Înființat în februarie 2018, clusterul Bio Concept Valea Prahovei s-a dezvoltat în interiorul proiectului „Servicii integrate de export pentru IMM-urile din România“, finanțat de Guvernul Federal Elvețian în proporție de 85%, proiect derulat, la rândul său, în cadrul Programului de Cooperare Elevețiano-Român vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene extinse. Scopul proiectului este sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii din sectoarele agriculturii ecologice și cel al mobilei (Prahova și Bacău, respectiv, regiunile Sud-Muntenia și Nord-Est) de a pătrunde pe piețele străine, în special în țări din exteriorul UE (Federația Rusă, Elveția, Emiratele Arabe Unite etc.)

Membrii fondatori ai clusterului sunt 17 întreprinderi, producători și asociații din agricultura ecologică (producție de miere ecologică, lavandă, bio-cătină, fructe și produse din fructe sau legume etc.), Universitatea „Spiru Haret“ București, USH Pro Business, Universitatea Petrol-Gaze Ploiești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare București, Camera de Comeț și Industrie Prahova, Direcția pentru Agricultură Județeană Prahova, două entități catalizator și clusterul Danube Engineering Hub Ploiești. Despre ce este și ce face Bio Concept Valea Prahovei am discutat cu dr. Costin Lianu, directorul general al USH Pro Business și conferențiar la Universitatea „Spiru Haret“ București, care are rol de facilitator în carul clusterului.

– Valea Prahovei are, să zicem, notorietate turistică. Nimeni nu s-ar fi gândit că, în acest spațiu, poate fi vorba și despre agricultură, fie ea și ecologică. De ce ați ales această zonă, ce este și ce face clusterul?

– Acest clauster a fost creat, dezvoltat și consolidat în perioada în care a fost și este activ Programul de Cooperare Elevețiano-Român de susținere e exporturilor. Înainte au mai existat încercări de dezvoltare a formelor colaborative în domeniul agriculturii ecologice și a turismului pe Valea Prahovei. Așa s-a format, de exemplu, Proecologic Sistem, o asociație a producătorilor în regim de certificare ecologică, iar clusterul s-a dezvoltat practic pe tulpina acestui grup, care joacă rol de actor principal și de entitate de management a Bio Concept. Însă, în același timp, Universitatea „Spiru Haret“ din București, prin USH Pro Business, a inițiat toată această mișcare. De ce Valea Prahovei? Ni s-a părut nouă ideea cea mai frumoasă de a ne lega identitatea de o indicație geografică foarte atractivă și nevalorificată prea mult, din păcate, sub aspectul agriculturii ecologice. De pildă, în zonă se produc 200 de tone de plante certificate ecologic, destinate exportului. Pe de altă parte, cei mai mulți dintre membrii clusterului sunt din localitățile de pe Valea Prahovei (Câmpina, Breaza, Comarnic, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal). Zona este intens turistică, mai ales pentru populația Bucureștiului, iar ținta celor din agricultura bio este turismul ecologic, fiindcă spre acest tip probabil ne vom îndrepta și noi. Avem o structură în cluster care tocmai de acest lucru se ocupă, ca membrii grupului să fie mai prezenți pe piața locală, cu precădere în zona hotelieră și rețeaua de restaurante.

– Clusterul a împlinit un an de la înființare. Ne puteți rezuma activitatea grupului în acest răstimp?

– A fost un an foarte bogat, am avut activități multe. Am organizat simpozioane, conferințe și evenimente la Măneciu, Ploiești și București, unde componenta universitară a jucat un rol esențial în transferul de cunoștințe. Am pregătit evenimente dedicate piețelor internaționale, am participat în Irlanda la un program intitulat „Produs românesc pe piața irlandeză“, am promovat produsele clusterului prin USH Pro Business, în Elveția, membrii clusterului și-au prezentat produsele la Târgul Internațional de la Dubai, alții dintre ei vor fi prezenți la un târg consacrat din Nürnberg – Germania. De fapt, scopul principal acesta este, exportul de produse realizate de membrii clusterului pe piețele externe. Însă pe noi – mă refer la mediul universitar – ne interesează și aspectul de cercetare-dezvoltare-inovare. Încercăm să implicăm universitățile în zona de agricultura de precizie, cu utilizarea robotizării, a tehnologiilor blockchain și dorim să-i aducem pe micii fermieri mai aproape de zona de cercetare aplicată.

– Cu ce ecouri au fost participările la târgurile internaționale? S-au stabilit contacte și contracte între membrii clusterului și firmele din țările unde ei și-au prezentat produsele?

– Să nu ne așteptăm la rezultate peste noapte. Găsirea unui partener pe piața externă necesită timp. Firmele au văzut că un brand colectiv îi ajută în vânzări. Când partenerilor le vorbești despre un grup de firme are un alt impact decât atunci când un producător sau doi tratează pentru cantități reduse de marfă. Bun, unii au contacte în diverse faze, și-au testat produsele, le-au și omologat pe aceste piețe și sunt comenzi de probă, dar nu putem vorbi încă despre un export susținut. Învățăm să facem export! Pe de altă parte, nu pot să nu amintesc, iar acesta este meritul președintelui Proecologic Sistem, Ion Petre, câteva dintre produsele clusterului și ale asociației au fost introduse în lanțul de magazine ale retailer-lui european Carrefour.

– Spuneați de forța grupului. Aveți în vedere un brand comun în cadrul clusterului sau fiecare producător își păstrează identitatea mai mult sau mai puțin consacrată?

– Fiecare membru își păstrează identitatea. În calitate de experți în domeniu, nu recomandăm deocamdată utilizarea unui brand al clusterului, ci fiecare producător e bine să-și utilizeze marca proprie. E adevărat, Bio Concept este un brand regional umbrelă, care ajută la o desfacere comună a produselor, sporește vizibilitatea, dar e bine care fiecare firmă sau mic producător să-și păstreze creația. Există și o altă variantă mai strânsă de colaborare, în care brandul umbrelă se poate transforma în marcă, dar acest lucru presupune creșterea încrederii între membri, iar consolidarea acestui tip de relații necesită timp.

– Clusterul va fi limitat în timp de programul elvețian sau va exista și după ce proiectul se va fi încheiat?

– E cert că va merge mai departe. Clusterul nu s-a creat ca să se închidă odată cu programul elvețian, ci ca să-și continue activitatea. Pe termen mediu, încercăm să susținem inovarea la nivel de cluster și promovarea identității la evenimentele internaționale, vrem să fim activi în promovarea exporturilor, iar pe plan intern dorim să dezvoltăm și să inovăm sistemul ecologic, în pas cu ceea ce se întâmplă în plan european. Pe termen lung, ne gândim și la posibilitatea dezvoltării unei rețele proprii de comercializare sub brandul acesta și de a participa activ la proiecte de cercetare de anvergură. În concluzie, viața acestui cluster nu depinde de programul elvețian; va exista în timp, dar nu știu să spun cât.

Maria Bogdan

În ședința de Guvern din 23 august 2018 a fost aprobată modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011 pentru aprobarea organizării unor acțiuni de informare și promovare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, în plan intern și internațional.

Potrivit actului normativ menționat anterior, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) poate să participe la târguri şi expoziţii internaţionale, prin organizarea de pavilioane naţionale, standuri specializate pe produse agricole sau miniexpoziţii.

Prin modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2011, MADR dorește să vină în întâmpinarea producătorilor români din sectorul agroalimentar, care au solicitat sprijin pentru a-și face cunoscute produsele pe piețele interne și internaționale, prin participarea la evenimente, târguri, expoziții, etc.        

Aceasta modificare adusă OUG nr.92/2011 vizează extinderea, diversificarea și clarificarea acțiunilor și activităților ce se doresc a fi derulate în atingerea obiectivelor MADR aferente sferei de promovare, precum și detalierea, mai exactă, a tipurilor de cheltuieli necesare realizării acestor demersuri.

Prin acțiunile specifice de informare și promovare a politicilor aplicate în domeniul agroalimentar, MADR intenționează să crească gradul de acoperire a consumului de alimente din producția internă și redobândirea statutului de exportator net de produse agroalimentare, în concordanță cu potențialul de producție, luând în considerare cererea crescândă de alimente la nivel mondial.

În anii precedenți măsurile de relansare a schimburilor comerciale cu produse agroalimentare au vizat acțiuni specifice privind promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată ridicată, cu accent pe adoptarea cadrului legislativ pentru susținerea formelor asociative de producători și operaționalizarea rețelei de atașați agricoli.

Perfecţionarea sistemului de instrumente în vederea promovării produselor agroalimentare românești constituie o direcţie de acţiune prioritară în cadrul MADR, sens în care s-a apreciat ca fiind oportună includerea unor noi instrumente de promovare a produselor agroalimentare.

Resursele financiare necesare implementării modificărilor propuse privind proiectul de act normativ vor fi asigurate în limita prevederilor bugetare aprobate pentru MADR.

Sursa: madr.ro

România subvenţionează combinatele de creştere a animalelor, deşi acestea au acţionariat străin, iar o mare parte din producţie este direcţionată către export, susţin fermierii. Situaţia este valabilă nu doar pentru carnea de porc – unde chinezii deţin cel mai mare combinat –, ci şi la carnea de pasăre sau ovine, unde libanezii fac legea.

