Adama Sultan iulie 2020
update 21 Sep 2020

„Renașterea oceanelor“ se poate realiza în 30 de ani

Studii recente arată că viața animalelor ce trăiesc în mări și oceane se îmbunătățește ușor, dar trebuie diminuate acțiunile care au efecte nocive asupra acestora.

De altfel, oamenii de știință susțin că oceanele pot fi readuse la condiții optime în mai puțin de treizeci de ani dacă se continuă măsurile eficiente pentru conservarea și protejarea naturii.

Potrivit cercetătorilor Universității de Știință și Tehnologie „King Abdullah“ din Arabia Saudită, în prezent există suficiente informații pentru a realiza „o renaștere a oceanelor“, cu efecte benefice atât pentru vietățile marine, cât și pentru omenire.

Acțiuni continue

Renașterea oceanelor nu se va produce fără acțiuni concrete și o muncă susținută continuă. Măsurile luate trebuie să includă protejarea tuturor formelor de viață marine, un pescuit sustenabil, controlul poluării și al deșeurilor.

Este drept că toate aceste eforturi înseamnă și costuri mari, dar beneficiile  sunt importante și pe termen lung.

„Avem suficiente oportunități pentru a dărui un ocean sănătos nepoților noștri și, pe lângă oportunități, știm cum să atingem acest obiectiv important. De asemenea, deținem și instrumentele necesare pentru a realiza acest lucru“, a spus profesorul Carlos Duarte de la Universitatea de Știință și Tehnologie „King Abdullah“ din Arabia Saudită.

Oamenii de știință care au realizat studiul arată că speciile de animale, aflate în pericol cu ani în urmă, încep să se înmulțească.

De pildă, balenele cu cocoașă care migrează din Antarctica spre estul Australiei, care erau de ordinul sutelor în anii 1960, acum au ajuns la 40.000.

De asemenea, vidrele de mare din vestul Canadei au ajuns la câteva mii de la câteva zeci, câte erau în anii 1980.

Se schimbă mentalitatea

În opinia profesorului Callum Roberts unul dintre membrii echipei de cercetători, aceste rezultate promițătoare se datorează schimbării mentalității oamenilor despre mediu și natură.

Profesorul Roberts spune că oamenii au început să privească natura și mediul înconjurător cu alţi ochi: de la ceva frumos de privit la ceva crucial pentru sănătate și viață.

„Începem să înțelegem că ceea ce pierdem este extrem de important și valoros pentru viață; nu este vorba doar ce frumuseți pe care nu le mai putem admira“, a explicat profesorul Roberts.

De asemenea, nici încălzirea globală, schimbările climaterice, distrugerea ecosistemului, pierderea și dispariția anumitor specii nu sunt simple. Există în continuare multe probleme cauzate de poluare, deșeurile din plastic, de braconaj și de creșterea tot mai mare a temperaturilor.

Cercetătorii au amintit și de îngrășămintele chimice și de alte substanțe folosite în agricultură care sfârșesc în apele mărilor și oceanelor, ducând la „zone moarte“.

Chiar și în ciuda acestor probleme grave există speranță. Cercetătorii spun că renașterea oceanelor – o provocare uriașă – este posibilă până în 2050.

Fără mări și oceane, viața pe Pământ nu poate exista și de aceea trebuie să le apărăm.

Potrivit organizației Greenpeace, 80% din toate formele de viață de pe Pământ se găsesc ascunse în străfundurile apelor.

Un studiu recent realizat de biologi marini ai Universității din Glasgow arată că viața marină va trebui să se adapteze unor temperaturi mai ridicate ale mărilor și oceanelor.


În fiecare an, plasele de pescuit omoară aproape 300.000 de balene, delfini și țestoase de mare. Multe specii sunt amenințate din cauza plaselor de pescuit deoarece animalele rămân blocate și nu mai pot ieși la suprafață.

De asemenea, pescuitul cu traulul distruge păduri întregi de corali și alte ecosisteme delicate ce trebuie protejate.


Acvacultura este una dintre soluțiile pentru protejarea speciilor marine, dar nu este suficientă pentru reducerea pescuitului excesiv. Multe practici moderne ale acvaculturii stimulează creşterea nesustenabilă de specii foarte valoroase pentru pieţele de export. Expansiunea rapidă a acvaculturii intensive a rezultat în degradarea mediului pe scară largă, strămutarea comunităţilor agricole şi dispariţia pescuitului de coastă. Industria acvaculturii de creveţi este poate cea mai distructivă, nesustenabilă şi neechitabilă industrie de pescuit din toată lumea. Dispariţia mangrovelor și distrugerea zonelor de pescuit au fost raportate în arii răspândite. De asemenea, și industria creşterii de somon demonstrează că nu este o soluţie viabilă – sunt necesare aproximativ 4 kg de peşte sălbatic pentru a produce 1 kg de somon în crescătorie.


Oamenii încep să devină conștienți de gravitatea poluării cu plastic, astfel de deșeuri fiind peste tot: pe plaje, în sistemul digestiv al viețuitoarelor marine, în spațiu.

Cu doi ani în urmă, un grup de cercetători din Olanda au testat o barieră ce împiedică deșeurile din râuri să ajungă în mare. Sistemul trimite bule de pe fundul apei la suprafață și creează o barieră de aer ce blochează trecerea deșeurilor. Astfel, gunoaiele sunt ghidate spre mal, unde sunt colectate.

Totodată, inginerii americani au realizat un dispozitiv de șase sute de metri care strânge deșeurile. Sistemul este dotat cu panouri solare, camere, senzori și antene pentru satelit.


Alți oameni de știință de la o universitate britanică au descoperit o enzimă care se hrănește cu plastic.

Potrivit profesorului John McGeehan de la Universitatea Portsmouth, plasticul care se degradează în 400 de ani este consumat în câteva zile de enzima descoperită și înmulțită în laborator.


Simona Nicole David

  • Publicat în Mediu

„În 2050 oceanele ar putea avea mai mult plastic decât pești“

Începem anul optimist și cu promisiunea că de acum ne vom preocupa mai mult de soarta Planetei Albastre. În al doisprezecelea ceas! Comisia Europeană a lansat la jumătatea lunii ianuarie un comunicat de presă în care sunt menționate obiectivele pentru reducerea poluării cu plastic. Între timp, răspunderea de a proteja natura revine fiecăruia dintre noi.

Comisia Europeană – Strasbourg, 16 ianuarie 2018

Prima strategie la nivel european privind materialele plastice, adoptată astăzi, se înscrie în eforturile de tranziție către o economie mai circulară. Aceasta va proteja mediul de poluarea cu plastic și în același timp va stimula creșterea și inovarea, astfel încât provocările cu care ne confruntăm să devină un program pozitiv pentru viitorul Europei. Conform noilor planuri, toate ambalajele din plastic de pe piața UE vor deveni reciclabile până în 2030, consumul de articole din plastic de unică folosință va fi redus, iar utilizarea intenționată a microplasticului va fi limitată.

Prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, responsabil cu dezvoltarea durabilă, a declarat: „Dacă nu schimbăm modul în care plasticul este produs și folosit, în 2050 oceanele vor conține mai mult plastic decât pește. Trebuie să luăm măsuri pentru ca plasticul să nu mai ajungă în apa, în mâncarea și în organismele noastre. Singura soluție pe termen lung este reducerea deșeurilor din plastic, printr-o reciclare și o reutilizare sporite. Aceasta e o provocare pe care cetățenii, industria și administrațiile trebuie să o soluționeze împreună. Prin Strategia UE privind materialele plastice propunem, de asemenea, un model economic nou și mai circular. Trebuie să investim în noi tehnologii inovatoare care să asigure protecția cetățenilor și a mediului, menținând în același timp competitivitatea industriei noastre.“

