vor participa, ca în fiecare an, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și Garda Forestieră la acțiuni de control în fondul forestier, pe drumurile publice și în locurile de vânzare pentru a preveni tăierile ilegale și a sancționa comerțul ilegal cu Pomi de Crăciun.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Sura: Regia Națională a Pădurilor – Romsilva

Moș Nicolae, de la sfințenie la mirajul Sărbătorilor de iarnă

În cultura tradițională din spațiul românesc, se spune că 6 decembrie coincide cu încheierea ciclului  de sărbători magice, care au ca motiv central lupii și spiritele strigoilor, serie începută la mijloc de noiembrie, odată cu Filipii de Toamnă, Filipul cel Șchiop, Ovidenia, Lăsatul Secului de Crăciun, Noaptea Strigoilor, Sântandrei și continuată în primele zile din decembrie, cu Zilele Bubatului și Varvara. Practica ar ține de un străvechi început de an autohton, probabil cel dacic, când binele și lumina biruiesc răul și întunericul. Dar tot obiceiul popular leagă 6 decembrie de mirajul Sărbătorilor de iarnă, când Moș Nicolae, bătrânul bun, cu plete dalbe, dincolo de celebrarea sa în religia creștină, aduce daruri copiilor cuminți și săvârșește minuni pentru femei și marinari.

Celui care cu drag îi spunem Moș Nicolae sau Nicolae Minunantul a trăit aievea, fiind unul dintre sfinții importanți și în calendarul creștin ortodox, dar și în cel catolic sau alte confesiuni de inspirație creștină. Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei, s-a născut la Patra, o așezare din Lichia sau Licia, Asia Mică, în jurul anul 280. Tradiția spune că părinții săi, de altfel foarte credincioși, nu puteau să aibă copii, dar după multe rugăciuni Dumnezeu le-a dat un băiat, numit Nicolae, care înseamnă „învingătorul poporului“ (nikáo- „a învinge“, nike „victorie“, laós sau leós „popor“). În familie a fost învățat să se roage și să facă fapte de milostenie; se afirmă totuși că, înainte de toate, pruncul a refuzat să se alăpteze miercurea și vinerea, înainte de încheierea rugăciunilor, ceea ce prefigura cumva viața sa sfântă. Unchiul său, episcop și starețul unei mănăstiri, văzând și auzind toate acestea, i-a îndemnat pe părinți să-și îndrume fiul spre a-i sluji Domnului. Acest lucru se și întâmplă, Nicolae intrând în viața monahală, fiind curând hirotonit preot. A slujit și a avut o viață de milostenie desăvârșită până când Domnul l-a chemat printre îngeri, în anul 340.

Apărătorul corăbierilor și al soldaților

Secvențe din viața sa religioasă reală au fost însușite de-a lungul anilor ca obiceiuri în cultura mai multor popoare, legate de 6 decembrie. De exemplu, a vrut neapărat să viziteze Țara Sfântă, motiv pentru care s-a îmbarcat într-o corabie, dar care a fost prinsă de o furtună puternică. Unul dintre marinari s-a urcat pe catarg, însă a alunecat și a rămas fără suflare. Marinarii își plângeau colegul cu atâta amar încât Sfântul Nicolae s-a rugat la Dumnezeu, iar omul a înviat. Și tot pentru ruga sa vie furtuna s-a potolit ca prin minune. De atunci se spune că sfântul este apărător al celor aflați în primejdie mare, salvează de la înec corăbierii și apără soldații pe timp de război.

