Cred că observăm cu toții cât de repede a început să se miște totul în jurul nostru, dar mai ales tehnologia. Eu sunt tânăr și pot spune că m-am născut în plin avans tehnologic... Iar, până acum, am avut ocazia de a experimenta diverse competențe ale acesteia. În primul rând, electrocasnicele au acum cu totul o altă formă și eficiență... aspiratorul cu o formă bizară înlocuiește aspiratoarele bunicii, cuptorul – soba pe lemne, frigiderul – beciul și tot așa. Acestea sunt doar câteva exemple ușor de înțeles pentru toată lumea, care ne arată cum am evoluat și cât mai putem evolua.

În al doilea rând, interacțiunea cu calculatorul mi-a arătat o adevărată demonstrație de forță prin faptul că jocurile video de divertisment au ajuns să fie o alternativă a realității, având un aspect uluitor și arătând aproape ca în viața reală.

Este genial, nu?

Aici sunt două variante, și anume certitudinea că tehnologia este cu adevărat benefică omului și că evoluția pare a fi nelimitată, iar cea de-a doua este distrugerea noastră ca oameni.

Din punctul meu de vedere, cea de-a doua este corectă, pentru că o exemplificare cât mai veridică a realității pe un ecran te face să rămâi conectat ore în șir acolo, în acea lume, fiindcă nu mai vezi sensul ieșirii în adevărata realitate care te înconjoară. Din experiența proprie pot spune că acesta este rolul jocurilor și al companiilor de jocuri video. Ele trebuie să te facă pe tine prin tot felul de tertipuri să rămâi conectat tot timpul și să uiți de toate nevoile omenești – mâncat, băut, comunicare cu cei din jur.

Într-adevăr, așa cum spuneam mai sus, este incredibil nivelul la care a ajuns tehnologia să creeze noi lumi virtuale, să scrie texte de orice fel, să livreze informații oricând și să ne domine prin simpla sa prezență.

Din păcate, noi nu ne putem opune trendului tot mai ascendent, dar putem să folosim tehnologia în scopuri productive, iar când vine vorba de timp liber, să ne reîntoarcem la perioada de acum nu mult timp, cea în care citirea unei cărți domina lumea. Ea era rețeaua de socializare, ea, ziarele, gazetele și așa mai departe.

Ne relaxează creierul și, mai mult de atât, ne desparte, câteva minute sau ore dintr-o zi, de tehnologie.

Astfel văd eu lucrurile în privința avansului digitalizării tuturor lucrurilor din jurul nostru.

Alexandru OPREA-BANU

Viața fiecăruia dintre noi s-a schimbat de când am început să avem electrocasnice, aparate de comunicare și de cercetare, mașinării speciale pentru toate domeniile și multe multe altele.

Ce-ar fi ca acum să nu mai ai frigider, aragaz, lumină și apă?

Astăzi par nevoi primordiale care ne conferă o viață stabilă și sigură pentru desfășurarea activităților de zi cu zi.

Omul s-a schimbat odată cu nevoile, iar asta se vede clar în cerințele fiecăruia și pretențiile acestora. Mai nou, se dorește a avea lucruri cât mai performante care să ne ușureze munca, dar câteodată și fala o ia pe dinainte.

Dorința de a fi acceptați în societate se vede cel mai bine în rândul tinerilor, pentru că ei, în juvenila lor vârstă, cred că ce contează cu adevărat stă în bunuri materiale care ajung să-l definească pe om și să-i creeze o falsă imagine.

Caracterul însă exprimă altceva, iar, în loc să oglindească aspectul exterior, îl deteriorează.

Aici se află problema și de aceea lumea devine din ce în ce mai rece, mai neatentă și mai bulversată.

Noi, cei de astăzi, trăim în două lumi pe care mulți nu le mai pot distinge, iar acestea sunt „online-ul“ și „viața reală“.

Totul pe Internet poate fi văzut cu alți ochi, frumos, grandios, ușor realizabil și aproape de tine, însă, după stingerea ecranului, revii aici, în lumea aceasta, reală, care te definește și care îți dă adevărata forță. Comunicarea fizică, directă, cu fiecare om, are un mare plus în viața personală, precum și la nivel de societate. Spun asta pentru că sunt îngrijorat să văd în timpul mersului cu mijloace de transport sau pe stradă atât de mulți oameni care, în loc să-și arunce priviri unul altuia, stau cu capul plecat spre un ecran, care îți dă uitare și te face orb în lume.

