Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

Biblioteca globală de calibrare spectrală a solului. Cum putem inversa procesul de degradare a terenurilor agricole

Biblioteca globală de calibrare spectrală a solului. Cum putem inversa procesul de degradare a terenurilor agricole

Resursele solului nu sunt nelimitate, chiar dacă aparent așa pare. Rezerva de nutrienți și microorganisme benefice din pământ este condiționată de practicile agricole moderne cu tot ceea ce presupun acestea – lucrări tehnologice ale terenurilor, administrarea de substanțe chimice etc. – dar și de noile tipare meteorologice. Toți acești factori au drept consecință degradarea terenurilor. De fapt, potrivit statisticilor FAO, cca. 33% din solurile globale sunt în această stare de degradare. Presiunea de a păstra integritatea, fertilitatea și sănătatea solurilor este mare având în vedere că agricultura va trebui să asigure tot mai multă hrană pentru populația în creștere. Ca atare, avem nevoie de soluții inovatoare pentru a ne asigura că le putem proteja.

Ce este spectroscopia

Una dintre cele mai moderne modalități de evaluare a calității și proprietăților terenurilor este spectroscopia. Această modalitate este definită drept o tehnică rapidă, ecologică și rentabilă care folosește interacțiunea radiației electromagnetice cu solul pentru a estima proprietățile lui, cum ar fi nivelurile de aciditate, carbon organic, azot și retenție de apă. Astfel se determină sănătatea și gradul de utilizare a acestor soluri. Având aceste informații, specialiștii pot implementa ulterior măsuri prin care solurile își pot redobândi sănătatea și prin care să le protejeze.

„Spectroscopia va ajuta țările să-și dezvolte capacitățile în domenii precum selecția probelor de sol, pregătirea solului, măsurarea spectrală și asigurarea calității analizei datelor. Acest lucru va permite oamenilor de știință și guvernelor din întreaga lume să implementeze măsuri mai bune pentru a asigura gestionarea durabilă a resurselor solului. Rețeaua Globală de Laboratoare a Solului facilitează crearea de rețele și dezvoltarea capacităților prin cooperare și schimb de informații între laboratoarele de sol cu diferite niveluri de experiență“, potrivit FAO.

Rețeaua Globală de Laboratoare a Solului, înființată în cadrul FAO și al Parteneriatului Global pentru Sol, a făcut progrese mari în această direcție și, pentru prima dată de la descoperirea tehnologiei de spectroscopie, instituțiile și experții din întreaga lume își unesc acum eforturile printr-un program global de utilizare a acestei tehnologii pentru a sprijini luarea deciziilor privind protecția solului la nivel global. Potrivit informațiilor FAO, această inițiativă este susținută de membrii fondatori, inclusiv FAO-GSP, Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, Centrul Mondial de Agroforesterie, Centrul de Cercetare Woods Hole, Universitatea din Nebraska-Lincoln și Universitatea din Sydney.

Date despre cca. 80.000 de probe de sol

Practic, inițiativa de a lucra într-o echipă extinsă are ca scop principal dezvoltarea unei biblioteci globale de calibrare spectrală a solului. Prin informațiile pe care această bibliotecă le va pune la dispoziția țărilor, specialiștii vor avea posibilitatea de a corobora mai multe date și de a înțelege astfel care este starea solului. În opinia inițiatorilor acestui proiect, prin realizarea acestei biblioteci există șansa de a îmbunătăți productivitatea agricolă și de a inversa procesul de degradare a terenurilor. Pe site-ul instituției se arată că „biblioteca online reprezintă un progres major în estimările rapide ale stării solului și al gestionării durabile pentru îmbunătățirea securității alimentare și a managementului mediului. Colecția inițială pentru bibliotecă conține reflectanță spectrală a solului de înaltă calitate și date pentru cca. 80.000 de probe de sol. Reflectanța spectrală măsoară în procente câtă energie reflectă o suprafață a solului la o anumită lungime de undă, care este apoi utilizată pentru a identifica diferite proprietăți ale solului. Astfel, se poate analiza starea și calitatea solului. Această bibliotecă va continua să se mărească pe măsură ce țările participante furnizează probe pentru analize spectrale și convenționale. Asta înseamnă că țările pot utiliza aceste date pentru a-și caracteriza rapid condițiile solului și pentru a putea să le protejeze.“

Potrivit FAO, biblioteca de reflectanță spectrală centralizată și standardizată va fi disponibilă gratuit pentru laboratoarele din întreaga lume și aceasta va oferi un serviciu gratuit și ușor de utilizat în vederea estimării proprietăților solului. În plus, așa cum am menționat utilizatorii pot transmite datele spectrale ale solului analizat pentru a contribui la dezvoltarea acestei arhive.

D.Z.

terenuri agricole, soluri, degradarea solului, spectroscopia

Alte articole:

Auditul de Carbon si Analizele de sol, două unelte importante în agricultură

MyAlcedo Carbon oferă soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice tot mai prezente și mai severe cu care ne confruntăm.

Agricultura este un punct cheie pentru reducerea gazelor cu efect de seră deoarece ea este responsabilă pentru 20% din totalul gazelor cu efect de seră globale, potrivit Parlamentului European.

MyAlcedo Carbon oferă „robustețe” analizelor de mediu pentru a accelera adoptarea și întreținerea practicilor de agricultura regenerativă.

Beneficiile fermierului prin intrarea în MyAlcedo Carbon:

  • Audit de carbon al fermei realizat printr-o metoda robustă și precisă;
  • Bilanț de carbon detaliat pus la dispoziție în cel mai scurt timp;
  • Posibilitatea obținerii unor credite de carbon de valoare pe piața carbonului;
  • Sprijin în vânzarea certificatelor de carbon;
  • Propuneri pentru îmbunătățirea amprentei de carbon și calificarea pentru credite de carbon în anii următori.

MyAlcedo Carbon propune un program dedicat fermierilor iscusiți care, prin vânzarea certificatelor de carbon pot accesa o sursă suplimentara de venit.

Analize de Sol

Datorita secetei pedologice instalate în Romania de câțiva ani în anumite zone, fermierii au încercat să-și conserve apa prin mai puține treceri cu agregatele asupra solului. Prin lucrări de minimum tillage care reduc trecerile și nu tasează excesiv solul, se reduce consumul de combustibil. Asta înseamnă și reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, unii fermieri își reduc amprenta de carbon de la un an la altul prin reducerea cantității de combustibil utilizat.

De asemenea, prin aplicarea de îngrășăminte, cu rată variabilă, în urma efectuării analizelor de sol, fermierii pot utiliza mult mai eficient îngrășămintele, în special cele azotoase, responsabile la rândul lor de emisii de gaze cu efect de seră în atmosferă.

Alegerea momentului potrivit pentru prelevarea probelor de sol este esențială pentru obținerea informațiilor corecte și relevante.

Analizele de sol reprezintă un instrument esențial pentru agricultori, oferind informații valoroase pentru optimizarea procesului de cultivare a plantelor. Aceste analize aduc numeroase beneficii, inclusiv eficiența crescută în utilizarea nutrienților, optimizarea costurilor de fertilizare, contribuția la sustenabilitate și determinarea corectă a necesarului de fertilizare.

Pregătirea corectă a solului înainte de înființarea culturilor agricole este foarte importantă pentru asigurarea unei creșteri sănătoase a plantelor și pentru obținerea unui randament optim. Prelevarea și analiza probelor de sol înainte de însămânțare sunt importante din mai multe motive:

  • Cunoașterea fertilității solului și stabilirea necesarului de îngrășăminte, pentru a compensa eventualele deficiente;
  • Dozarea corecta a îngrășămintelor, pentru a evita aplicarea excesivă sau insuficientă;
  • Optimizarea pH-ului solului, creând condiții mai bune pentru creșterea și dezvoltarea plantelor;
  • Prevenirea eroziunii solului și îmbunătățirea drenajului acestuia, asigurând o bună aerisire a rădăcinilor.