De la palma dată lui Arius la nuielușa sau crenguța de măr

În calitatea sa de episcop, Sf. Ierarh a participat la primul sinod ecumenic de la Niceea (astăzi Ýznik, Turcia), din anul 325, care a pus bazele dogmatice și canonice ale ortodoxiei creștine. Acolo s-au discutat problemele ridicate de Arius din Alexandria, care susținea că Iisus din Nazaret nu ar fi fiul lui Dumnezeu născut din veșnicie, ci doar o creatură a Tatălui care în singurătatea lui l-ar fi creat pe Iisus, oferindu-i și puteri supranaturale. Sau că „Iisus ar fi primit o ființă asemănătoare Tatălui și nicidecum aceeași ființă.“ Acel prim concliu a stabilit clar că Iisus Christos este „de-o ființă (homoousious) cu Tatăl, Fiul este născut, iar nu făcut“. Sf. Nicolae, un mare apărător al ortodoxiei, a avut o controversă îndelungată cu Arius (sau Arie), iar la acel sinod, îngrijorat fiind că s-ar putea produce o ruptură în sânul Bisericii, i-ar fi dat o palmă ereticului. De la acea palmă a viitorului sfânt a rămas până în zilele noastre obiceiul ca, în seara de 5 spre 6 decembrie (ajun), copiii să primească o nuielușă, în semn de avertisment pentru momentele în care sunt neascultători. În spațiul românesc, apropo de versul de colind „florile dalbe, flori de măr“, există tradiția ca nuielușa sfântului să fie una de măr; dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Nașterea Domnului, înseamnă că sfântul a mijlocit pentru iertarea celui care a primit crenguța.

Moșul copiilor

Se mai spune că, în cetatea Mira, trăia un tată care avea fete de măritat. Fiindcă nu avea zestre pentru ele, a hotărât să-și ucidă fiicele, pentru a nu ajunge batjocura bărbaților bogați, apoi să-și curme viața și el. Auzind despre acest părinte necăjit, Sfântul Nicolae le-a poruncit celor din Mănăstire Mira, unde era stareț, să strecoare în casa bietului amărât trei pungi cu galbeni; aurul a salvat famila de la o tragedie, fetele s-au măritat onorabil și cu zestre suficientă. În iconografia apuseană, momentul este surprins prin pictarea a trei bile cu aur, care reprezintă și simbolul sfântului. La noi, Moș Nicolae ajută văduvele, orfanii și fetele sărace la măritat. Dar Sf. Nicolae, în ajun, mai face și altceva: lasă dulciuri în ghetuțele copiilor. Și pentru că în general apare pe un cal alb, copiii din anumite regiuni lasă câțiva morcovi și afară, pentru a hrăni animalul.

Ocrotitorul săracilor

Martirologiul roman îl menționează pe Sf. Nicolae în secolul al VI-lea. Episodul se referă la o vedenie pe care ar fi avut-o Constantin cel Mare;  Sfântul Nicolae Licianul i s-ar fi arătat în vis împăratului roman, cerându-i să-i ierte pe trei ostași osândiți la moarte, lucru care s-ar fi și întâmplat. Faptul s-ar fi petrecut undeva în jurul datei de 6 decembrie, motiv pentru care s-a și stabilit mai târziu sărbătoarea la această dată. În aceeași perioadă, Nicolae Sionitul, episcop de Pinara, a zidit o biserică în cinstea sfântului Nicolae de Mira Lichiei. De la această întâmplare se spune că sfântul îi ajută pe cei săraci și oropsiți, face dreptate celor judecați strâmb, îi vindecă pe cei bolnavi cu putere de la Dumnezeu, îl alină pe oamenii întristați.

Patronul spiritual al multor țări din Europa

Sfântul Nicolae este patronul spiritual al Țărilor de Jos, Rusiei, al provinciei Lorena și al mai multor orașe vest-europene, între care Bari. În Occident, cultul apare în secolul al XI-lea, când cruciații din Bari, Italia, au adus cu ei moaștele sfântului Nicolae de Mira, iar arhiepiscopul Nicolae al Veneției a zidit două biserici, una în 1036, la Bari, iar cealaltă în 1039, la Veneția, în care să așeze moaștele. Cei doi arhiepiscopi, Ilie de Bari și Nicolae de Veneția, au răspândit, de altfel, cultul sfântului Nicolae în Europa. Mâna dreaptă a sfântului, primită de Mihai Viteazul ca răsplată pentru meritele sale în războiul împotriva musulmanilor, chiar de la cardinalul din Bari, a fost donată Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București, în jurul anului 1600, o părticică din moaștele Sfântului aflându-se și la  Biserica Vatra Luminoasă.

