reclama youtube lumeasatuluitv

MADR a demarat ample acțiuni de verificare pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute

Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, a demarat ample acțiuni de verificare a obligațiilor legale pe care le au comercianții, utilizatorii și prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor în conformitate cu legislația în vigoare.

Controalele sunt extinse la nivelul țării, atât în unități fitofarmaceutice, cât și în piețe, târguri, oboare și chiar la utilizatorii sau prestatorii de servicii cu produse de protecție a plantelor. Acestea au un rol preventiv și ne dorim ca disfuncționalitățile constatate de-a lungul timpului sa nu se mai regăsească, astfel încât verificările inspectorilor fitosanitari să aibă un rol preventiv și de îndreptare și doar, mai apoi de sancționare.

Agenții economici sau persoanele fizice care desfășoară sau doresc să desfășoare activități cu produse de protecție a plantelor, trebuie să respecte prevederile Ordonanței nr. 4 din ianuarie 1995 privind fabricarea, comercializarea și utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor în agricultură și silvicultură, aprobată prin Legea nr.85 /1995, a Ordonanței Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecția plantelor, precum și pentru modificarea și abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar aprobată prin Legea nr.28/2009.

Inspectorii fitosanitari din cadrul Direcției Fitosanitare București au depistat în urma controalelor efectuate neconformități privind depozitarea produselor de protecție a plantelor și efectuarea de tratamente fitosanitare în condiții improprii, ceea ce adus la anularea Autorizației pentru utilizarea produselor de protecția plantelor precum și, anularea Autorizației pentru prestări servicii, conform art.33 din OG nr. 4/1995 modificat prin art. 7 din OG nr 41/2007.

De asemenea, au fost depistați operatori economici care comercializau produse de protecție a plantelor fără a deține certificat de înregistrare sau comercializau produse expirate, utilizatori care nu au returnat ambalajele și produse etichetate necorespunzător.

Pentru 12 neconformități s-au aplicat sancțiuni în valoare de 21.600 lei, conform prevederilor OG nr. 4/1995 și OG nr. 41/2007.

În baza protocolului încheiat intre Autoritatea Națională Fitosanitară și Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției Române, sunt constituie echipe de control pentru depistarea comercializării de produse de protecție a plantelor contrafăcute și/sau depozitate în locații neautorizate.

SCRISOARE DESCHISĂ ÎN VEDEREA SUSȚINERII PROMULGĂRII LEGII PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

În amabila atenție a:

Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Președinte al României,

Domnului Dacian CIOLOȘ, Premier al României,

Domnului Achim IRIMESCU, Ministru Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

Tuturor liderilor partidelor politice,

Consumatorilor din România,

În iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare, prin care încurajează statele membre să identifice modalităţi de îmbunătăţire a protecţiei acordate micilor producători agro-alimentari şi comercianţi cu amănuntul, împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care în general sunt mult mai puternici.

Michel Barnier, vicepreşedinte al Comisiei, Comisar pentru pieţe interne şi servicii, a declarat: „în calitate de consumatori, putem cu toţi să facem cumpărăturile la comercianţii cu amănuntul locali, însă lanţul de aprovizionare cu alimente se situează, în mod clar, la nivelul pieţii unice europene. Este necesar să existe condiţii de concurenţă echitabile între pe de o parte, furnizori şi comercianţii cu amănuntul de produse alimentare care au statutul de IMM-uri, şi pe de altă parte marii producători şi supermarket-urile multinaţionale. Practicile comerciale neloiale pun în pericol acest lucru. Sectorul a depus eforturi importante şi valoroase pentru a aborda comportamentele neloiale şi ar trebui să continue această practică. Statele membre ar trebui să se asigure că dispun de cadre de reglementare eficace şi coerente pentru a valorifica şi a completa iniţiativele de autoreglementare”.