Pentru a evita risipa de îngrășăminte și a cunoaște ce carențe și nevoi are solul tău, apelează la specialiștii ALCEDO din zona ta pentru a realiza analizele de sol în laboratorul certificat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

ALCEDO iți oferă cel mai complex pachet de analize de sol unde sunt analizate 17 parametri (microelemente principale, secundare, materie organică, echilibrul chimic, etc), iar în aplicația #MyAlcedoSoil poți vedea cartograma fiecărei parcele, memoriul tehnic și planul de fertilizare.

Fermierii europeni exceptați de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă

Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parțială de la regula condiționalității privind terenurile lăsate în pârloagă.

Aceasta urmează propunerii Comisiei prezentate la 31 ianuarie și discuțiilor cu statele membre în cadrul reuniunilor comitetelor. Regulamentul va intra în vigoare mâine, 14 februarie, și se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an – și anume până la 31 decembrie 2024.

Scutirea parțială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.

În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4 % din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) și/sau culturi secundare fără produse de protecție a plantelor pe 4 % din terenul lor arabil vor fi considerați ca îndeplinind așa-numita cerință GAEC 8. Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerința privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.

Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să își modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ține seama de scenariul de referință alternativ în cadrul condiționalității GAEC 8. O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză. 

Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel național trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informați cât mai curând posibil.

Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor și flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, și protejarea biodiversității și a calității solului, pe de altă parte.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: 

„Numai dacă fermierii noștri pot locui în afara terenurilor lor, vor investi în viitor. Și numai dacă ne îndeplinim împreună obiectivele climatice și de mediu, fermierii vor putea continua să trăiască. Fermierii noștri sunt pe deplin conștienți de acest lucru. Această măsură oferă flexibilitate fermierilor, continuând, în același timp, să îi recompenseze pentru activitatea lor crucială de stimulare a securității alimentare și a durabilității în UE. Vom prezenta în curând mai multe propuneri pentru a contribui la atenuarea presiunii cu care se confruntă fermierii noștri.”

Istoricul dosarului

Pentru a primi sprijinul PAC la care au dreptul, fermierii trebuie să respecte un set consolidat de nouă standarde benefice pentru mediu și climă. Acest principiu al condiționalității se aplică pentru aproape 90 % din suprafața agricolă utilizată în UE și joacă un rol important în integrarea practicilor agricole durabile. Acest set de standarde de bază este denumit GAEC, adică „bune condiții agricole și de mediu”.

Standardul GAEC 8 impune, printre altele, alocarea unei cote minime de teren arabil zonelor sau elementelor neproductive. Acestea din urmă se referă, de regulă, la terenurile lăsate în pârloagă, dar și la elementele de peisaj neproductive, cum ar fi gardurile vii sau arborii. Fermele cu mai puțin de zece hectare de teren arabil sunt scutite de această obligație. La 31 ianuarie, Comisia a propus să se acorde mai multă flexibilitate fermierilor din UE care primesc sprijin din partea PAC în urma acestei cerințe.

În ceea ce privește culturile secundare: acestea sunt plante care cresc între două culturi principale. Aceste culturi pot servi ca furaje pentru animale sau ca gunoi de grajd verde. Utilizarea culturilor fixatoare de azot și a culturilor secundare aduce o serie de beneficii de mediu pentru sănătatea solului, inclusiv pentru biodiversitatea solului și pentru limitarea percolării nutrienților. Culturile trebuie cultivate fără produse de protecție a plantelor pentru a menține ambiția PAC în materie de mediu.

De evitat greșelile la efectuarea lucrărilor solului

Experiențe de lungă durată și observațiile practice au dus la concluzia că, prin lucrările solului, chiar dacă sunt de bună calitate, se provoacă degradarea însușirilor ce caracterizează fertilitatea acestuia. De aceea se recurge la agricultura conservativă, cu lucrări minime sau cu semănatul direct în teren nelucrat.

Caracteristicile solului din țara noastră, cu conținut mai ridicat de argilă, care favorizează fenomenul de tasare-compactare și care necesită periodic lucrări de afânare și, mai ales, gradul foarte ridicat de îmburuienare fac ca agricultura conservativă să pătrundă mai greu în România.