Maria Bogdan

  • Publicat în Traditii

Obiceiuri și superstiții de Crăciun

În perioada Sărbătorilor de iarnă, bătrânii de odinioară obișnuiau să țină cont de anumite tradiții și obiceiuri moștenite din tată în fiu. În opinia acestora, respectând anumite reguli, belșugul și sănătatea erau de partea lor, iar ghinionul și supărările nu le mai pătrundeau în case. În rândurile de mai jos vă prezentăm cele mai populare și des practicate obiceiuri și superstiții de Crăciun.

  • Generozitatea este cheia bunătății și avuției. Dacă în Ajunul Crăciunului nu ai făcut un cadou cuiva nu vei avea parte de un an prosper.
  • Bătrânii satului încurajau consumul de mere în Ajunul Crăciunului. Se spune că, dacă vei gusta din acest fruct, vei fi sănătos tot anul.
  • La fel ca în seara de Sfântul Andrei, pentru a alunga farmecele și duhurile rele se așază căței de usturoi pe masă și la ferestre, iar în multe sate românești se obișnuiește să se ungă cu usturoi animalele din ogradă și grajdurile. Mai mult, în seara de Ajun unele persoane mătură pragul locuinței pentru a avea noroc pe tot parcursul anului următor.
  • O vorbă a bătrânilor spune că cei care au venit pe lume în această zi vor fi răsfățații destinului, iar relele îi vor ocoli.
  • O altă superstiție privitoare la noroc spune că, dacă nu decorezi căminul cu crenguțe de vâsc, vei avea parte de ghinion. În schimb, vinul vărsat pe masă prevestește vești bune.
  • În dimineața primei zile de Crăciun se obișnuiește ca oamenii să se spele pe față cu apa în care a fost pus un ban de argint. Acest lucru se face pentru a respinge bolile în anul următor.
  • O altă superstiție spune că lumânările aprinse în noaptea de Crăciun trebuie să fie lăsate să se stingă singure pentru a avea un an liniștit.
  • Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci de către femei, pentru ca locuința să fie îmbelșugată, iar roadele bogate. În același timp, cel care nu primește colindătorii și nu îi recompensează nu va avea recoltă bună și nici belșug în casă.
  • În ziua de Crăciun superstiția spune că nu este bine să lași pe altcineva să închidă ușa întrucât îți poate alunga norocul.

O superstiție populară este legată de vremea primei zile de Crăciun. Se spune că, dacă cerul este senin, anul ce urmează va fi unul roditor, cu recolte sănătoase și bogate.

Ruxandra HĂBEANU

  • Publicat în Traditii

ANSVSA a demarat controale cu scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare și răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA)

Începând cu data de 30.11.2018 și până în data de 07.01.2019 Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va desfășura controale tematice specifice sărbătorilor de iarnă, cu scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare și răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Se va verifica modul în care operatorii din sectorul alimentar respectă măsurile privind combaterea pestei porcine africane (PPA), a condiţiilor sanitare veterinare şi de siguranţa alimentelor referitoare la trasabilitatea, ambalarea, transportul, depozitarea și comercializarea cărnii proaspete de porc, precum și a modului de marcare şi certificare a cărnii proaspete, a cărnii tocate, a cărnii preparate şi a produselor din carne de porc, sau care conţin carne de porc.