În combaterea practicilor comerciale neloiale, Comisia a identificat cinci elemente cheie care pot beneficia de o reglementare eficace şi anume:

► reglementarea lanţului de aprovizionare;

► principalele tipuri de practici comerciale neloiale;

► flexibilitate sau rigiditate în definirea practicilor comerciale neloiale;

► confidenţialitatea plângerilor şi posibilitatea de a realiza investigaţii din proprie iniţiativă;

► efect de descurajare;

În ceea ce priveşte tipurile de practici comerciale neloiale Comisia enumeră pe cele mai des întâlnite în lanţul de aprovizionare cu alimente, şi anume:

- o parte nu ar trebui să transfere în mod nejustificat sau neloial propriile cheltuieli sau riscuri antreprenoriale celeilalte părţi;

- o parte nu ar trebui să solicite celorlalte părţi avantaje sau beneficii de orice natură, fără a furniza un serviciu legat de avantajul sau beneficiul solicitat;

- o parte nu ar trebui să modifice în mod unilateral şi / sau retroactiv un contract cu excepţia cazului în care contractul permite în mod specific acest lucru, în condiţii echitabile;

- nu ar trebui să existe încetarea neîntemeiată a unei relaţii contractuale, sau ameninţarea nejustificată de încetare a unei relaţii contractuale.

- delistarea furnizorilor in cazul ca nu accepta unele conditii impuse de catre reteaua comerciala;

Planul european de acţiune în domeniul comerţului cu amănuntul din ianuarie 2013 (IP / 13 / 78) a subliniat importanţa promovării relaţiilor comerciale durabile prin abordarea practicilor comerciale neloiale.

Practicile comerciale neloiale au în mod cert efecte negative, în special asupra IMM-urilor din lanţurile de aprovizionare cu alimente. Pot afecta capacitatea IMM-urilor de a supravieţui pe piaţă, de a face noi investiţii financiare în produse şi tehnologii şi de a-şi dezvolta activităţile transfrontaliere în cazul pieţii unice.

Cum altfel se explică situaţia din România când din cauza dificultăţilor cu care se confruntă agricultorii europeni pe fondul scăderii preţurilor la anumite produse agricole de bază, acestea au scăzut şi în România cu procente între 10 – 20% la poarta fermei, s-a redus TVA-ul de la 24% la 9%, iar conform indicelui preţului de consum, comunicat de INNS la 31.12.2015, preţul alimentelor s-a redus doar cu 3,8% faţă de 31.12.2014.

Diferenţa de preţ la poarta fermei + diferenţa de TVA a intrat în profitul reţelei comerciale. În plus faţă de acest profit producătorul agricol trebuie să plătească şi taxe către o parte a reţelei comerciale pentru aşa zise servicii.

În comunicarea Comisiei, România figurează ca şi cadru de reglementare cu Legea 321/2009, care se referă la relaţia producător – comerciant, dar care din păcate menţine în corpul legii unele practici comerciale neloiale, aşa cum sunt definite de către comunicarea Comisiei, menite să afecteze negativ IMM-urile din producţia agro-alimentară din România.

Astfel, perceperea de către o parte a reţelei comerciale de taxe cuprinse între 15 – 35% din preţul produsului se încadrează în prima definiţie a Comisiei „transferul în mod nejustificat sau neloial a propriilor cheltuieli sau a riscurilor antreprenoriale”.

Prin modificarea Legii 321 se urmăreşte corectarea următoarelor situaţii:

1) Eliminarea taxelor percepute de către o parte a reţelei comerciale, care se constituie în mod cert în practici comerciale neloiale, având următoarele argumente:

- nu toată reţeaua comercială percepe aceste taxe, ci doar reţeaua comercială modernă, supermarket-uri şi hipermarket-uri;

- prin perceperea acestor taxe doar de către o parte a comercianţilor, piaţa produselor agro-alimentare este complet distorsionată;

- nu toată marfa livrată de către un producător este supusă taxelor percepute de unele reţele, ci doar brand-urile de firmă (brand-urile proprii ale comercianților sunt scutite de aceste taxe);

- marfa provenită din comerţul intra comunitar sau din import, nu este supusă aceloraşi reguli de taxare.

2) Etichetarea corespunzătoare conform legislaţiei naţionale şi europene. Prin impunerea acestei obligaţii în lege se urmăreşte:

- creşterea responsabilităţii operatorilor din piaţă pentru o corectă etichetare;

- eliminarea fraudelor alimentare prin neetichetare sau etichetare incompletă, menită să inducă în eroare consumatorul;

3) Prin reglementarea termenelor de plată la 30 zile calendaristice şi 7 zile calendaristice pentru produse alimentare proaspete, se elimină creditarea de către producător a comerciantului la termene mult mai largi şi de multe ori impuse de comerciant ca şi poziţie dominantă în piaţă.

4) Obligaţia legală a comercianţilor persoane juridice de a comercializa 51% din alimentele de bază (carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie), din lanţul alimentar scurt, vine de fapt în sprijinul IMM-urilor, conform recomandărilor Comisiei, şi nu constituie o piedică în ceea ce priveşte comerţul intra comunitar.

Aceasta este o măsură de sănătate publică pentru a încuraja consumul de produse în stare proaspătă.

Precizam că acel buchet de profesori care au semnat scrisoarea deschisă transmisă ieri, mai bine și-ar folosi experiența profesională pentru a realiza strategii economice, deoarece până acum din păcate strategiile ne-au adus țara în situația în care este.

Stimate Domnule Președinte IOHANIS, având în vedere argumentele prezentate anterior solicităm promulgarea propunerilor de modificare a Legii 321/2009, privind comercializarea produselor alimentare.

Vă menționăm că în momentul de față rețelele comerciale forțează încheierea unor noi contracte comerciale care să prelungească cu minim 1 an condițiile nefavorabile impuse fermierilor români, până la promulgarea legii.

Vă rugăm să nu fiți complice la aceasta încercarea mârșavă de a ocoli încă odată legea și să promulgați în regim de urgență această lege aprobată de Parlament.

Organizațiile cosemnatare ale prezentei scrisori deschise menționate mai jos reprezintă aproximativ 80% din sectorul agroalimentar românesc și alte sectoare conexe.

Cu deosebită considerație,

1. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ PRO AGRO – Președinte Emil DUMITRU

2. LAPAR - Președinte Laurentiu BACIU

3. UNIUNEA CRESCĂTORILOR DE PĂSĂRI DIN ROMÂNIA – U.C.P.R. – Președinte Ilie VAN

4. ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÎNIA – A.P.C.P.R. – Președinte Ioan LADOȘI

5. ORGANIZAŢIA  NAŢIONALĂ INTERPROFESIONALĂ VITIVINICOLĂ – O.N.I.V. - Președinte Claudiu NECȘULESCU

6. LIGA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII DIN ROMÂNIA – L.U.A.I.R. – Președinte Viorel NICA

7. ASOCIAŢIA FERMIERILOR DIN ROMÂNIA – A.F.R. – Vicepreședinte Adelina POPESCU

8. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A TINERILOR PRODUCĂTORI AGRICOLI DIN ROMÂNIA – A.N.T.P.A.R. – Președinte Marius Mihai MICU

9. FEDERAŢIA OIERILOR DE MUNTE DIN ROMÂNIA – F.O.M. – Președinte Eugen GONȚEA

10. ORGANIZAŢIA INTERPROFESIONALĂ NAŢIONALĂ PROD COM LEGUME - FRUCTE DIN ROMÂNIA – Director Aurel TĂNASE

11. ASOCIATIA CULTIVATORILOR DE LEGUME DIN ROMANIA - Președinte Vlad GHEORHE

12. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A INDUSTRIILOR DE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE DIN ROMÂNIA - A.N.A.M.O.B. – Președinte Viorel MARIN

13. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE DIN ROMÂNIA - A.C.B.C.R. – Președinte Dumitru GRIGOREAN

14. ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CĂRNII – A.R.C. – Președinte Radu TIMIȘ

13. ASOCIAŢIA PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC - A.P.A.R. – Președinte Ștefan PĂDURE

15. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR ŞI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE ŞI PORCINE DIN ROMÂNIA –  A.C.E.B.O.P. – Președinte Mary PANĂ

16. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE DIN ROMÂNIA – A.C.A. – Președinte Ioan FETEA

17. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ BIOMASĂ ȘI BIOGAZ – A.R.B.I.O. – Președinte Ilias PAPAGEORGIADIS

18. ASOCIAȚIA FERMIERILOR CU INVESTIȚII ÎN SECTORUL SUIN– A.F.I.S.S. – Președinte Mironel DASCĂLU

19. ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE VACI ”HOLSTEIN RO”  – A.C.V.- HOLSTEIN RO – Președinte Nicușor ȘERBAN

20. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A CARTOFULUI DIN ROMÂNIA – F.N.C.R. - Președinte Gheorghe BOTOMAN

21. FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA – F.C.B.R. – Președinte Claudiu FRÂNC

22. ASOCIAȚIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ BIO ROMANIA- Președinte Avraham Marian CIOCEANU

23. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ – Secretar General Avram FITIU

24. ASOCIAȚIA BIOTERRA – Președinte Miklos NAGY

25. ASOCIAȚIA INTERPROFESIONALĂ BIO ROMÂNIA – Secretar General Avraham Marian CIOCEANU

26. CONFEDERAȚIA PATRONALĂ UPR BUSINESS ROMÂNIA - Președinte Costel OLTEANU

27. CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A PATRONATELOR DIN ROMÂNIA – CNPR – Președinte Mihai MANOLIU

28. INFO CONS ASOCIAȚIA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR - Președinte Sorin MIERLEA

  • Publicat în Social

Recomandări privind producerea şi comercializarea cărnii de miel

Pentru prevenirea apariţiei unor toxiinfecţii alimentare în perioada Sărbătorilor Pascale, când în mod tradiţional, consumul unor alimente de origine animală şi vegetală, în special carnea de miel, creşte în mod considerabil, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor în colaborare cu Colegiul Medicilor Veterinari de la nivelul judeţului, dispune o serie de măsuri suplimentare, concentrate asupra modului cum se produce, depozitează, transportă şi se comercializează, carnea de miel, produsele din lapte, ouă şi alte produse alimentare specifice acestei perioade.

Potrivit nutriţioniştilor, carnea de miel este importantă în alimentaţie, deoarece reprezintă o sursă importantă de nutrienţi indispensabili corpului, în carnea de miel se găsesc acizi graşi Omega 3, aliaţi în prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Este o sursă esenţială de zinc: întăreşte imunitatea, grăbeşte vindecarea rănilor, intervine în metabolismul celular şi în sinteza ADN-ului şi ARN ului.

Este bogată în vitaminele B3 şi B12, conţine şi carnitină, un aminoacid esenţial, rar întâlnit în alte tipuri de carne, ce are rolul de a stimula metabolismul, îmbunătăţeşte activitatea splinei şi a rinichilor, înlătură starea generală de slăbiciune.

Se recomandă aprovizionarea cu carne de miel în mod obligatoriu numai dacă are avizul medicului veterinar, mielul să aibă greutatea cuprinsă între 14 şi 16 kilograme, deoarece carnea celor mai mici conţine mult colagen şi, prin urmare, este indigestă şi poate produce discomfort alimentar.

Carnea de miel trebuie consumată cu moderaţie, deoarece consumată în exces, poate cauza riscul de pancreatită acută, riscul de gută (inflamaţia articulaţiilor). sau creşterea nivelului de acid uric în sânge

Atenţionăm, că datorită conţinutului ridicat de grăsime, carnea de miel nu este recomandată persoanelor care au un nivel ridicat de colesterol în sânge.          

Pentru producerea şi comercializarea cărnii de miel se urmăreşte:

  • identificarea şi monitorizarea crescătorilor de ovine care sacrifică miei;
  • identificarea şi înregistrarea în baza de date a mieilor obţinuţi în acest an prin medicii veterinari arondaţi;
  • controlul stării de sănătate a efectivelor de ovine;

 Sacrificarea mieilor şi valorificarea cărnii rezultate, în perioada Sărbătorilor de Paşte, este admisă în comformitate cu legislaţia în vigoare, astfel:

1 - în abatoare autorizate sanitar veterinar,  

Carnea se va marcacu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate următoarele: „ROMÂNIA” cu majuscule sau codul ISO al ţării „RO”, numărul de autorizare acordat de A.N.S.V.S.A, abrevierea ”CE” cu majuscule.şi se poate valorifica în unităţi autorizate pe piaţa naţională.

2 - în centre de tăiere cu activitate limitată, care vor fi autorizate să funcţioneze în perioada 14.04 - 30.04.2016.

Autorităţiile locale, asociaţiile crescătorilor de animale, sau crescători de ovine, care doresc să amenajeze puncte de sacrificare miei pentru perioada menţionată, vor depune la sediul D.S.V.S.A. judeţeană o cerere care să cuprindă:

  • datele de indentificare a solicitantului;
  • locaţia unde se amenajează punctul de sacrificare miei;
  • capacitatea de sacrificare şi numărul estimativ de miei care pot fi sacrificaţi;

Autorizarea sanitară veterinară temporară a acestor spaţii de tăiere se va acorda în următoarele condiţii:

  • au mai funcţionat şi în anii anteriori,
  • asigură spaţiil de cazare a mieilor înainte de sacrificare, asigură apă potabilă (caldă şi rece) şi un sistem de canalizare;
  • facilităţi de colectare a subproduselor rezultate în urma sacrificării şi a materialelor de risc (splina şi ileonul) şi dirijarea acestora pentru distrugere;
  • este asigurată asistenţa de specialitate

Carnea se marchează cu marcă de sănătate de formă rotundă, cu un diametru de 3,5 cm, în interiorul căreia este înscris indicativul judeţului, urmat de codul numeric acordat de D.S.V.S.A judeţeană. şi se poate valorifica numai direct la consumatorul final,dar nu poate fi livrată către alte unităţi din domeniul alimentar îngistrate /autorizate sanitar veterinar.

Cetăţenii care achiziţionează miei vii din târguri îi pot sacrifica în astfel de spaţii.

3 - sacrificarea mieilor în gospodăriile populaţiei, carnea rezultată va fi consumată în familia respectivă.

Activitatea acestor unitaţi de sacrificare va fi supravegheată permanent de medicii veterinari repartizaţi şi împuterniciţi de D.S.V.S.A. judeţeană care vor examina, marca (prin ştampilare) şi certifica carnea rezultată.

Tansportul mieilor la unităţiile de sacrificare se va face cu mijloace de transport autorizate, mieii să fie crotaliaţi, însoţiţi de documente de mişcare şi sanitare veterinare care să ateste starea de sănătate a acestora, iar crotaliile de la mieii sacrificaţi vor fi predate medicului veterinar pentru a fi operaţi în baza naţională de date.

Transportul cărnii de miel de la abator la locul de comercializare se va efectua în condiţiile impuse de legislaţia specifică, privind amenajarea mijlocului de transport, a spaţiului de depozitare şi expunere şi cu respectarea normelor de igienă şi temperatură.    

Populaţia trebuie să se protejeze prin:

  • Achiziţionarea cărnii de miel numai din spaţii sau unităţi înregistrate sanitar veterinar, evitând comerţul ”stradal”
  • Verificarea cu atenţie a mărcii de sănătate (ştampila) pentru carne, a instrucţiunilor de pe etichetele produselor alimentare, cu respectarea informaţilor despre producător, componente, a modului de păstrarea, preparare corectă şi valabilitatea lor.
  • Păstrarea alimentelor în frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius.
  • Separarea materiilor prime (în special carnea crudă de miel, vită, porc, pasăre, peşte şi ouă), de mâncărurile deja preparate.
  • Asigurarea condiţiilor de protecţie a alimentelor destinate consumului uman faţă de insecte sau animale
  • Folosirea de ustensile (cuţite, blaturi de lemn, etc) şi echipamente curate şi dezinfectate.
  • Să apeleze la numărul de telefon al unităţilor sanitare veterinare din teritoriu, pentru a sesiza nereguli în domeniul igienei şi a siguranţei alimentelor.

Personalul de specialitate din cadrul D.S.V.S.A. judeţene, efectuează controale şi asigură asistenţă de specialitate în toată perioada premergătoare Sărbătorilor de Paşte, prioritar, la obiectivele considerate cu risc alimentar ridicat (unităţi de sacrificare, pieţe agroalimentarte, carmangerii, depozite alimentare, hiper şi supermarketuri, restaurante, pensiuni turistice, locuri de agrement

În derularea acestor acţiuni serviciile sanitare veterinare vor colabora cu alte instituţii judeţene D.A,J. D.S.P, I.P.J. C.P.C. şi cu autoritaţile locale cu scopul de a asigura populaţiei produse alimentare de calitate, salubre şi pentru a le proteja sănătatea.

Dr. Penţea Ioan - Sectretar Executiv al Colegiului Medicilor Veterinari Judeţul Sibiu

Abonează-te la acest feed RSS