Social 30 Decembrie 2023, 21:21

Sărăcia energetică afectează și gospodăriile cu venituri medii din România

Scris de

Pentru tot mai mulți români, plata facturilor la energie a devenit o povară ridicată, în contextul creșterii prețurilor energiei și erodării puterii de cumpărare cauzate de inflație. Mai mult, sărăcia energetică afectează nu doar populația cea mai săracă, ci este un fenomen care a crescut alarmant și în rândul populației cu venituri medii.

Rata sărăciei energetice măsurate prin indicatorul LIHC („Low Income, High Cost“) arată că aproximativ jumătate dintre gospodăriile din decilele 3 și 4 de venit au căzut anul trecut în sărăcie după plata facturilor la energie, acestea fiind cele mai afectate categorii. De asemenea, rata sărăciei energetice în rândul gospodăriilor din decilele 4 și 5 de venit a crescut de circa cinci ori în 2022 față de 2021, arată un studiu efectuat de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Național de Statistică, preluat de financialintelligence.


Indicatorul LIHC este unul dintre principalii indicatori folosiți pentru măsurarea sărăciei energetice în rândul populației. Acest indicator nu reflectă neapărat incapacitatea acestor gospodării de a se încălzi, ci arată că facturile la energie au un impact foarte ridicat în bugetul acestora. Practic, după ce își plătesc facturile la energie, a căror valoare este peste nivelul median național, aceste gospodării cad sub pragul de sărăcie monetară.


Cetățeni care renunță la alte nevoi pentru confortul termic

Ca medie la nivel național, indicatorul LIHC arată că 21% dintre gospodării s-au aflat în această situație în 2022, dublu față de nivelul din 2021 de 10,5%.

„În mod evident, prin acest indicator vedem că facturile la energie au un impact foarte mare la nivel de buget al gospodăriei. Este ceea ce britanicii numesc «căldură sau mâncare». Adică acești cetățeni trebuie să prioritizeze energia, dar făcând acest lucru sunt nevoiți să taie masiv din cheltuielile pentru alte nevoi din gospodărie. Pentru noi acest indicator este grăitor. Datele arată că problema sărăciei energetice este în creștere și nu mai poate fi ignorată. Este nevoie să ne punem cu seriozitate la masa de discuții actori care cunosc problema și să luăm măsuri coerente, integrate și la timp, pentru că timpul se scurge. E important să avem la masa de discuții instituții ale statului, pentru că ele produc și implementează politici, companii de energie (furnizori și distribuitori), pentru că ei sunt în contact cu consumatorii în fiecare zi și percep piața altfel. E nevoie să stăm la masă și cu consumatorii și să înțelegem modul în care fenomenul se răsfrânge asupra lor în fiecare context, la nivel local. Așadar, trebuie să analizăm foarte punctual cauzele și să producem soluții specifice“, declară Anca Sinea (foto), vicepreședinte Asociația Centrul pentru Studiul Democrației (CSD), coordonator ORSE.

Analizând situația în rândul gospodăriilor clasificate pe decile de venit (praguri de venit per adult echivalent), în care decila 1 cuprinde populația cea mai săracă, iar decila 10 – populația cu cele mai ridicate venituri, datele ORSE arată că 20,8% dintre gospodăriile situate în decila 1 au fost afectate în 2022 de sărăcia asociată cu plata facturilor la energie, procent în creștere față de anul precedent (17,9%). În rândul gospodăriilor din decila 2, rata sărăciei energetice asociată cu plata facturilor a fost de circa 34% dintre gospodării, procent similar cu cel din 2021.

De asemenea, peste 45% dintre gospodăriile din decila 3 au căzut sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie în 2022, față de circa 30% în anul precedent. Cele mai afectate au fost gospodăriile din decila 4 de venit: 51% dintre acestea au căzut în sărăcie după ce și-au plătit facturile la energie anul trecut, o rată de aproape cinci ori mai mare față de 2021, când a fost de 10,5%.

Rata sărăciei energetice măsurată prin indicatorul LIHC în rândul gospodăriilor aflate în decila 5 de venit a crescut de peste cinci ori, de la 6% în 2021 la 34% dintre aceste gospodării, în 2022. Totodată, rata de sărăcie energetică a crescut de circa patru ori în rândul gospodăriilor din decila 6 (de la 3,5% la 13,7%) și s-a triplat în rândul gospodăriilor din decila 7 de venit, de la 1,9% în 2021 ajungând la 5,9% în 2022. Sărăcia energetică asociată cu plata facturilor la energie în rândul gospodăriilor din decila 8 de venit a crescut de circa 6 ori în intervalul menționat, de la 0,5% la 3,1%.

Pandemia și criza energetică, principalele motive

„Pandemia și criza energetică au afectat foarte tare nivelul de trai al populației. Sărăcia energetică nu este un fenomen care să mai fie localizat doar într-o anumită zonă a societății. Problema a ajuns să fie cu diferite manifestări – subconsum, supraconsum etc., având cauze care țin de comportamentul de consum, de eficiența clădirilor, venituri joase, lipsa diversificării combustibililor pentru încălzire la care o gospodărie poate să aibă acces în funcție de contextul local. Toate acestea se suprapun și fac ca manifestările și dimensiunea fenomenului de sărăcie energetică să fie mult mai vaste și mult mai greu de identificat foarte specific pe hartă într-o anumită zonă a țării, a unui oraș sau a unei comunități locale. Și foarte importat de reținut este că sărăcia energetică nu este egală cu sărăcia, nu mai înseamnă doar sărăcie monetară. Vorbim despre un fenomen care, după cum arată analiza pe decile, are un impact foarte puternic în medii care cel puțin până la creșterea prețurilor nu erau asociate cu probleme legate de plata facturilor, de a-și permite energie sau de a-și permite și alte lucruri după ce prioritizează energia“, declară George Jiglău (foto), președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), inițiatorul ORSE.

Dată fiind complexitatea fenomenului sărăciei energetice, soluțiile necesare pentru a veni în sprijinul cetățenilor sunt variate. „Nu există o soluție care să se potrivească pentru toți. Pentru cei cu venituri foarte mici, cu siguranță că ajutoarele pentru încălzire sunt în continuare foarte necesare. Însă e clar că vorbim despre o problemă structurală în ceea ce privește calitatea fondului de locuințe. În mediul rural, vorbim de multe ori nu de sărăcie, ci de subdezvoltare – 80% din populația din mediul rural încă se încălzește cu lemne, în contextul în care avem un fond de locuințe extrem de slab pregătit în ansamblu pentru a asigura confort sau măcar nevoi minimale de bunăstare. În mediul urban, vorbim de un fond de locuințe care este predominant provenit din vremea comunismului, care are peste 50 de ani vechime și în care în cea mai mare parte s-a investit foarte puțin sau nu s-a investit deloc. De la ineficiența scăzută a clădirilor vin consumurile mari de energie, corelate cu veniturile mici ale gospodăriilor. O zonă care ar trebui tratată cu prioritate o reprezintă investițiile în eficiență energetică, fără să minimalizăm importanța unor lucruri care se pot face mai repede sau poate cu mai puțin bani“, a adăugat reprezentantul ORSE.


Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.


Ion BOGDAN


Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Mai multe din această categorie: « Viitorul digitalizării Țara visurilor mele »
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti