reclama youtube lumeasatuluitv
update 17 Aug 2022

Sânzienele, de la tradiții străvechi, la Ziua Universală a Iei

În preajma solstițiului de vară, o importantă sărbătoare anima satele de altădată. Sânzienele sau Drăgaica, căci despre această sărbătoare este vorba, era un moment mult așteptat pentru că nu era doar acea zi în care oamenii nu munceau pe lângă casă ori la câmp, ci era un prilej de a respecta tradiții vechi, de a se bucura și de a merge la bâlci sau iarmaroc. Multe s-au schimbat de-a lungul timpului, unele tradiții au dispărut, altele încep să apară. Dintre cele noi, cea mai importantă este aceea de a purta cămășile naționale pentru a cinsti Ziua Universală a Iei, indiferent de locul în care te afli.

Magie și mituri străvechi

Pe 24 iunie, în calendarul ortodox este sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, deci creștinii nu muncesc în această zi, iar în popor se spune că cei care vor lucra acum vor înnebuni și Sânzienele le vor trimite boală și neputință. Despre Sânziene se spune că ar fi niște femei extrem de frumoase, divinități nocturne ce stau ascunse în zone și păduri neumblate de oameni. În noaptea de Sânziene ele se adună, se prind în horă, cântă și dansează. Mai mult decât atât, se mai spune că pot oferi plantelor întrebuințări speciale, tocmai pentru ca oamenii să poată trata anumite afecțiuni. În același timp, apără culturile de primejdii și ursesc fetele de măritat, dar pot produce și dezastre, adică pot stârni vijelii și pot schimba vremea tocmai pentru ca plantele să nu mai aibă rol de leac ori miros.

Însă, de unde vine denumirea de Sânziene? În primul rând, se spune că de la aceste ființe ce apar în noaptea din 23-24 iunie și în al doilea rând de la florile galbene ce înfloresc în această perioadă și au atribute magice. Totuși, în funcție de zonă, aceste figuri mitologice sunt cunoscute ca Sânziene, Drăgăici, Iele, Împărătese, Regine ale holdelor sau mirese.

Despre noaptea de Sânziene există numeroase mituri și legende, unele mai bine păstrate în diferite zone, altele mai puțin cunoscute și practicate în alte colțuri ale țării. Așa că voi enumera doar câteva, dintre cele mai populare. De exemplu, în această noapte se spune că se deschid cerurile și animalele vorbesc între ele, iar cine le pândește chiar le poate înțelege. În unele zone se fac făclii și oamenii înconjoară casa, grajdul ori culturile. Se mai spune și că, dacă sari peste acel foc, vei fi purificat și ocrotit tot anul care urmează. Se mai face și zgomot pentru a alunga duhurile rele. Spre dimineață, flăcăii merg pe la casele fetelor bune de măritat și aruncă cununi de flori pe acoperiș, iar în alte zone, în ziua de Sânziene, fetele aruncă aceste cununi și, dacă rămân pe casă, e semn că se vor mărita anul în curs. Tot în această noapte fetele pun flori sau busuioc sub pernă, pentru a-și visa ursitul.

Dimineața, se spune că fetele obișnuiau să strângă cu o cârpă roua de pe florile de Sânziene și apoi să se spele cu lichidul obținut pentru a fi protejate tot anul. De asemenea, aceste flori culese în dimineața de 24 iunie devin folositoare în tratarea anumitor boli. Se mai spune că cei care fac baie într-o apă curgătoare în această zi scapă de toate nenorocirile și supărările anului trecut.

Sanziene

Despre această zi se mai spune că este momentul în care păsările încep să se pregătească pentru iarnă, iar cucul nu mai poate cânta, pentru că se îneacă cu orz și răgușește.

În anumite zone ale țării încă se mai organizează serbări unde se joacă Drăgaica. Adică două fete se îmbracă în costume populare, unul feminin și altul masculin, devin Drăgan și Drăgaica și merg din casă în casă, iar oamenii care le primesc vor avea noroc tot anul, recolte bogate și mult spor.

Dacă în ziua de Sânziene va ploua e semn de belșug și recolte bune, iar dacă cucul va continua să cânte după această zi nu este semn bun, ba mai mult, se anunță vremuri grele în lume.

În multe zone din țară, în această zi se organizau târguri și iarmaroace, iar unele dintre ele rezistă chiar și în prezent. Unul dintre cele mai cunoscute se desfășoară an de an la Suceava.

Ziua Universală a Iei, sărbătoare mondială

Sanziene1

Puține dintre tradițiile, obiceiurile și ritualurile menționate mai sus ori altele nemenționate se mai păstrează. Un nou obicei și o sărbătoare a fost lansată în 2013, iar în scurt timp avea să devină cunoscută și recunoscută la nivel mondial. Ziua Universală a Iei, un motiv de a purta cămășile naționale, poate demult uitate în șifonier. A fost vorba, de fapt, despre inițiativa Andreei Tănăsescu, care a reușit, prin intermediul rețelelor de socializare, să viralizeze această idee și să-i determine pe români, indiferent de locul în care se află, să arate lumii ia ori cămașa zonei din care provin. Inițial a fost vorba despre publicarea unor fotografii în mediul online, apoi s-au organizat evenimente mai restrânse, unde oamenii se adunau, socializau și făceau fotografii purtând o parte din identitatea neamului românesc, cămașa națională.

De la an la an, această sărbătoare a devenit tot mai cunoscută, ba chiar s-au creat grupuri și șezători în mediul online, dar și fizic, iar femeile au început să coasă din nou ii, ținând cont de specificul fiecărei zone. Anul acesta vom sărbători cea de a X-a ediție, una aniversară, și se anunță numeroase evenimente în întreaga țară, dar și peste hotare. Pentru că acesta a fost un alt efect produs de inițiativa Andreei Tănănescu, adică un motiv în plus de a organiza un târg, o serbare, o manifestare de orice fel, unde să participi îmbrăcat frumos, purtând cămașa națională.

Insist spunând cămașa națională, nu doar ie, pentru că nu toate cămășile naționale sunt ii. Nici măcar cele femeiești, iar atunci când vorbim despre ceea ce poartă bărbații nu vom spune niciodată că poartă ie, ci cămașă națională. Desigur, în funcție de zona geografică, sunt cunoscute și sub alte denumiri.

Așadar, haideți să ținem cont în continuare de tradițiile de Sânziene și să purtăm cu mândrie cămașa națională, măcar de Ziua Universală a Iei, de Sânziene, pe 24 iunie.

Larissa DINU

Lumea Satului se îmbracă în IE!

Cu prilejul Zilei Universale a IEI, am lansat pe pagina oficială de Facebook a revistei campania „Lumea Satului se îmbracă în IE“. Intenția noastră a fost aceea de a primi fotografii de la persoane care poartă cămașa națională în lumea satului, locul de unde a pornit povestea portului popular, precum și locul unde aceasta nu va muri niciodată. Am primit numeroase fotografii, în special cu tineri care apreciază valoarea tradițiilor, iar impactul campaniei ne-a depăşit așteptările. Din acest motiv am ales câteva dintre cele mai apreciate fotografii pentru a le prezenta și în paginile revistei.

„Ia este diamantul românesc ce strălucește în toate colţurile lumii!“

Prima fotografie ilustrează 3 generații din Văleni-Stânișoara – Suceava, îmbrăcate în port popular, de la stânga la dreapta, Coca Cotoc, Denisa Aioanei și Petruța Cotoc. Se poate observa faptul că în fotografie sunt 3 ii diferite și ca model, și ca perioadă în care au fost cusute: prima este specific bucovineană, cu altiță, ce respectă motivele tradiționale ale zonei, în timp ce celelalte 2 sunt cusute după anii ’70, pe perdea, așa cum multe dintre femeile din sat procedau, atunci când nu se prea mai găsea pânză țesută în război. Cadrul în care a fost realizată fotografia redă autenticitatea vieții de la sat: grădina cu căpițe de fân, țolul de lână (preșul) și ștergarul, ţesute în război, sunt puse la sorit, așa cum se obișnuia cândva cu zestrea fetelor care urmau să se mărite.

ie Coca Cotoc Denisa Aioanei si Petruta Cotoc

Despre tradiții și portul popular, Coca vorbește mereu cu emoție, spunând chiar că niciodată nu a găsit cuvintele potrivite să redea exact ce simte atunci când poartă ie. „De mică m-au atras tradiția și mai ales folclo­rul. La noi în sat, femeile se adunau la șezătoare, mergeam și eu să le ascult poveștile, dar în același timp să învăț să țin acul în mână. Toate mi-au fost de folos mai târziu când, fiind plecată în străinătate, ia a devenit cartea mea de vizita. Am participat la toate evenimentele organizate de preotul paroh ortodox Nicolae Doboș din Palma de Mallorca, care susținea că doar oferindu-se ca exemplu vom transmite generațiilor viitoare importanța tradițiilor. De multe ori eram recunoscuți pe străzi ca fiind comunitate românească, asta și datorită aparițiilor noastre în cele mai citite ziare din Insulele Baleare. Maiorchinii mă opreau, îmi priveau costumul și mă întrebau: de unde ești? și le răspundeam cu mândrie: din România! Pentru mine IA este diamantul ce strălucește în toate colțurile lumii! Mai mult, înseamnă respect, mândrie, măiestrie, arta și istoria neamului nostru, admirație pentru mamele noastre care au mâini de aur, care deși sunt trudite de munca câmpului, încă scriu povești doar cu acul și ața. Duminică de duminică port cu multă dragoste la Sfânta Liturghie portul nostru românesc. De aceea lansez un îndemn către noi toți: să ducem împreună mai departe aceste comori și simboluri nealterate, pentru că doar așa vom reuși să nu ne pierdem identitatea.“

După o lungă perioadă în care a fost promo­toarea tradițiilor românești și portului popular în Palma de Mallorca, Coca s-a întors în țară cu dorința de a reuși să îndrume cât mai mulți tineri către specificul poporului român, către tradiții și aprecierea satului.

„Port cu mândrie cămașa cusută de mama“

O altă fotografie care a stârnit aprecierea tuturor celor care au văzut albumul de pe pagina noastră de Facebook este cea a fraților Apetri din comuna bucovineană Iaslovăț. Alexandra ne-a trimis fotografia în care apare lângă fratele ei Sergiu, adăugând faptul că mama, Valentina, este cea care le-a cusut. De aici se resimte faptul că familia reprezintă cel dintâi promotor de transmitere a valorilor neamului românesc, iar Alexandra se poate considera norocoasă deoarece femeile din familia sa au moștenit din gene­rație în generație arta de a coase. „Cred că ia este mai mult decât o simplă cămașă. O consider un etalon de frumusețe și de aceea cred că trebuie promovată și purtată cu mândrie atât pentru frumusețea și unicitatea ei, cât și pentru faptul că ne conferă originalitate în raport cu alte popoare. În fotografie port ia cusută de mama mea. La noi i se spune cămașă costişată. Este cusută cu mărgele, în partea de sus este altița, apoi urmează încrețeala și în josul mânecii apar cusute rândurile costișate. Cămașa este încheiată manual, cu iglița și ață mouline. Fratele meu, Sergiu, asemenea tuturor copiilor de vârsta lui, este atras mai ales de coloritul de pe cămăși. Și el poartă o cămașă cusută de mama noastră, modelul este realizat tot din mărgele și este cusută pe pânză de casă, țesută în stative (n.r. război de țesut).“

Chiar dacă este la vârsta adolescenței, când cei mai mulți dintre tineri sunt atrași mai ales de inovațiile prezentului, îi îndeamnă pe cei din generația sa să îmbrace portul popular pentru că nu este demodat; din contră, reprezintă „un certificat de înaltă iscusință și pricepere, un etalon de frumusețe care poartă un limbaj de comunicare a tradițiilor noastre străvechi.“

Am primit numeroase fotografii în care copiii de vârste fragede sunt îmbrăcați în costum popular. Acest lucru ne bucură și ne dă speranța că și ei vor duce mai departe tradiția și portul popular, iar identitatea poporul român se va transmite şi generațiilor viitoare. Pentru a vedea şi celelalte fotografii din album vă invităm să accesaţi pagina de Facebook Lumea Satului.

GALERIE FOTO

Loredana Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 14,16-31 iulie 2016 – pag. 56-57

De Ziua Universală a IEI, LUMEA SATULUI se îmbracă în IE

În era tehnologiei, o inițiativă lansată pe Facebook a ajuns să devină un eveniment internațional. De la simpla idee de a te fotografia purtând ie și de a trimite fotografia pe pagina La Blouse Roumaine, s-a ajuns ca ziua de Sânziene, 24 iunie, să fie declarată Ziua Universală a Iei.

Inițiativa i-a aparținut Andreei Tănăsescu, cea care a creat pagina de Facebook și care avea să fie la rândul ei surprinsă de numărul impresionant de fotografii pe care le primea din toate colțurile lumii. Așa a luat naștere campania Să îmbrăcăm Facebook în IE și implicit a fost organizată, în 2013, prima zi dedicată iei românești. De atunci și până acum lucrurile au evoluat, Planeta s-a îmbrăcat în Ie, mai multe state au aprobat oficial această zi, iar la nivel național parcă s-a redescoperit valoarea acestui element din portul popular. Se țese din nou pânză de casă, se cos ii, se organizează șezători, iar designerii s-au reîntors către motivele tradiționale și le pun în evidență pe marile podiumuri.

După numai câțiva ani, sărbătoarea de Sânziene este mai așteptată ca niciodată, doar e prilej de celebrare a iei! Pentru că ne dorim ca IA să rămână “vie” și acolo de unde a plecat, adică din Lumea Satului, vrem să admirăm doamne și domnișoare purtând ie în satul lor. Așteptăm fotografiile, însoțite de nume și denumirea satului, pe adresa de email Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., precum și pe pagina de Facebook a revistei, pentru a putea crea împreună albumul "Lumea Satului se îmbracă în IE".

Campania a fost lansată pe pagina de Facebook Lumea Satului, iar fotografiile nu au întârziat să apară. Începând cu data de 20 iunie vom publica albumul unde zilnic vom adăuga fotografiile primite de la voi, cititorii fideli ai revistei noastre. Ne dorim ca prin această campanie să promovăm nu doar portul popular, ci și satele din toate regiunile țării, pentru că dacă se spune Câte bordeie, atâtea obiceie, se poate spune și Câte sate, atâtea modele de ii.

Loredana Larissa SOFRON

  • Publicat în Social