Privirile romantice de care ne povesteau bunicii și părinții noștri au fost și vor rămâne o poveste foarte frumoasă, fiindcă în prezent pare că acelea au fost scoase din basme, nu dintr-o întâmplare reală, în care om cu om se conecta și creau emoții și amintiri de neuitat.

Dacă încerci să ieși puțin din bula asta a digitalizării continue și să te uiți din afară, totul pare a fi moleșitor și trist.

Pe cât de multe beneficii are asupra omului și a întregii lumi, pe atât de rea este în privința comunicării interumane, verbală sau nonverbală.

Ce spun se leagă de marea masă și de cum se vede în perspectivă această boală media.

Totuși, acesta este cursul lumii, iar noi trebuie să ne adaptăm trendului, dar să nu devenim ca el.

Ziua de ieri, de astăzi și de mâine va avea un rol primordial în cum va arăta viitorul peste ani, creionându-l încet încet, așa cum se cuvine.

Aceasta este fața digitalizării prin ochii mei, una foarte performantă în toate domeniile, dar eșuată printre suflete!!!

Alexandru OPREA-BANU

Pentru a ne adapta la era digitală este necesară regândirea politicilor educaționale, investițiile în capitalul uman fiind probabil mai importante astăzi ca niciodată. În multe cazuri, universitățile pregătesc studenții pentru locurile de muncă din trecut și cel mult din prezent și mai puțin pentru viitor.

Tinerii care sunt astăzi pe băncile școlii, cei care îi îndrumă și cei care alcătuiesc programele lor școlare au foarte puține idei despre ceea ce este piața muncii într-o lume interconectată, cu acces la informație 24/7, unde înveți permanent lucruri noi și te înscrii la diferite cursuri/universități online, la doar un clic distanță. În același timp, o prioritate este găsirea de soluții pentru persoanele care au deja un loc de muncă, dar se confruntă sau se vor confrunta cu probleme ca urmare a schimbărilor aduse de digitalizare, automatizare, robotică. Dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții, în primul rând, precum și adaptabilitatea, flexibilitatea, gândirea critică, creativitatea par să facă parte din soluțiile viitorului.

Angajatorii vor juca, de asemenea, un rol important în sprijinirea/pregătirea angajaților pentru a putea să se adapteze la noile cerințe și schimbări care vor avea loc la locul de muncă, așa cum patronii trebuie să-și regândească strategia de management al resurselor umane pentru a rămâne competitivi și a avea oportunitatea unei dezvoltări durabile în contextul digitalizării.

Sunt subliniate următoarele recomandări de acțiune:

• Proiectarea unui sistem național de educație online (platforme naționale ușor de utilizat și sigur, integrat cu sistemele de administrare a datelor și cu cele pentru evaluarea studenților);
• Proiecte de dezvoltare instituțională prin digitalizare;
• Programe de instruire dedicate educatorilor/profesorilor pentru a-i ajuta în predarea online;
• Sprijin pentru implementarea resurselor pedagogice adecvate pentru predarea online;
• Cursuri special concepute pentru ca profesorii să utilizeze tehnologii avansate;
• Sprijin financiar pentru studenții vulnerabili (pentru achiziționarea de laptop, aplicații etc.);
• Platforme unitare/standardizate pentru educația online;
• Adaptarea programelor de învățământ la toate nivelurile de învățământ (primar, secundar inferior, secundar superior) la specificul tehnologiilor digitale;
• Stabilirea obiectivelor și cerințelor specifice de calitate pentru activitățile digitale (online);
• Crearea și susținerea financiară a unui program de „digitalizare“ a învățământului superior, prin care pot fi alocate resursele necesare implementării sistemelor informatice integrate;
• Investiții majore în servere și rețele interne modernizate, precum și în rețele avansate pentru angajații de specialitate;
• Modificarea legislației pentru educația online.

Unul dintre obiectivele principale ar trebui să fie actualizarea programelor de învățământ pentru a pregăti studenții astfel încât aceștia să aibă competențe digitale compatibile cu cele cerute de piața muncii. Pentru educație și instruire și, chiar mai mult, pentru a anticipa cerințele (competențe ale viitorului) care au apărut ca urmare a implementării de noi tehnologii legate de digitalizarea din perspectiva pieței muncii, este necesar să se dezvolte noi modele pentru a estima impactul acestor tehnologii asupra locurilor de muncă pentru toate sectoarele economiei țării.

