goodwill mai2022 top
update 18 May 2022

Şi păpuşile poartă... ie

Casa Ostra, din Muzeul Satului Bucovinean, găzduiește, în perioada verii, o expoziţie intitulată „Şi păpuşile poartă ie“, organizată de Muzeul Naţional al Bucovinei şi Asociaţia „Muzeul Jucăriilor“ din Bucureşti. Pasionaţii colecţionari Cristian şi Mihail Dumitru, reprezentanţii Asociaţiei „Muzeul Jucăriilor“, au adus la Suceava 367 de păpuşi, toate îmbrăcate în costume tradiţionale din aproape toată lumea.

Chiar dacă anul acesta ne determină să trăim altfel evenimentele culturale, muzeul a pregătit acest eveniment special, aşa cum o face în fiecare an, de Ziua Universală a Iei şi de Sânziene, zi de aleasă sărbătoare pentru municipiul Suceava. Astfel, publicul are ocazia să vadă exemplare minunate de păpuşi îmbrăcate în port popular sau vestimentaţie specifică zonelor de provenienţă din România, Rusia, Italia, Germania, Polonia, Japonia, India etc.

„Este o expoziţie inedită, rodul unei bune colaborări a Muzeului Naţional al Bucovinei cu Asociaţia „Muzeul Jucăriilor“ din Bucureşti, reprezentată de Cristian şi Mihail Dumitru, doi colecţionari pasionaţi de multe domenii, printre care şi păpuşile îmbrăcate în costume populare, adunate din toată lumea. În expoziţie veţi putea admira peste 360 de păpuşi, majoritatea fiind cele româneşti, îmbrăcate în costume tradiţionale din toate zonele etnografice din ţară, dar vom descoperi şi costumele tradiţionale olandeze, mexicane, tiroleze, nemţeşti şi foarte multe surprize.

Cei de la Muzeul Jucăriilor ne-au prezentat colecţiile lor şi am spus că pentru Muzeul Satului ne-ar interesa această expoziţie cu costume tradiţionale. Păpuşile româneşti au fost realizate în perioada anilor ’70-’80 de cooperativele meşteşugăreşti din fostele reţele UCECOM, mergeau la export sau se vindeau în special în shopuri pentru străini, ca suveniruri româneşti, şi în magazinele de artizanat.

Îi aşteptăm pe părinţi şi pe bunici împreună cu copiii şi nepoţii să ne calce pragul muzeului de marţi până duminică între orale 10,00-18,00. Spaţiul este suficient pentru a respecta distanţarea fizică. Casa Ostra, cea care găzduieşte expoziţia, este o casă pe care noi nu am amenajat-o în interior tocmai pentru a putea beneficia de un spaţiu de expoziţii temporare şi pentru a aduce în permanenţă noutăţi publicului vizitator“, ne-a spus Violeta Enea, şef Serviciul etnografie în cadrul Muzeului Naţional al Bucovinei.

Costumul popular, un segment al artei populare româneşti

Vizitatorii mai pot admira şi câteva păpuşi româneşti realizate din lemn, expoziţia fiind gândită şi pentru a promova un segment al artei populare româneşti, costumul popular. Cele mai multe păpuşi au fost achiziţionate de Cristian şi Mihail Dumitru după 1990, când „era o adevărată întrecere în România să renunţi la tot ce te lega de comunism, printre «victime» numărându-se şi păpuşile. O astfel de păpuşă îmbrăcată în costum popular tradiţional, toate cusăturile fiind făcute manual, costa în anii ’70-’80 aproximativ 100 de lei şi era păstrată în vitrină. Au existat şi cataloage pentru export, modelele fiind aprobate de specialiştii Muzeului Satului.

„Aşadar, cu mic, cu mare, sunteţi aşteptaţi la „căsuţa păpuşilor“, aşa cum am numit Casa Ostra unde vor «locui» pentru o bună perioadă de timp preţioasele exponate, pentru a vă pierde printre poveşti! Organizatorii au luat toate măsurile ca normele sanitare şi de distanţare să fie respectate, astfel încât vizita dumneavoastră să fie una în siguranţă şi cu adevărat relaxantă!“, ne-au spus reprezentanţii Muzeului Satului Bucovinean.

Silviu Buculei

GALERIE FOTO

  • Publicat în Social

Elena Nencov, maestra păpușilor tradiționale

În cadrul târgurilor cu produse tradiționale regăsim adesea și standuri unde nu sunt expuse alimente sau băuturi. Un astfel de exemplu este standul meșterului popular Elena Nencov. Nu vorbim de un stand obișnuit, ci de o mică expoziție care prezintă adevărate comori ale poporului român.

Meșter cu atestat

Născută pe Valea Vâlsanului, în satul Brădetul din județul Argeș, Elena Nencov este un meșter popular cu atestat oferit de Centrul de Conservarea și Păstrarea Culturii Tradiționale Argeș. Nu întâmplător a ales această cale, ci pentru că zona din care provine are tradiții aparte, iar, după cum a ținut să precizeze încă de începutul discuției noastre, fiecare vale a unui râu are specificul ei și un costum popular propriu. „Costumul popular este o pasiune pentru mine. Dețin o colecție de ii din zona comunelor învecinate, am undeva în jur de 50, nu prea le număr, dar de fiecare dată când am ocazia achiziționez câte una. Consider că în această luptă cu modernismul vom găsi din ce în ce mai puține costume populare autentice. În acest moment este un trend și se comercializează tot mai multe ii, dar aș vrea să atrag atenția asupra a ceea ce alegem, este important să încercăm să apreciem piesele vestimentare care respectă elementele tradiționale întru totul“, a punctat Elena Nencov.

O parte dintre cămășile naționale le expune și în cadrul târgurilor unde comercializează produsele pe care le meșteșugește și face acest lucru pentru a atrage atenția asupra motivelor tradiționale și valorilor din lada de zestre a bunicii. Întrebarea firească pe care i-am adresat-o doamnei Elena a fost de unde a deprins această îndemânare de a coase păpuși tradiționale, iar răspunsul a fost unul mai complex și a explicat parcursul până la produsul final. „Cred că nimic nu este întâmplător. De mic copil am cochetat cu muzica populară, cu dansul pentru că la școală se desfășurau astfel de activități. Apoi, după terminarea liceului, chiar și în timpul facultății am fost ghid al Oficiului Național de Turism. Am învățat să cos împreună cu mama mea, iar în prezent recondiționăm costume populare. Ea fiind la pensie, are mai mult timp să se ocupe cu acest lucru. Uneori mai coasem și ii integral, dar eu mă ocup mai mult de păpuși. Ideea de a le confecționa mi-a venit în momentul în care, vizitând Muzeul Satului din București, am văzut niște păpuși îmbrăcate în costume populare. Atunci mi-am spus că trebuie să încerc și eu să pun în valoare costumele din zona mea. La început am făcut niște păpuși integral din pânză, mai naive. Pe parcurs am mai evoluat și am ajuns la ceea ce fac acum.“

Păpușile sunt confecționate din pânză umplută cu vatelină, iar costumele sunt în general eșantioane din cele vechi care s-au deteriorat. Costumul oferă valoare păpușii. Fotele și iile respectă motivele tradiționale, au diferite culori și flori. Doamna Nencov spune că așa este și normal, chiar și o melodie din popor amintind acest lucru: „Nu e floare pe câmpie, ca pe fotă și pe ie“.

Cutii de bijuterii, șervețele și fețe de masă

Acestea sunt celelalte produse pe care le putem achiziționa de la meșterul din Argeș. Toate respectă motivele tradiționale și pot deveni un cadou original care nu își va pierde valoarea în timp. „Șervețelele și fețele de masă au motive geometrice sau florale. Consider că atunci când aranjăm o masă, indiferent ce bunătăți așezăm pe ea, dacă fața de masă nu este cusută tradițional, mâncare nu este atât de gustoasă. Ideea cutiuțelor de bijuterii mi-a venit tot din speranța de a păstra tot ce este tradițional. Am vrut să valorific fiecare bucățică de model cusut sau țesut manual. De aceea sunt inedite și denotă frumusețe și tradiție“, a mai punctat Elena Nencov.

Despre activitatea ei, doamna Elena a mai specificat faptul că reprezintă mai ales o satisfacție sufletească. Aceasta susține că, prin diversele acțiuni la care participă, vrea să le transmită și celorlalți din pasiunea pentru tradiție, iar ceea ce a învățat din vatra satului argeșean să prezinte mai ales tinerilor. Din acest motiv participă la diverse târguri și manifestări din țară și străinătate și chiar la programul Școala Altfel în cadrul căruia organizează diferite ateliere în care îi învață pe copii tainele cusutului pe pânză. „Sunt copii care nu au avut bucuria de a crește la țară, nu au văzut o bunică torcând sau țesând și nu cunosc ce făceau femeile altădată. E greu pentru ei să înțeleagă și să iubească tradițiile. De aceea mă mândresc cu solicitările de a organiza ateliere, expoziții sau cursuri cu diverse ocazii. Cred că dacă noi, meșterii populari, nu transmitem acest meșteșug am muncit degeaba o viață! Îi invit pe toți cei care sunt interesați de tot ceea ce înseamnă tradiție să ne viziteze standurile atunci când participăm la diverse târguri, să ne aprecieze sau să ne critice când ceva nu este în regulă“, a conchis Elena Nencov.