Jyrki Katainen, vicepreședintele responsabil cu locurile de muncă, creșterea economică, investițiile și competitivitatea, a adăugat: „Strategia noastră pune bazele unei noi economii circulare a materialelor plastice și va atrage investiții în sprijinul acesteia. Astfel, vom contribui la reducerea deșeurilor de plastic de pe uscat, din aer și din mări și, în același timp, vom crea noi opor­tunități pentru inovare, competitivitate și crearea unor locuri de muncă de înaltă calitate. Industria europeană are o oportunitate extraordinară de a se impune ca lider mondial în materie de noi tehnologii și materiale. Consumatorilor li se oferă posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză pentru a proteja mediul. Toate părțile vor avea de câștigat.“

În fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, însă mai puțin de 30% sunt colectate pentru a fi reciclate. În întreaga lume, plasticul reprezintă 85% din deșeurile de pe plaje. Plasticul ajunge chiar și în plămânii și pe mesele noastre, iar efectele microplasticului din aer, din apă și din alimente asupra sănătății sunt încă necunoscute. Noua strategie la nivelul UE privind materialele plastice va aborda această problemă în mod direct, pornind de la măsurile luate de Comisie până în prezent.

Prin noua strategie, Uniunea Europeană

– va face ca reciclarea să devină profitabilă pentru întreprinderi. Se vor elabora norme noi privind ambalajele, cu scopul de a îmbunătăți posibilitățile de reciclare a plasticului utilizat pe piață și de a stimula cererea de conținut de plastic reciclat. Pe măsură ce se va colecta mai mult plastic, va fi necesar să se extindă și să se modernizeze instalațiile de reciclare și să se instituie un sistem optimizat și standardizat pentru colectarea separată și sortarea deșeurilor la nivelul UE. Aceste măsuri vor genera economii de aproximativ o sută de euro pe tonă de deșeuri colectate. De asemenea, măsurile vor genera o valoare adăugată mai mare, în sprijinul unei industrii reziliente și mai competitive a materialelor plastice;

– va reduce deșeurile din plastic. Legislația europeană a dus deja la o reducere semnificativă a utilizării pungilor de plastic în mai multe state membre. Noile planuri se vor axa pe alte tipuri de articole din plastic de unică folosință și pe uneltele de pescuit, vor sprijini campaniile de sensibilizare din statele membre și vor stabili sfera de aplicare a normelor UE care urmează să fie propuse în 2018, pe baza datelor disponibile și a consultării părților interesate. De asemenea, Comisia va lua măsuri pentru a limita utilizarea microplasticului în produse și va stabili standarde pentru plasticul biodegradabil și compostabil;

– va pune capăt poluării cu deșeuri a mărilor. Noi norme privind instalațiile portuare de preluare vor aborda problema deșeurilor marine. Se vor adopta măsuri care să asigure faptul că deșeurile generate pe nave sau acumulate pe mare nu sunt lăsate în urmă, ci sunt aduse pe uscat și gestionate în mod corespunzător. Sunt incluse, de asemenea, măsuri care vor reduce sarcina administrativă a porturilor, a navelor și a autorităților competente;

– va stimula investițiile și inovarea. Comisia va elabora orientări pentru autoritățile naționale și pentru întreprinderile europene privind modul de reducere la minimum a deșeurilor din plastic la sursă. Sprijinul pentru inovare va fi majorat cu 100 de milioane de euro, cu ajutorul cărora se va finanța dezvoltarea de materiale plastice inteligente și mai reciclabile, îmbunătățirea eficienței proceselor de reciclare, precum și depistarea și eliminarea substanțelor periculoase și a contaminanților din plasticul reciclat;

– va încuraja schimbarea în întreaga lume. Pe lângă îndeplinirea acestor angajamente, Uniunea Europeană va colabora cu parteneri din întreaga lume pentru găsirea unor soluții la nivel mondial și dezvoltarea de standarde internaționale. Vom continua, de ase­menea, să sprijinim inițiative din alte țări, așa cum am făcut pentru curățarea fluviului Gange în India.

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS