reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Igienizarea și sterilizarea butoaielor de lemn

Pentru că a venit din nou toamna, perioada în care se culeg recoltele, inclusiv strugurii din podgorii, venim în atenția dvs. cu câteva sfaturi practice legate de igienizarea și sterilizarea butoaielor din lemn. Recomandările următoare aparțin unui viticultor din Urechești – Vrancea, Aurelian Lupu.

„Pregătirea butoaielor din stejar pentru vinul din recolta 2018 presupune o igienizare și sterilizare realizate cu atenție. Eu realizez igienizarea prin opărirea butoaielor cu leșie de sodă de rufe. Peste soda de rufe adaug apă fierbinte și agit butoaiele astfel încât leșia să acopere tot interiorul. Apoi las butoaiele pe fiecare parte laterală cca 10-15 min. După ce mă asigur că tot interiorul butoiului a intrat în contact cu apa cu sodă, scurg leșia (fără să o recuperez) și realizez două sau trei clătiri. Dacă se impune clătesc butoiul de mai multe ori cu multă apă rece. Este important ca la final să nu se mai simtă niciun miros de săpun, dat de soda de rufe. Butoaiele astfel spălate le pun la locul lor cu vrana în jos ca să se scurgă toată apa.

A doua zi le pun în poziție normală și le sterilizez cu fitile de sulf, pe care le pun în arzătoare realizate în atelierul familiei. Fitilele cu sulf se folosesc exclusiv pentru vasele din material lemnos și au rolul de a steriliza lemnul. Este de menționat că fumul degajat nu ajută la conservarea vinului. În momentul introducerii arzătorului în butoi, este recomandat ca acesta să fie lăsat cât mai aproape de fundul butoiului, astfel încât prin ardere să se consume tot oxigenul din butoi. În cazul în care fitilul se stinge imediat fără să ardă înseamnă că butoiul nu a fost bine igienizat. În cazul acesta, ori se mai igienizează o dată, mai ales dacă butoiul prezintă un miros neplăcut, ori trebuie clătit bine cu apă pentru că este posibil ca acesta să prezinte vapori de leșie.“

(L.Z.)

  • Publicat în Social

Tratarea butoaielor de vin

Operaţia de tratare a butoaielor de vin care au tirighie şi mucegai este o operaţie foarte importantă, necesară şi obligatorie. În timpul fermentării mustului în butoi până la primul pritoc, precum şi între primul şi al doilea pritoc, în perioada fermentării malo-lactice a vinurilor, pe fund şi pereţi (partea interioară a butoiului) se depune un sediment cu aspect sticlos şi gust acru, format în special din săruri, de tipul tartratului de potasiu, care popular se numeşte deseori piatra vinului, iar în limbajul oenologic de specialitate se numeşte tirighie. Prezenţa tirighiei în butoaiele în care se pune la fermentat o nouă şarjă de must ori, după caz, se pune la maturare – învechire o nouă încărcătură (plin) de vin este foarte nedorită, chiar contraindicată, întrucât tartraţii şi alte săruri se pot redizolva în mustul dulce ori în vinul tânăr, ducând astfel la obţinerea unui vin cu gust ierbos (profesioniştii îi spun ştiros) şi cu aciditate (acreală exogenă, rezultată din redizolvarea sărurilor de acid lactic în mustul dulce ori în vinul tânăr). Din această cauză butoaiele în care s-a fermentat mustul (mai ales roşu) trebuie curăţate de tirighie, prin spălare IMEDIATĂ (dacă-i posibil în aceeaşi zi) după golirea de vinul conţinut. Pentru desprinderea crustelor de tirighie de pe doage este absolut necesară întrebuinţarea lanţului de curăţire, care se leagă bine la un capăt de un băţ de grosimea unei cozi de mătură pentru a putea fi scos din vas după utilizare, iar celălalt capăt se introduce în butoi.

Lanţul trebuie să fie suficient de lung (câţiva metri) pentru ca în timpul rostogolirii butoiului să cureţe şi fundurile. Lanţul se mai poate lega şi de dopul butoiului, iar după curăţare, prin rostogolirea butoiului, se scoate dopul odată cu lanţul din butoi. Se pot folosi lanţuri simple, antiderapante de iarnă cu crampoane sau alte lanţuri cu ghimpi asemănători cumva cu cei de la sârma ghimpată ori la care sunt sudate diferite plăcuţe de oţel foarte ascuţite...! Dacă se spală repede după golire butoiul sau după câteva zile de înmuiere a tirighiei sunt bune chiar şi lanţurile cele mai simple şi la îndemână în orice gospodărie. Curăţarea cu lanţul trebuie obligatoriu să fie însoţită de tratarea cu o soluţie alcalină, dacă este posibil cât mai fierbinte, de sodă de rufe ori var bulgări care se sting pe loc înăuntrul butoiului, tot la fel ca la butoaiele oţetite. Soluţia alcalină fierbinte trebuie însă golită din butoi înainte ca ea să se răcească.

Tratarea butoaielor mucegăite se face fie cu o soluţie fierbinte de sodă calcinată în concentraţie de 10%, fie cu o soluţie fierbinte de acid sulfuric de aceeaşi concentraţie. Totuşi, se recomandă folosirea sodei înaintea acidului, dat fiind pericolul la manipularea acidului sulfuric! Urmează apoi spălarea butoiului de mai multe ori cu apă rece în care s-a amestecat cărbune animal câte 2 kg la 100 de litri de apă, pentru a absorbi mirosul de mucegai care ar fi putut rămâne în butoi. Dificultatea este că pentru micul producător cărbunele animal este relativ greu de procurat. Cu bune rezultate se foloseşte mangalul (cărbunele de lemn pentru forjă), numai că acesta trebuie pus în doze de cel puţin 5-6 kg la 100 de litri volum al butoiului şi sfărâmat în bucăţi atât de mici încât la golire să poată curge liber odată cu apa afară din butoi, dacă butoiul nu are uşiţă de curăţire. Dacă eventual mangalul sfărâmat prea mărunt se lipeşte de pereţii umezi ai butoiului folosim din nou lanţul, dar de această dată numai cu apă. După ce am igienizat butoiul, în vreo câteva luni mangalul s-a uscat, iar vara următoare se poate folosi la foc sau la alte întrebuinţări pentru care este destinat ca atare. Se mai poate folosi la tratarea vaselor mucegăite soluţie concentrată de permanganat de potasiu, 1 kg la 100 de litri apă, pulverizată în interiorul butoaielor folosind pompa de spate pentru stropit la vie. Se mai poate folosi clorura de calciu în concentraţie de 2%.

Pentru a îndepărta apoi mirosul de clor butoiul se spală bine în mai multe ape, iar după zvântare, la 3-4 zile, se afumă până ce persistă în butoi un uşor miros de S02 şi nu se mai simte mirosul de clor. Mai în glumă, mai în serios, trebuie să reţinem următoarele: vinul e blând şi ademenitor la început. Dar, băut peste măsură, înţeapă ca un şarpe şi îşi varsă veninul prin tot sângele! Strugurele este unul dintre cele mai sănătoase fructe, fiind extrem de bogat în vitamine şi substanţe antioxidante, o parte dintre acestea încetinind procesul de îmbătrânire, conform analizelor biochimice. În bobul său, mai ales în coajă şi în seminţe, se găsesc toate vitaminele, lucru destul de rar întâlnit la fructe, având în special vitaminele C, B-urile, D, E, F, K. Bobul de strugure mai conţine şi fosfaţi, ioduri şi cloruri, de la magneziu, potasiu, calciu, sodiu până la coenzima Q10. Datorită acestei compoziţii extrem de bogate în vitamine, strugurii menţin sănătatea ficatului şi a rinichilor. (V. ALEXANDRU)

Prilej de bucurie pentru viticultori - butoaiele sunt pline şi anul acesta

Producţia de vin din acest an este estimată la peste 4 milioane de hectolitri, cu circa 20% mai mare faţă de anul trecut, ceea ce reprezintă un record al ultimilor 3 ani din punctul de vedere al volumului, potrivit prognozelor avansate de Patronatul Naţional al Viei şi Vinului. Condiţiile meteo favorabile, precum şi intrarea pe rod a unor suprafeţe noi au mărit serios producţia, ba chiar au dublat-o în unele cazuri.

Producţie cu 20% mai mare faţă de anul trecut

Patronatul Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) susţine că producţia bună din acest an a fost favorizată şi de faptul că, spre deosebire de anii precedenţi, nu s-au înregistrat importante manifestări extreme ale vremii. „Iarna a fost blândă, iar perioadele prelungite de insolaţie din acest an au permis acumulările de zaharuri în struguri necesare producerii vinurilor de calitate“, se arată într-un comunicat al patronatului.

Culesul viilor a început la mijlocul lunii august în Banat (Recaş) şi Dealu Mare şi a continuat în septembrie, finalizarea acestuia fiind preconizată undeva la mijlocul lunii octombrie.

„Din datele preliminare furnizate de producătorii de vin, estimăm la nivel naţional o producţie cu cel puţin 20% mai mare faţă de anul precedent, peste 4 milioane de hectolitri de vin. Două sunt principalele motive care conduc la această concluzie: intrarea pe rod a noilor suprafeţe cultivate cu viţă-de-vie ca urmare a investiţiilor realizate prin SAPARD şi Programul Naţional Suport pentru Sectorul Vitivinicol 2008–2013 (circa 30.000 ha) şi precipitaţiile bogate căzute pe parcursul acestui an (cca 15% mai mult decât anul prece­dent)“, afirmă Ovidiu Gheorghe, preşedintele PNVV.

Strugurii pentru vin se tranzacţionează în ţară la preţuri care variază între 0,8 şi 1,2 lei/kg. În 2012 România a ocupat locul 11 în topul mondial al producătorilor de vin, la mare distanţă de Italia şi Franţa, care s-au aflat pe primele poziţii. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului (OIV), ordinea a fost următoarea: Italia, Franţa, Spania, SUA, Argentina, Australia, Chile, Africa de Sud, Germania, Portugalia şi România (3,45 milioane de hectolitri).

Creştere de 80% la Ostrov

Producătorul de vinuri Domeniile Ostrov estimează pentru acest an o producție de peste 12.000 tone de struguri de vin (nouă milioane de litri de vin), mai mare cu 80% față de anul trecut.

„Anul acesta recolta la strugurii de vin este una bogată, poate chiar cea mai bogată din ultimii ani, se pot culege în medie 12 tone la ha. Rezultatele sunt mai mult decât pozitive, estimăm o creștere cu 80 de procente a producției de anul acesta, față de cea din 2012. Această creștere se datorează și celor 300 ha care au intrat în 2013 pe rod“, declară Oana Belu, acționar Domeniile Ostrov.

În 2012 Domeniile Ostrov au investit peste 700.000 de euro în replantări cu soiuri nobile, astfel încât în prezent întreaga suprafaţă de peste 1.300 ha „se află în această situaţie privilegiată“. O altă parte din aceste fonduri au fost direcționate spre achiziționarea de utilaje şi instalaţii de producție, tehnologii de ultimă generație, afirmă Belu.

La Ostrov, peste 600 de oameni participă timp de două luni la culesul strugurilor de pe cele 1.000 ha cultivate cu viţă-de-vie. Compania are în dotare și o mașină de recoltat struguri care adună zilnic peste 20 de tone. Procesul de vinificație a început odată cu culesul strugurilor. Pe măsură ce sunt culeși, strugurii sunt încărcați în remorci, după care aceștia ajung la zdrobit și mai apoi mustul intră în procesul de fermentație și maturare. Tot acest proces se va încheia în luna noiembrie, după ce se va finaliza recoltarea, afirmă reprezentanţii companiei. Alături de podgoria de viţă-de-vie, compania mai deţine aproape 400 ha de pomi fructiferi şi 200 ha de legume.

Murfatlar aşteaptă o majorare de 30%

Compania Murfatlar, unul dintre principalii jucători pe piaţa internă a vinului, se aşteaptă în acest an la o producţie mai mare de vin cu 30% faţă de anul trecut. Culesul a început în 5 septembrie, procesul fiind finalizat în jurul datei de 5 octombrie, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Creşterea producţiei a fost influenţată de condiţiile meteo favorabile şi de faptul că nu ne-am confruntat cu fenomene extreme. În sezonul de iarnă temperaturile au fost în general blânde, lăsând astfel ca mugurii să se dezvolte, primăvara a adus precipitaţii normale şi iată că am avut parte şi de o vară însorită, cu temperaturi ridicate, ceea ce conduce la acumulări de zahăr în struguri şi, prin urmare, la vinuri de calitate“, afirmă Laura Muşat, PR manager Murfatlar.

Aceasta susţine că au contat şi tratamentele fitosanitare şi îngrăşămintele aplicate la viţa-de-vie.

Producţie record la Cotnari

Producătorul de vinuri Cotnari estimează pentru acest an o producţie record de 12 milioane de litri de vin, pe fondul unui an de excepţie, dar şi intrării pe rod a tuturor celor 1.710 ha cu viţă-de-vie.

„Anul trecut erau doar 1.350 ha pe rod. Anul acesta a plouat exact la timp (lunile mai, iunie). Apoi a urmat perioada de caniculă, când strugurii aveau lichidul necesar şi au acumulat zahăr. De asemenea, soiurile roşii (Feteasca Neagră şi Busuioaca de Bohotin) sunt deja în al treilea an de rod şi putem spune că avem două soiuri care s-au adaptat extraordinar la condiţiile de la Cotnari“, afirmă Cătălin Grecu, directorul de marketing al companiei.

Cantitate dublă la Budureasca

Producţia de struguri este foarte bună atât calitativ, cât şi cantitativ – mult mai bună decât anul trecut pentru că nu a fost îngheţ – şi la Budureasca (podgoria Dealu Mare).

„Am recoltat o treime din producţie, vreo 900 de tone, şi mai avem încă 1.600 de tone. Faţă de anul trecut, la noi producţia este dublă, am avut producţii bune atât la strugurii albi, cât şi la cei roşii. A mers ceva mai prost la Chardonnay şi la Fetească Neagră, unde avem o producţie mai mică de opt tone, în rest media este pe undeva la nouă tone“, afirmă Dumitru Jurcă, director la producătorul de vinuri.

Sfârşitul culesului este prognozat a se finaliza după 15 octombrie.

Producţii slabe în Franţa

Viticultorii francezi se aşteaptă, în acest an, la o recoltă mai mică, dar de calitate mai bună, după ce furtunile violente şi cea mai rece primăvară din ultimii 25 de ani au afectat viile, transmite Reuters. În multe regiuni ale Franţei, cel mai mare producător mondial de vin, producţia este aşteptată să coboare la cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. În schimb, vara caldă şi uscată ar trebui să contribuie la creşterea calităţii vinului. Ministerul francez al Agriculturii se aşteaptă în 2013 la o producţie de vin de 44,5 milioane hectolitri, echivalentul a aproape şase miliarde de sticle, peste recolta de 41,4 milioane de hectolitri înregistrată anul trecut, însă sub media multianuală.

Ioana GUŢE

Abonează-te la acest feed RSS