Așa se explică faptul că, dacă parcurgem țara în lung și în lat în pragul iernii, constatăm că marea majoritate a suprafețelor agricole sunt arate. Dar procesul de degradare a solului se accentuează când se practică lucrări de calitate necorespunzătoare, când se fac greșeli în acest domeniu, și anume:

→ Se lucrează la umiditatea necorespunzătoare. Când solul este uscat se rup bolovani, iar când este umed se taie felii (curele), care prin uscare se întăresc beton. În ambele cazuri se aplică lucrări repetate de mărunțire care prăfuiesc solul, praful astupă porii solului și îngreunează procesul aerohidric, se formează crustă, se distruge structura solului. Are loc și o tasare a solului, mașinile se uzează, cu consum exagerat de combustibil, cu influențe negative asupra mediului.

→ Se lucrează la adâncimi necorespunzătoare. În general, se știe că pentru cerealele păioase este suficientă lucrarea la 18-20 cm, pentru porumb și floarea-soarelui la 20-25 cm, pentru sfecla de zahăr la 28-30 cm. Uneori se lucrează nejustificat numai la adâncimi mari, cu degradarea însușirilor solului, cu uzura mașinilor și cu consum mare de combustibil.

→ Se folosesc utilaje neadecvate. De exemplu, în toamnele secetoase, la pregătirea terenului pentru însămânțarea culturilor de toamnă, este indicat să se folosească grapa cu discuri și nu aratura care scoate bolovani și necesită lucrări repetate de mărunțire cu distrugerea structurii solului.

→ Nu se grăpează concomitent cu arătura sau cel târziu a doua zi, când solul este încă reavăn și se mărunțește ușor. Se întârzie lucrarea, solul se usucă, bolovanii se întăresc și consecințele sunt cunoscute.

→ Pentru încorporarea resturilor vegetale se folosesc pluguri cu antetrupiță care introduc materia organică la fundul brazdei, unde are loc o descompunere anaerobică, cu degajarea de substanțe toxice pentru sămânță. Materia organică trebuie încorporată în stratul până la 12-15 cm, unde are loc descompunerea aerobă, cu formarea de humus și substanțe nutritive pentru plante.

→ În primăvară sunt necesare lucrări cât mai puține sau deloc. Uneori se efectuează lucrări energice cu grapa cu discuri care răscolesc solul cu mari pierderi de apă și fără a putea pregăti un pat germinativ corespunzător.

→ Se aplică lucrări cu sapa rotativă pe teren uscat sau umed, cu buruieni bine înrădăcinate și buruieni perene, când plantele de cultură sunt turgescente și se rup ușor.

→ Se folosesc utilaje care nu sunt corect reglate și nu au organele active ascuțite.

→ Se practică sistemul de treceri repetate, cu distrugerea structurii solului, cu tasarea-compactarea solului și consum exagerat de combustibil.

→ Pe teren în pantă se lucrează din deal în vale și nu paralel cu curbele de nivel.

→ Se folosesc utilaje de tipul grapei rotative care macină solul și tăvălugi Güttler care pisează solul, îl prăfuiesc, cu consecințele cunoscute.

Asemenea greșeli trebuie evitate pentru a avea un sol sănătos, cu fertilitate ridicată, cu lucrări cât mai puține efectuate numai în epoca optimă, cu consum redus de muncă și combustibil, cu protecția mediului.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Doi frați și tractoarele lor autonome care lucrează 2.000 ha

E la mare modă printre tineri, mai ales, să apară la volanul unui bolid de lux. În schimb, pentru doi frați din Piscu, Samuel și Sacha Vlad, satisfacția e incomparabilă la volanul unui tractor de ultimă generație, dotat cu sistem GPS. Ambii ingineri agronomi administrează împreună cu tatăl lor o fermă de 2.000 ha în județul Galați. Astfel, o zi toridă de muncă în câmp poate deveni pentru cei doi tineri mult mai relaxantă în cabina cu aerul condiționat pornit, folosind agricultura de precizie sau chiar autoghidarea.