În acest sens, la nivelul DSVSA judeţene şi, respectiv, a municipiului Bucureşti, vor fi constituite echipe, care, în colaborare cu reprezentanţii Inspectoratelor de Poliţie judeţene, şi, respectiv, al municipiului Bucureşti, vor efectua controale oficiale având drept scop:

  • Verificarea modului de sacrificarea porcilor care se va realiza în unităţi de abatorizare, autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine şi publicate pe site-ul ANSVSA. Este interzisă tăierea porcilor, în scopul comercializării cărnii, în alte locuri sau spații, decât cele autorizate sanitar veterinar.
  • Verificarea modului de respectare a cerințelor legislației Uniunii Europene aplicabile comerţului cu porcine vii, precum și a măsurilor privind restricționarea mișcărilor de porci vii, ca urmare a apariției și evoluției focarelor de PPA.

De asemenea, se vor realiza controale în trafic, cu sprijinul reprezentanţilor Inspectoratelor de Poliţie județene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condițiile legale pentru transportul animalelor, cărnii și produselor din carne.

  • Verificarea modului de respectare a cerințelor legale aplicabile comerţului cu carne proaspătă și produse din carne, ca urmare a apariției și evoluției unor focare de PPA.
  • Verificarea respectării normelor în vigoare prinvind comercializarea ouălor şi produselor din ouă, laptelui şi produselor lactate, precum și peştelui şi produselor din pescuit.

Obiectivele vizate în cadrul acestor acțiuni sunt: pieţele agro-alimentare, abatoare, unităţile de tranşare a cărnii, unităţile de procesare şi depozitare a alimentelor de origine animală, precum şi în unităţile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, unităţi de alimentaţie publică, pizzerii, cantine, unităţi tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie, pensiuni turistice, unităţi de tip hipermarket/supermarket, magazine alimentare etc.).

Piețele agroalimentare vor fi supravegheate de către medicii veterinari care vor sancționa comercializarea produselor în alte condiții decât cele prevăzute de normele sanitare veterinare.

Este interzisă comercializarea produselor şi alimentelor de origine animală în spaţii improvizate (în sistem de vânzare stradal), nesupuse controlului sanitar veterinar.

Totodată, cu ocazia acestor controale, o atenție deosebită va fi acordată verificării condițiilor sanitare veterinare și de igienă existente în locurile organizate periodic de către autoritățile locale, în vederea comercializării unor alimente care prezintă caracteristici tradiționale (de ex. târguri de Crăciun).   

La nivelul unităţilor de vânzare cu amănuntul supuse înregistrării şi controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se va proceda la:

a) verificarea respectării cerinţelor pentru înregistrarea sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor;

b) verificarea respectării cerinţelor de igiena;              

c) verificarea trasabilităţii produselor alimentare.

La nivelul DSVSA judeţene și a municipiului București și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) în perioadele 30.11.2018-24.12.2018 şi 27.12.2018 - 07.01.2019 va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbătă şi duminică, va fi afişat programul de lucru, numele medicului veterinar responsabil şi numărul de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare. De asemenea, la nivelul DSVSA judeţene și al circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor oficiale (CSVSAO) vor fi afișate locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spiralis în carnea de porc.

Sursa: ANSVSA

Moș Nicolae, 17 secole de purtat daruri...

Nu mai e nicio îndoială că simpaticul și legendarul personaj laic Moș Nicolae este unul și același cu blândul Sf. Ierarh Nicolae, supranumit și făcătorul de minuni. Trăsăturile pentru care este atât de iubit în ortodoxism și catolicism au fost preluate, împrumutate, îmbogățite de fiecare popor care a dezvoltat un cult pentru acest sfânt ocrotitor. Și ce să fie mai grozav decât faptul că, deși nu se arată niciodată, el lasă misterios daruri în ghetuțe în noaptea de 5 spre 6 decembrie și pleacă pe calul său alb în milioane de case, să-i bucure pe cei mici.

Moș Nicolae sau Sân-Nicoară are corespondenți în toată Europa: este Mikulás în Ungaria, Mikuláš în Cehia și Slovacia, Mikołaj în Polonia, Nikolaos în Grecia (ocrotitorul țării), Sankt Nikolaus în Germania, Nicolo ori Niklaus în Austria, Sinterklaas în Belgia și Olanda, Sveti Nikola în Croația și Serbia, Samichlaus în Elveția, San Nicola în Italia etc. El este ocrotitorul copiilor, îi ajută pe toți cei nevoiași, văduvele și orfanii, este stăpânul apelor și salvează corăbierii de la înec, protejează soldații pe timp de război, îi sprijină pe cei păgubiți și le găsește fetelor nemăritate sortitul.