Această anomalie conduce la subdezvoltarea sectorului şi la importuri masive de carne în detrimentul producţiei locale, sunt de părere fermierii autohtoni.

„Uitaţi-vă la Smithfield. La nivel mondial, din 2012 această companie este cumpărată de China şi deţine 33% din producţia mondială de carne de porc. Toată producţia din complexul de la Timişoara, care trăieşte din subvenţiile românilor, este dusă în China. Oare facem bine că subvenţionăm acest complex care nu este al românilor şi nimic din ceea ce se produce în complexul acesta nu se vinde în piaţa românească? Dar noi dăm banii, inclusiv din PNDR, din banii alocaţi României ca să plătim bunăstarea la porc acolo, plătim toate celelalte lucruri, dar noi rămânem doar cu dejecţiile şi cu problemele de mediu pe care le fac aceste complexe“, a declarat Claudiu Frânc, preşedintele Alianţei ROPAC.

Smithfield a fost anul trecut cel mai mare exportator de carne din România, cu o valoare de 29 milioane de euro, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar, în care se mai menţionează că aproape o treime din vânzările la export ale Smithfield au fost făcute în Ungaria, Grecia (21%) şi Bulgaria (18%). În top mai intră alte firme cu acţionari străini precum Agroli şi Agrisol – carne de pasăre sau Maria Trading – carne de vită şi ovine. De altfel, aceste companii se numără şi printre firmele care au primit cele mai mari subvenţii pentru bunăstarea animalelor în 2013.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, anul trecut exporturile de carne de porc au atins 14.500 tone, comparativ cu 18.300 de tone anul anterior, valoarea acestora ridicându-se la 31.900 tone. La carnea de pasăre exporturile au fost de 69.000 tone, comparativ cu 78.600 de tone în 2012, în valoare de 138,2 milioane de euro. România este în continuare un importator net de carne, fie că vorbim de carne de porc sau de pasăre. La porc ţara noastră a importat 150.100 tone, faţă de 156.500 tone în 2012, în valoare de 268,5 milioane de euro. La pasăre importurile au fost de 96.000 tone, raportat la 111.000 tone în 2012, în valoare de 122 milioane de euro.

Chinezii vor fermele cu totul

Fermierii cred că aşa-numitul export către China de vaci din rasa Bălţată Românească este doar o temă electorală deoarece chinezii nu sunt interesaţi să cumpere doar animale din România, ci să preia fermele cu totul.

„Câţi fermieri vor rezista presiunii de a fi cumpăraţi? Oare nu vor ajunge europenii, chinezii ducând toată producţia de aici, să mâncăm noi laptele din Noua Zeelandă?“, s-a întrebat retoric preşedintele Alianţei ROPAC.

Mai nou, chinezii şi-au manifestat intenţia, în cadrul recentei vizite a vicepremierului Liviu Dragnea în China, de a investi în silozuri în sudul României. Investiţia ar urma să se realizeze chiar în acest an, urmând să fie construite două silozuri cu o capacitate de circa 50.000 de tone fiecare. Aşa că, cel mai probabil, mare parte din producţia de cereale a României va lua drumul Chinei.

Radu Timiş, fondatorul grupului de firme Cris-Tim, cel mai mare producător local de mezeluri, spune că pe bună dreptate este justificat interesul chinezilor pentru materia primă din România.

„Toată lumea are nevoie de materie primă. Valoarea adăugată se face în fabrici şi în abatoare. Conducătorii noştri ar trebui să negocieze astfel încât noi să dăm materie primă, dar ei să ia şi ceva procesat de la noi“, a declarat Radu Timiş la o emisiune tv (Money Channel).

Libanezii, poziţii importante în avicultură

Avicultura se numără printre puţinele sectoare în care producătorii români au reuşit să se menţină în top. Cei mai puternici concurenţi sunt libanezii, printre primii străini care au investit în domeniu. Aceştia se confruntă cu tot felul de probleme în ultima vreme, fiind acuzaţi că sunt implicaţi în scandaluri legate de evaziune fiscală. În toamna lui 2013, de exemplu, potrivit reprezentanţilor DNA, banii din evaziunea fiscală de la Avicola Crevedia şi Tărtăşeşti – societăţi membre ale grupului Agroli – au fost transferaţi în Liban, o parte din aceştia întorcându-se totuşi în ţară pentru a susţine investiţiile. Şi Youssef Laoun, acţionar la Agrisol, a fost pus sub acuzare de procurorii DIICOT în 2012 pentru spălare de bani, evaziune fiscală şi contrabandă în operaţiuni comerciale cu cereale (Laoun este şi acţionar la Maria Trading), paguba ridicându-se la circa 30 milioane de euro.

Marius ŞERBAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti