reclama youtube lumeasatuluitv
update 11 Dec 2019

Ouă încondeiate - expoziție și atelier cu vânzare pe Esplanada Palatului Culturii din Iași

Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național "Moldova" Iași, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iași, Centrul de Informare Turistică și Asociația "ART – Meșteșugurile Prutului", a organizat în zilele de 13 și 14 aprilie 2019, pe Esplanada Palatului Culturii din Iași, cea de-a XIX-a ediție a manifestării interactive "Ouă încondeiate".

În preajma sărbătorilor pascale, meșterii populari din toate zonele țării au venit la Iași să le împărtășească celor interesați secretele încondeierii ouălor. Unul dintre aceștia este meșterul popular Florin Cramariuc. „Meșteșugul este moștenit de la bunicul, după aceea l-am învățat în școală și de 40 de ani încondeiez ouă“, a precizat Florin Cramariuc, meșter popular.

Alături de meșterii populari au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemn, obiecte cu temă religioasă sculptate în lemn, precum și coșuri realizate din răchită și sfoară. „Începând cu anii ’80 am început să lucrez mai mult, de la Crăciun până la Paște, iar din anii ’90, tot anul lucrăm“, ne spune Maria Zinici, meșter popular.

Evenimentul, desfășurat în preajma sărbătorilor pascale, a prezentat publicului tainele meșteșugului și artei încondeierii ouălor, având drept invitați meșteri populari renumiți, proveniți din zonele tradiționale ale acestui meșteșug:

• Maria Zinici – Rădăuți, Suceava;
• Alina Marocico – Lupcina, Ulma, Suceava;
• Maria și Gabriela Gorban – Măgura, Ulma, Suceava;
• Aurelia Ciuvercă – Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Maria Hopp - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Irina Mădălina Niga - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Rodica Bărdăhan - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Elena Vereha - Paltinu, Vatra Moldoviței, Suceava;
• Celica Nistor – Rogojești, Mihăileni, Botoșani.

Alături de ei au participat și meșteri care au expus icoane pe sticlă și pe lemnobiecte cu temă religioasă sculptate în lemn(troițe miniaturale, pistornice, cruci de mână), precum și coșuri realizate din răchită și din sfoară:

• Valentin Matraș - Vorona, Botoșani (coșuri împletite din nuiele);
• Cecilia Hăisan – Piatra Neamț; Valentina Acasandrei – Iași (icoane);
• Florin Cramariuc – Suceava; Niculae Gheorghian – Suceava; Sonia și Marcel Apalaghiei – Hulub, Dângeni, Botoșani; Sorin Pașaniuc – Hlincea, Ciurea, Iași (prelucrarea lemnului);
• Silvia Cozmîncă – Iași (împletituri din sfoară);
• Ema Paval – Plopeni, Suceava (țesături);
• Georgeta Cârstea – Bascov, Argeș (turtă dulce).

Ateliere de creativitate la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti” organizează în perioada 18 februarie - 4 martie 2017, în fiecare sfârșit de săptămână, ateliere interactive dedicate copiilor şi elevilor, în cadrul proiectului educativ  Călător prin tradiții de primăvară.

Cu ocazia sărbătorii Mărţişorului și a Zilei Femeii, copiii vor confecţiona, în cadrul atelierelor de creaţie, mărţişoare și felicitări, cu scopul de a fi implicaţi în activităţi care le stimulează creativitatea şi imaginaţia.

Programul atelierelor:

  • 18 – 19.02.2017 – Atelier confecţionat mărţişoare – coordonator  Luminiţa Voica
  • 18 – 19.02.2017 – Atelier confecţionat felicitări – coordonator Simona Ivanciu
  • 25 – 26.02.2017 – Atelier confecţionat mărţişoare – coordonator Luminiţa Voica
  • 25 – 26.02.2017 – Atelier confecţionat felicitări – coordonator Simona Ivanciu
  • 04 – 05.03.2017 – Atelier confecţionat mărţişoare – coordonator Luminiţa Voica
  • 04 – 05.03.2017 – Atelier confecţionat felicitări – coordonator Simona Ivanciu

Înscrierile se fac începând cu data de 6 februarie 2016, în limita locurilor disponibile,  prin email: : Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Atelierele se vor desfăşura în clădirea Arhondaric din Şos. Kiseleff nr. 28, începând cu orele 10.00.

Taxa de participare / atelier este de 15 ron / copil  şi se achită la casieria muzeului în ziua desfăşurării atelierului.

Numărul maxim de copii înscrişi este de 15 pentru fiecare atelier

  • Publicat în Social

Atelierul de fierărie din Frumosu, atracţie pentru turişti

Satul Frumosu este situat la ieşirea din comuna Vama, pe drumul care duce la mănăstirea Moldoviţa. Este un sat de bucovineni gospodari, în care turiştii sunt îndemnaţi la popas în pensiunile agroturistice, dar mai ales în atelierele meşteşugăreşti tradiţionale. Dacă încondeiatul ouălor, ţesutul şi cusutul costumelor populare este îndeletnicirea femeilor, o mică parte dintre bărbaţii din Frumosu se ocupă de fierărie şi de făcut hamuri din piele pentru cai. Cea mai veche fierărie din zona Moldoviţei, funcţională şi astăzi, este situată chiar la drumul judeţean 176, care duce spre Mănăstirea Moldoviţa. Fierăria a fost deschisă în 1927 de familia Reabschi, astăzi fiind administrată de Ilie Reabschi.

Renumele familiei Reabschi în realizarea sau repararea plugurilor, a scoabelor potcoavelor, topoarelor, balamalelor etc., în potcovitul cailor şi calitatea lucrărilor făcute aduce şi astăzi la atelierul din Frumosu un număr însemnat de clienţi din localităţile învecinate. Cu toate că în această localitate mai există alte trei fierării, Ilie Reabschi nu se plânge de comenzi, dar nici de turişti, aceştia putându-l vedea la muncă pe fierar fără să plătească vreo taxă.

Mai mult decât atât, aşezarea atelierului la un drum turistic care duce spre mănăstirile din Bucovina îi determină pe turiştii străini să facă un popas neprevăzut pentru că în multe ţări această meserie de fierar – potcovar nu mai există.

Meserie transmisă din generaţie în generaţie

Bunicul lui Ilie Reabschi a fost printre puţinii „meşteri de fier“ care a avut brevet de maistru în fierărie şi potcovărie, obţinut la Şcoala de arte şi meserii din Cernăuţi, unde a învăţat acest meşteşug timp de cinci ani. Tatăl său, Dumitru Reabschi, a fost tot fierar şi a transmis tradiţia şi pasiunea pentru această meserie celui care se ocupă astăzi de micul atelier.

„Eu am învăţat de la tata, tata de la bunicul şi tot aşa în urmă, generaţie de la generaţie. Într-o zi am luat ciocanul, un cleşte, şorţul de fierar al tatei şi am dat pe nicovală prima formă fierului înroşit. Am ajuns să fac de la potcoave la fiare de plug şi elemente decorative de fier forjat ca să asigur cele necesare familiei, fiind autorizat şi plătind impozit pentru ceea ce fac“, ne-a spus Ilie Reabschi. Fierarul realizează obiecte sau piese din diferite metale, unelte, cârlige, echipamente pentru ferme, lucrări ornamentale din fier, uşi de fier sau prelucrează şi aplică potcoave la cai.

„Înainte abia făceam faţă îm­preună cu tata la potcovit caii şi boii de tracţiune. Acum nu prea mai vine lumea cu caii la potcovit, pentru că nu prea mai sunt mulţi cai. În plus, s-a cam terminat şi lucrul la pădure cu caii şi asta se simte. Astăzi am avut un singur client la potcovit. De aceea noi nu facem numai potcovărie, ci şi feronerie, pluguri şi multe altele“, ne-a spus Ilie Reabschi.