Luând în considerare provocările pe care tehnologiile digitale le pot aduce pieței muncii, există o serie de soluții posibile, cu impact pozitiv:

• Dezvoltarea sistemelor educaționale și a învățării pentru un loc de muncă schimbat/altfel;
• Determinarea modului în care sectorul privat poate desfășura formarea;
• Crearea de stimulente pentru investițiile din sectorul privat pentru a trata capitalul uman ca oricare altul;
• Explorarea parteneriatelor între sectoarele public și privat pentru a stimula investițiile în facilitarea infrastructurii;
• Regândirea venitului (de exemplu, venitul universal de bază);
• Regândirea sprijinului pentru tranziție și siguranța lucrătorilor afectați;
• Adoptarea de soluții compatibile cu tehnologiile care pot fi utilizate pe piața muncii pentru îmbunătățirea corelației, accesului și reducerea decalajelor de competențe;
• Concentrarea pe crearea de locuri de muncă;
• Inovarea modului în care oamenii lucrează cu mașinile;
• Controlul beneficiilor productivității tehnologice pentru a crea creștere, surplus și forță de muncă, care configurează spațiul pentru soluții creative și, în cele din urmă, beneficiază de toate acestea.

Valul digitalizării este atât de puternic încât schimbarea este inevitabilă, inclusiv în educație. Astfel, Educația 4.0 a apărut ca un răspuns conceptual, un concept omniprezent în sistemele educaționale actuale, în care oamenii și tehnologia sunt reunite pentru a crea noi oportunități de învățare.

Cadrul pentru competența digitală a educatorilor (DigCompEdu) reprezintă o abordare fundamentală care recunoaște nevoia puternică a educatorilor din multe țări europene pentru un set de competențe digitale specifice profesiei, pentru a profita de potențialul tehnologiilor digitale pentru a îmbunătăți și a inova educația.

Dr. ing. Daniel BOTĂNOIU

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat, la jumătatea lunii aprilie, cea de-a doua rundă de atragere de fonduri pentru subinvestiția I.1.b. Construirea de insule ecologice digitalizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență 2020 – 2026. Apelul de finanțare este deschis în perioada 20.04.2023 - 20.06.2023.

În cadrul primei runde, lansate în toamna anului trecut, au fost selectați 167 de beneficiari care au solicitat finanțarea a 8.395 de insule ecologice digitalizate, în valoare de 140,104,000 euro.

Alocarea financiară aferentă celei de-a doua runde este repartizată astfel:

– pentru insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi: 77.979.971,54 euro;

– pentru insule supraterane cu containere individuale: 31.662.349,22 euro;

– pentru insule subterane cu containere individuale: 10.383.679,24 euro.

Această subinvestiție sprijină activități/acțiuni specifice pentru înființarea și dotarea de insule ecologice digitalizate (ansamblu de containere), pentru următoarele fluxuri de deșeuri colectate separat: deșeuri de hârtie și carton, deșeuri de plastic și metal, deșeuri de sticlă, deșeuri biodegradabile, deșeuri reziduale, acțiuni specifice pentru dezvoltarea platformei software necesară operării insulelor ecologice digitalizate și administratorii datelor, acțiuni specifice de promovare a investițiilor, precum și pentru promovarea principiului „plătește pentru cât arunci“.

„Apelul, lansat în toamna anului trecut, a demonstrat interesul crescut pentru finanțarea acestor insule ecologice digitalizate. Oferim și posibilitatea instalării unor insule ecologice digitalizate subterane, care funcționează foarte bine în zone de turism, în zonele urbane, unde nu pot fi amplasate celelalte tipuri de containere. Aceste insule vor fi extrem de utile în managementul deșeurilor din România, având capacități pentru cele 5 fracții: pentru biodegradabil, rezidual, sticlă, plastic și metal, hârtie și carton“, a declarat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Beneficiari eligibili sunt: unitățile administrativ-teritoriale, asociațiile de dezvoltare intercomunitară (ADI-uri), alte asocieri de UAT-uri.

Valorile eligibile corespund unor costuri unitare, după cum urmează:

• insule supraterane încasetate cu containere de 1,1 metri cubi – 14.000 euro/insulă, fără TVA;
• insule supraterane cu containere individuale – 19.000 euro insulă, fără TVA;
• insule subterane cu containere individuale – 50.000 euro/insulă, fără TVA.