„Ce am adunat din vatra satului dau mai departe tinerilor“ – Elena Nencov

GALERIE FOTO


Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 54-55

Tradiţii promovate prin păpuşi

Stela Lucaciu din Şcheia, judeţul Suceava, este un cunoscut meşter popular din judeţul Suceava care s-a remarcat în mai toate zonele ţării la târgurile şi expoziţiile unde sunt invitaţi meşteri şi artizani cu demonstraţiile de artă populară – cusături tradiţionale din Bucovina, costume populare, ii cusute pe marchizet, brâie, sumane, bundiţe, păpuşi tradiţionale, produse croşetate din lână.

Un alt mod de prezentare a costumului popular

De câţiva ani, Stela Lucaciu promovează un nou mod de prezentare a tradiţiilor şi a costumului popular cu ajutorul păpuşilor. Îmbrăcate în ii cu modele vechi, moştenite de la bunica sa, realizate cu cusături tradiţionale pe marchizet (o ţesătură de bumbac, subţire şi transparentă) sau pe pânză de bumbac ţesută în casă, la război de lemn, căciuli croşetate din lână sau basmale din zona Bucovinei, brâie populare ţesute sau cu mărgele, sumane din lână, iţari din lână sau bumbac, bundiţe cusute manual, păpuşile îmbrăcate în costum tradiţional bucovinean sau perechile de păpuşi sunt apreciate şi cumpărate de turiştii străini care ajung în nordul ţării.

Utilizarea materialului textil, tot mai rară

„Doresc să scot în evidenţă frumuseţea portului popular bucovinean. Este destul de migălos să faci un costum popular pentru o păpuşă atât de mică, dar îmi place. Îmbrac păpuşi de diferite dimensiuni, iar cea mai mare este «Mezina». Păpuşile sunt aşezate pe un suport din felii de lemn sau împletituri reali­zate de soţul meu, fiind achiziţionate din magazinele de jucării. Am făcut şi apoi am îmbrăcat şi păpuşi din materiale textile umplute cu lână, dar nu au succes pentru că aproape nimeni nu se mai uită după jucării din textile naturale, cu toate că eu le consider mai valoroase. Păpuşile sunt foarte apreciate de turiştii străini, românii cumpărându-le mai mult pentru joaca copiilor“, ne-a spus Stela Lucaciu.

Păpuşile prezintă activităţi din lumea satului

Vesele sau triste, unele cu basmale, altele au codiţe, încălţate cu opinci sau cizme, singure sau câte două, păpuşile îmbrăcate de Stela Lucaciu prezintă şi o multitudine de activităţi din lumea satului: femeie care aduce apă cu cofa, femeie torcând, baci moldovean, femeie la fântână cu cumpănă, bărbat la cosit, familie la horă populară, femeie la gherghef etc.

„O păpuşică este îmbrăcată în costum popular în 3-4 ore dacă treaba merge bine sau chiar mai mult dacă e vorba de o păpuşă mai mare. La acest timp trebuie adăugate ore bune petrecute la războiul de ţesut sau pentru cusut motivele pe cămăşi. Modelele de pe cămaşa în miniatură sunt cele originale de pe cămăşile pe care le poartă femeile sau bărbaţii în satele din zona noastră, cămăşi cusute în casă, cu modele specifice fiecărui sat. Preţurile sunt de la 30 de lei cele mici sau 50 de lei perechea de păpuşi mici, 70-80 de lei cele mijlocii sau 100 de lei cele mari. Cu excepţia păpuşii, totul este făcut manual. Munca nu este plătită, dar fiecare păpuşă are o parte din sufletul meu, iar plăcerea de a păstra şi duce mai departe costumul popular compensează câştigul foarte mic. Meşterul popular are obligaţia de a nu lăsa tradiţia să moară“, este una dintre dorinţele Stelei Lucaciu. Munca cea mai grea şi migăloasă este confecţionarea cămăşilor cu flori cusute, a celor cu mărgele şi ţesutul pe gherghef a brâielor cu motive florale.

Silviu Buculei