Credințe populare

În credința populară se spune că Moș Nicolae păzește soarele care încearcă să se strecoare spre alte tărâmuri spre a lăsa lumea (cea din Europa, probabil) fără căldură și lumină, aluzie la nopțile lungi și la venirea anotimpului rece. El este cel care aduce iarna și, dacă se întâmplă să ningă în ajun sau pe 6 decembrie, înseamnă că moșul și-a scuturat barba peste pământ, iar dacă nu cade neaua, se zice că îndrăgitul bătrânel a întinerit. Fetele fac plăcinte în această noapte pe care le gustă apoi flăcăii, iar la care casă a ieșit delicioasă, se opresc să repete colindele pentru Crăciun.

De ce pune moșul darurile în ghetuțe

Dar cea mai îndrăgită trăsătură a lui este să-i bucure pe cei mici, Moș Nicolae fiind supranumit chiar așa, Crăciunul copiilor. Dar de unde i-o fi venit lui ideea să pună darurile în încălțămintea lustruită? Se spune că varianta creștină a moșului, Sf. Ierarh Nicolae, a făcut asta aievea. Pe când era episcop, trăia într-un sat, alături de o familie nevoiașă, care avea trei fete. Tatăl ar fi vrut să le vândă fiindcă nu le putea mărita fără zestre. Atât de milă i s-a făcut încât atunci când au venit pețitorii la prima fată moșul s-a dus și a pus o pungă de galbeni la ușă. Al doilea an a procedat la fel pentru a doua fiică, dar în al treilea an, fiindcă tatăl păzea, ca să-l cunoască pe binefăcătorul familiei, și pentru că sfântul nu dorea să fie văzut, s-a suit pe casă și a lăsat banii pe horn, iar aceștia au căzut într-o șosetă. De la șosete la ghete trebuie să recunoașteți că nu-i mare distanță.

De ce 6 decembrie?

Sfântul Nicolae s-a născut la Patara Lichiei, în jurul anului 280, și a trecut la cele veșnice în localitatea Mira (Kocademre, Turcia de azi), cam prin 345. A fost deci contemporan cu Sf. Împărat Constantin cel Mare, cel căruia i-a apărut în vis fix într-o dată de 6 decembrie, cerându-i să-i ierte pe trei tineri care ar fi urmat să fie executați. De altfel, împăratul care a adoptat creștinismul drept religia oficială a Imperiului Roman este cel care a eliberat creștinii din închisori, inclusiv pe Sf. Nicolae. Ierarhul din Mira a fost iubit din timpul vieții sale pentru nenumăratele minuni săvârșite, dar el începe să fie cinstit abia 200 de ani mai târziu, când numele său apare în martirologiul roman. În același secol, episcopul Nicolae din Pinara înalță o biserică închinată Sf. Nicolae din Mira Lichiei. Faima sa i-a făcut pe cruciați ca, în secolul al XI-lea, să fure moaștele și să le ducă la Bari și Veneția, locuri unde este venerat parcă mai mult ca în oricare alt colț al lumii. Cele mai multe date biografice despre ierarh provin din lucrarea medievală „Legenda aurea“, scrisă de Iacob de Voragina în anul 1264. În zona slavă a Europei cultul pentru Nicolae l-a înlocuit pe cel al zeului Mikula al agriculturii.

Povestea nuielușei

Sf. Ierarh Nicolae, unul dintre cei mai mari apărători ai ortodoxiei, a participat la primul sinod ecumenic de la Niceea (astăzi Ýznik, în Turcia), în anul 325 d.Hr. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, potrivit căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Îngrijorat de o posibilă ruptură în sânul bisericii, Nicolae de la Mira i-a dat ereticului Arie o palmă. Se spune că de la palma Sf. Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, celor neascultători să li se arate nuielușa, așa, ca o avertizare.

Maria Bogdan

Recomandări ANSVSA pentru perioada sărbătorilor de iarnă

În apropierea sărbătorilor de iarnă când, în mod tradiţional, creşte consumul de produse alimentare, A.N.S.V.S.A. recomandă cetăţenilor să cumpere produse alimentare numai din unităţi sau spaţii autorizate sanitar veterinar.

Aceasta înseamnă că, atât carnea cât şi alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

Cumpăraţi carne de porc, produse sau preparate obţinute din aceasta, numai din locuri sau spaţii autorizate şi supravegheate sanitar veterinar, care, prin programul de control implementat de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, garantează că acestea provin din abatoare autorizate, unde este asigurată asistenţa sanitară veterinară permanentă.

În cazul în care cetăţenii doresc să achiziţioneze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din pieţe, trebuie să fie atenţi la câteva aspecte:

– existenţa şi funcţionarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecţie pe timpul transportului, depozitării şi comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condiţiile de păstrare, data obţinerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) şi să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obţinerii, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradiţional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziţionate din spaţii amenajate şi autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziţionarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asiguraţi-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecţie şi bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosinţă.

Sacrificarea porcului şi consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrităţii cărnii obţinute, poate avea consecinţe grave:

Dacă porcul este bolnav de trichineloză sau de o altă boală infecţioasă, prin vânzarea necontrolată riscaţi să îmbolnăviţi alţi oameni sau alte animale, iar răspândirea bolilor la animale sau om se pedepseşte, conform legii.

Solicitaţi vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

- verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;

- da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare şi analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;

- asoma porcul înaintea sacrificării, a scuti animalul de suferinţă şi a respecta cerinţele de bunăstare a animalelor.

În situaţia în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav de trichineloză, nu riscaţi vânzarea, sacrificarea şi consumul cărnii. Veţi fi despăgubit de stat la valoarea de piaţă a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Nu consumaţi carnea şi nu o preparaţi, până nu obţineţi de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă şi pentru carnea obţinută de la porcii mistreţi.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificaţi în vederea depistării trichinelozei este obligatorie.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor se sancţionează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Comercializarea porcilor vii în târguri se face numai cu respectarea prevederilor legale

Comercializarea porcilor vii din gospodăriile populaţiei în târgurile şi oboarele autorizate sanitar-veterinar ca şi mişcarea porcilor de la exploataţiile nonprofesionale către abator este permisă cu respectarea legislaţiei sanitare veterinare.

Mişcarea porcilor vii către abator, atunci când trec printr-un târg de animale, se poate efectua numai dacă animalele sunt însoţite de certificatul de sănătate, de formularul de mişcare şi de documentul privind informaţiile pentru lanţul alimentar.

Târgul de animale trebuie să fie autorizat sanitar veterinar şi supravegheat de un medic veterinar.

La intrarea în târg, solicitaţi medicului veterinar responsabil să facă examinarea animalelor pe care doriţi să le vindeţi şi a documentelor pe care vi le-a eliberat medicul veterinar la plecarea spre târg.

Dacă cel care a cumpărat porcul este verificat în trafic de autorităţi şi nu prezintă documentele sanitare veterinare necesare, cumpărătorul, dar şi vânzătorul sunt pasibili de sancţiuni, iar animalele sunt confiscate şi ucise fără a se oferi despăgubiri.

Este interzisă sacrificarea porcilor şi comercializarea cărnii în târgurile de animale şi în vecinătatea acestora!

Este interzisă vânzarea și/sau cumpărarea porcilor vii, fără control sanitar veterinar, la “samsari”, în locuri neaprobate sanitar veterinar !

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 şi poate fi apelat gratuit de către cetăţeni, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.

Sursa: ANSVSA