Influenţa austro-ungarilor asupra meşteşugurilor din Bucovina

În atelierul de fierărie din Frumosu se lucrează la temperaturi înalte, cu miros de fier încins. Pe marginea forjei, un cuţit de plug pentru tractor, o pereche de zăbrele pentru cai şi câteva bucăţi de metal pentru topoare aşteaptă să intre în foc şi apoi, înroşite, să intre la modelat.

După ce încălzeşte fierul în forjă, Ilie Reabschi pune bucăţile de metal pe nicovală şi le loveşte puternic cu ciocanul pentru a le da forma dorită. Executarea articolelor artistice din fier forjat, cum ar fi balustradele, ornamentele pentru balcoane, scările din metal sau alte obiecte ornamentale din fier forjat aduc cea mai mare satisfacţie pentru un fierar deoarece sunt admirate şi apreciate de cei care le văd.

În atelierul meşterului fierar atenţia îţi este atrasă de numeroasele dispozitive, unelte specifice, multe dintre ele cu denumiri în limba germană, ca urmare a influenţei pe care etnicii germani au avut-o asupra acestui meşteşug în Bucovina, şi de o maşină de găurit foarte veche.

„Este cea mai veche unealtă din atelier. Maşina de găurit este de pe vremea austro-ungarilor, are suta de ani şi este moştenită de la bunicul. Este foarte bine întreţinută pentru că trebuie să avem cu ce lucra, merge impecabil, singura modernizare adusă este un motor care înlocuieşte forţa omului în a roti axul care antrenează mecanismul de prindere a burghiului“, a precizat fierarul.

Un alt element tradiţional întâlnit la fierăria lui Dumitru Reabschi este stativul din lemn pentru potcovit boi, potcovăria din Frumosu fiind printre puţinele din nordul ţării unde se pot potcovi aceste animale. „Potcovesc şi boi pentru că se mai folosesc la jug. Şi tot la stativ curăţ vacile ca să nu li se rupă unghiile“, spune fierarul.

O meserie grea, dar frumoasă

Tot Ilie Reabschi ne-a spus că potcovitul cailor şi al boilor aduce venit, dar este în primul rând o necesitate. Fierarul trebuie să selecteze potcoavele, să le adapteze dacă este necesar pentru a le asigura un echilibru bun pe copitele cailor, apoi să le fixeze cu caiele. Aflat cu calul la potcovit, unul dintre clienţii fierarului din Frumosu ne-a spus că potcovarii pricepuţi, care să facă treaba şi cu sufletul, sunt acum rari şi vor fi şi mai rari pentru că şi caii sunt mai puţini.

Proprietarul calului aflat la potcovit a ţinut să ne declare că Ilie Reabschi are un ochi potrivit pentru că imediat cum calul se opreşte în faţa atelierului ştie ce potcoavă îi trebuie şi ce are de făcut.

„Calul trebuie să fie potcovit pentru a putea circula în orice anotimp. Se potcoveşte înainte de a cădea zăpada cu potcoave de iarnă. Este cum ai schimba la maşină anvelopele şi le-ai pune pe cele de iarnă. Iarna potcovim cu potcoave mai bune, mai groase, cu ştoluri şi cu sapă făcută din cămaşă de rulment pentru a nu aluneca şi a prinde pe gheaţă. Dacă pui potcoave de iarnă calul şi căruţaşul sunt mai siguri. Încălţat cu noile ghetuţe, calul va duce în siguranţă şi sania cu turişti. Vara pot să fie şi potcoave mai uzate, dar potcovitul de iarnă este necesar“, ne-a spus localnicul.

Fierarul-potcovar din Frumosu recunoaşte că este o meserie grea, mai ales iarna, când în atelier ai peste 30 de grade şi ieşi afară să potcoveşti un cal, iar temperatura este de minus 15 – 20 de grade. El spune că, pe lângă pricepere şi pasiune, trebuie şi materiale de calitate, iar meseria de fierar se învaţă în timpul uceniciei pe lângă un meşter bun. „Atât timp cât rolul tractoarelor va mai fi îndeplinit de cal trebuie şi un potcovar“, a încheiat meşterul fierar.  

Silviu Buculei

Abonează-te la acest feed RSS