Ca urmare a implementării acestei subinvestiții, până la 30 septembrie 2024 se vor realiza și operaționaliza cel puțin 7.000 de insule ecologice digitalizate, iar până la 30.06.2026 se vor realiza și operaționaliza cel puțin 13.752 de insule ecologice digitalizate.

Laura ZMARANDA

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este printre primele instituții în care procesul de digitalizare a fost implementat cu succes și a devenit în foarte scurt timp un exemplu de bună practică la nivel național și european.

Depunerea cererilor de finanțare de către solicitanții de fonduri europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) se realizează online, dar au fost implementate și alte module aferente tuturor etapelor procedurale specifice proiectelor finanțate de AFIR, cum ar fi achiziții online pentru proiectele contractate sau depunere online a cererilor de plată pentru rambursare.

De asemenea, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a implementat și solicită utilizarea semnăturii electronice în relația cu solicitanții și beneficiarii PNDR 2020.

„Digitalizarea atât de necesară mai ales în ultima perioadă, a fost realizată rapid și fără blocaje de către AFIR, activitatea curentă și relația cu beneficiarii nefiind afectată în niciun fel. Mai mult, întregul proces de digitalizare a produs efecte directe, prin economisirea tipăririi documentelor necesare întregului flux procedural, obținând un beneficiu dublu: financiar și ecologic. Ne concentrăm în acest moment la nivelul instituției pe construirea, în principal cu echipa IT a AFIR, care a ajuns la un nivel de profesionalism foarte înalt, a unor instrumente digitale web care să sprijine și mai mult informarea și activitatea de implementare a beneficiarilor noștri. În domeniul digitalizării nu există pauză, iar AFIR investește în permanență timp și profesionalism pentru a fi la zi cu cerințele unei societăți din ce în ce mai mult concentrată pe servicii virtuale.” a precizat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

Toate aceste acțiuni realizate în mod concret la nivelul Agenției au permis obținerea unui impact pozitiv considerabil atât din punct de vedere financiar, cât și de mediu, deoarece s-a reușit economisirea unor resurse importante privind hârtia, consumabilele, dar și reducerea costurilor de tipărire.

În acest sens, în 2019 consumul de hârtie la nivelul AFIR era de 12 milioane de pagini. O dată cu venirea pandemiei și cu creșterea nivelului de digitalizare, a scăzut la 7,9 milioane de pagini, în 2020, de unde rezultă o economie de 4,1 milioane de pagini. De la începutul lui 2021 și până în prezent, AFIR a utilizat și mai puține pagini, respectiv 5,4 milioane, înregistrând o economie semnificativă de 2,5 milioane de pagini față de anul precedent. În total, în anii 2020 și 2021, AFIR a economisit peste 6,5 milioane de pagini.

Dacă în 2019, AFIR a avut costuri cu hârtia de aproximativ 436.000 de lei, pentru următorii doi ani împreună, 2020 și 2021, AFIR a scăzut costurile pentru hârtie, reușind să ajungă la costuri de aproximativ 400.000 de lei, în total – 2020 și 2021. Astfel, economia de hârtie este de peste 50% în ultimii doi ani însumați.

Totodată, s-au realizat economii considerabile și în ceea ce privește costul de tipărire a documentelor. În acest sens, în 2019 pentru tonere și servicii de întreținere a imprimantelor din toate structurile Agenției s-au cheltuit 1,38 milioane de lei, iar pentru doi ani, 2020 și 2021, AFIR a avut costuri de 1,42 milioane de lei, economisind aproximativ jumătate din valoare, ajungându-se astfel la o medie anuală de 0,7 milioane de lei costuri de tipărire.

Digitalizarea agriculturii este un subiect despre care s-a tot vorbit și se vorbește fiind, de altfel, o soluție pentru multe dintre problemele industriei agricole.

Unul dintre principalele proiecte de transformare digitală a agriculturii este DEMETER, o aplicare pe scară largă a platformelor bazate pe IoT (Internet of Things) bazate pe agricultură inteligentă interoperabilă, implementată printr-o serie de 20 de piloți din 18 țări (dintre care 15 țări membre UE, inclusiv România).

Lansat în 2019, DEMETER a împlinit un an, ocazie cu care a fost lansat și primul apel deschis pentru proiecte, numit DEVELOP. Misiunea sa este de a atrage start-up-uri și IMM-uri cu produse tehnologice ce pot fi implementate în cadrul mediului de afaceri din agricultură. Proiectele depuse, ce au avut termen-limită data de 18 noiembrie 2020, vor fi evaluate și selectate în perioada 19 noiembrie – 31 decembrie 2020, potrivit unui comunicat transmis de Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR). Urmează apoi faza de contractare, în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2020, iar până la 31 iulie 2021 se vor derula etapele de dezvoltare, respectiv Develop – Sprint #1, #2 și #3.

Ce finanțează DEMETER

Potrivit APPR, DEMETER va finanța activitățile de integrare și interoperabilitate ale soluțiilor tehnologice și îmbunătățirea nivelului lor de inovație. Astfel de soluții vor mări și îmbogăți rezerva de oferte și opțiuni tehnologice ale DEMETER către cocrearea unor soluții specifice, pentru a ajuta utilizatorii finali să-și depășească nevoile și provocările.

„Suma totală disponibilă pentru primul apel deschis DEMETER este de 300.000 de euro. Fiecare IMM poate obține până la 30.000 de euro finanțare fără capitaluri proprii, iar proiectul va sprijini între 8 și 12 IMM-uri. Dar finanțarea nu este totul, proiectul va sprijini IMM-urile selectate cu suport tehnic și acces la infrastructura de top“, explică Miguel Goncalves, reprezentantul F6S – cea mai mare comunitate de start-up/IMM la nivel global – și managerul apelului deschis DEMETER.

Potrivit lui Goncalves, un nou apel deschis este planificat a se lansa vara viitoare. DEPLOY va avea un obiectiv diferit de primul apel deschis, DEVELOP, obiectivul propus fiind acela de a desfășura piloți geografici distribuiți la scară mică, pentru a demonstra impactul și potențialul abordării DEMETER în digitalizarea și stimularea agribusiness-ului european. „Vom căuta să finanțăm mici consorții de 2-3 parteneri cu un buget de până la 150.000 de euro pe proiect“, mai spune managerul primului apel deschis DEMETER.

Cum se poate controla

Întreaga activitate în cadrul DEMETER se învârte în jurul celor 20 de piloți, a situațiilor de utilizare din lumea reală și a cerințelor pe care le generează. „Obiectivul este de a ne asigura că orice dezvoltăm în DEMETER poate fi util și altor părți interesate din domeniul agricol și, în primul rând, fermierilor. Subiectele, sfera și dimensiunea piloților noștri acoperă o suprafață vastă, de la economisirea resurselor, cum ar fi apa și energia, la o gestionare a culturilor mai compatibilă cu mediul înconjurător, prin aplicarea redusă a îngrășămintelor și pesticidelor, îmbunătățirea bunăstării animalelor și trasabilitatea lanțurilor de aprovizionare“, se mai arată în comunicatul transmis de APPR. Unul dintre aspectele cheie în toate activitățile este de a pune fermierii în control asupra datelor și de a sprijini schimbul de date ușor, dar sigur, de exemplu în scopul evaluării comparative sau de raportare. În timpul primului an al proiectului din cei patru ani, s-a lucrat îndeaproape cu fermierii pentru a înțelege corect situația lor actuală, provocările și așteptările lor, se mai precizează în comunicat.

Cum ajută

După dezvoltarea arhitecturii generale de referință DEMETER, prima versiune a platformei și a instrumentelor de integrare a fost lansată acum. Principalele sale componente sunt: spațiul de colaborare deschis părților interesate (SOCS), unde fermierii, experții și alte părți interesate se reunesc pentru a colabora și împărtăși cunoștințele; DEMETER Enabler Hub (DEH), în care utilizatorii pot naviga și obține acces la resursele DEMETER; spațiul de interoperabilitate agricolă (AIS), unde dezvoltatorii își pot integra și implementa aplicațiile compatibile cu DEMETER și un număr de entități consolidate DEMETER (DEEs), care sunt entități externe sau furnizate de parteneri (lucruri, aplicații, platforme, servicii) pentru a oferi API-uri comune și pentru a utiliza modele comune de date. Acestea din urmă sunt specificate în modelul de informații privind agricultura, care oferă un model de meta-date și o serie de ontologii care alcatuiesc un model comun de date semantice.

Ce probleme ar putea rezolva proiectele primului apel deschis

Apelul deschis DEMETER #1 Develop este concentrat pe câteva provocări diferite: lucrările solului și monitorizarea umidității; aplicație foto interoperabilă cu etichetă geografică (Interoperable Geo Tagged Photo APP) – obiectivul este de a facilita furnizarea de fotografii cu etichetă geografică cu meta-date specifice de la fermieri către FMIS sau Agențiile de Plată; activator ISOBUS – scopul este de a permite diferitelor protocoale și standarde din domeniul agroalimentar să comunice între ele, permițând echipamentelor să interopereze cu alte echipamente și platforme; soluții bazate pe blockchain pentru aplicații agricole: nevoia de trasabilitate în domeniul agricol este bine cunoscută și ar putea fi aplicată în numeroase scenarii, de la simpla monitorizare a lanțului de aprovizionare, urmărirea achizițiilor, producția recoltelor și produselor alimentare până la înregistrarea terenurilor și plata serviciilor; integrarea proceselor de afaceri DEMETER (BPM): se dorește încurajarea managerilor de fermă să utilizeze mai bine o serie de surse de date și să creeze acțiuni bazate pe analiza datelor colectate pentru a îmbunătăți eficiența operațională.

Simona Nicole David

Cercetarea, inovarea și digitalizarea pot fi mai bine direcționate spre domeniul produselor ecologice. Acest lucru a fost scos în evidență recent, când Asociația și Consorțiul de clustere INTER-BIO împreună cu USH Pro Business au organizat, la Brașov, seminarul „Provocările din agricultura ecologică“, o nouă întâlnire dedicată operatorilor din sector. Evenimentul a fost găzduit de Cooperativa agricolă Bio Carpathia din Braşov și s-a desfășurat în format hibrid.

Dezbaterea a punctat subiecte legate de importanța standardizării în agricultura ecologică, necesitatea colaborării între operatori, importanța cercetării, a transferului de cunoștințe și de tehnologii, precum și aplicarea de soluții de digitalizare, conectare a proceselor, dar și algoritmi de AI pentru predicția evenimentelor specifice domeniului. Potrivit reprezentanților USH Pro Business, concluziile dezbaterii au evidențiat provocările imediate din domeniul agriculturii ecologice, accelerate și de criza epidemiologică. Presiunea cade deopotrivă pe fermieri, procesatori, comercianți în efortul fiecăruia sau conjugat de a oferi produse de calitate, la standarde naționale sau internaționale solicitate. Presante sunt acum obiectivele operatorilor legate de digitalizarea proceselor. Acestea implică pregătirea personalului calificat pentru tehnologii avansate, în vederea implementării noilor soluții la nivel de fermă. Lista nevoilor imediate, identificate, este lungă și cuprinde: identificarea și implementarea de soluții inteligente pentru reducerea consumului de energie în ferme și unități de procesare, reducerea amprentei de carbon/produs alimentar, găsirea unor soluţii inovative pentru prelungirea termenului de valabilitate a produselor bio, monitorizarea inteligentă a culturilor și a efectivelor de animale în sistem ecologic și, nu în ultimul rând, transferul tehnologic în domeniul producţiei şi procesării bio a alimentelor.

Standardizarea, importantă

Totodată, un reper important în alinierea la cerințele pieței este standardizarea. Este necesară celor care lucrează în domeniu, pentru că aduce informația corectă la nivelul părților interesate. Reprezentantul ASRO a expus rolul referențial al standardelor naționale și internaționale pentru operatorii bio, de ghidare a operatorilor, autorităților, consumatorilor în identificarea acelor produse agroalimentare ecologice de calitate. Mai mult, a insistat pe implicarea standardizării în cercetare, în elaborarea ghidurilor, a liniilor directoare și chiar a suporturilor tehnice ce stau la baza elaborării legislației specifice. „Avem în vedere susținerea tuturor celor implicați pe filierele de produse ecologice să investească în CDI și în digitalizare. Suntem parte din centrele regionale de digitalizare și inovare și suntem pregătiți să-i sprijinim. Și de această dată, start-up-urile și firmele partenere ale Universității Spiru Haret au prezentat soluții digitale care au fost apreciate“, a declarat Costin Lianu, director general USH Pro Business, președintele Asociației INTER-BIO.

„Ne bucurăm că am putut găzdui un astfel de eveniment împreună cu Universitatea Spiru Haret și Asociația Inter-Bio, unde aceasta este membru fondator. Avem multiple colaborări atât în domeniul CDI cât și în zona organizării și susținerii filierelor de produse. Asociația noastră este un promotor activ al produselor ecologice atât în regiune, cât și la nivel național“, a declarat Aurel Blaj, președintele Cooperativei agricole Bio Carpathia, cu sediul în Brașov.

Bogdan Panțuru