Flotă modernă cu ajutorul fondurilor europene

„Ferma pe care o administrăm este una vegetală și ne concentrăm pe cultura mare (grâu, orz, rapiță, porumb și soia). Am accesat fonduri europene în anul 2008, astfel am reușit să ne achiziționăm o flotă variată de utilaje. Eu și fratele meu am ales împreună acest domeniu din dorința de a duce mai departe afacerea de familie“, adaugă inginerul agronom Samuel Vlad.

Salvarea: sistemele de irigații

În ultimii ani, frații Vlad s-au concentrat pe tehnologizarea fermei. „Începând din anul 2015, ne-am axat foarte mult pe sisteme de irigații, fie prin pivoți, tamburi sau picurare. Totodată, am implementat în fermă GPS-ul cu autoghidare pe toate utilajele. Desigur, mai avem de lucrat la acest aspect și sperăm să implementăm cât mai multe tehnologii. Agricultura este un domeniu fascinant și foarte frumos, dar în același timp este foarte dificil și stresant, dar prin muncă, răbdare și ambiție se obțin rezultate formidabile“, încheie Samuel Vlad, masterand în cadrul Facultății de Agricultură USV Iași.

Ce doi au absolvit Facultatea de Agricultură Iași, specializarea Ingineria și managementul afacerilor agricole, în anul 2023, iar din toamnă au început studiile de masterat, tot în cadrul aceleiași facultății, specializarea Tehnologii agricole moderne.

Beatrice Alexandra MODIGA

Resturile vegetale în exces sporesc rezerva de dăunători

Resturile vegetale sunt benefice solului, aducând un aport suplimentar de elemente nutritive, dar, în același timp, pot favoriza multe specii de insecte dăunătoare.

În urma cercetărilor efectuate în țara noastă s-a demonstrat faptul că resturile vegetale, provenite de la culturile agricole (paie de la cultura cerealelor, tulpini de porumb sau floarea-soarelui, rădăcini etc.) au un rol important în menținerea proporției de materie organică din sol și pot favoriza producerea humusului. În același timp, resturile vegetale de la culturile premergătoare pot aduce în sol anumite cantități de azot și alte elemente nutritive. De asemenea, resturile vegetale pot avea importanță în atenuarea proceselor de eroziune ale solului și reducerea pierderilor de humus. Cu toate acestea, trebuie să avem grijă să nu cădem în cealaltă extremă, și anume să lăsăm pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale. În ultimii ani, la noi în țară există o tendință de a lăsa pe câmp tulpinile netocate de porumb (sau tocate cât mai puțin). După porumb, în multe cazuri fermierii seamănă grâu sau orz, dar am văzut și situații când după porumb s-a semănat mazăre. Prin renunțarea la tocarea resturilor vegetale de la cultura porumbului, fermierii fac o economie cu combustibilul și cu uzura utilajelor. În condițiile în care prețurile la carburați se scumpesc pe zi ce trece, această economie pare a fi binevenită. Dar, pe termen lung, s-ar putea ca această economie să se transforme în pagube de recoltă la cultura porumbului atât pentru fermierul care nu a tocat cocenii de porumb, cât și pentru vecini. De ce? Simplu, tulpinile de porumb sunt locul unde iernează larvele Sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis). Netocând resturile vegetale de la cultura porumbului, practic, fără să ne dăm seama, noi oferim „oportunități pe pâine“ pentru larvele acestui dăunător. În primul rând îi oferim un „adăpost pentru iarnă“. Iar, dacă iarna este mai ușoară, atunci șansele ca mai puține larve de Ostrinia nubilallis să moară, în sezonul rece, sunt foarte mari. Mai multe larve de sfredelitor în primăvară înseamnă mai mulți fluturi și, foarte posibil, mai multe ouă depuse în culturile de porumb. Practic, dacă nu tocăm tulpinile de porumb, contribuim, fără să vrem, la creșterea populației acestei specii dăunătoare, în următorii ani. Din dorința de a face o economie, putem să ne batem singuri cuie în talpă, conform proverbului „drumul spre Iad este pavat cu bune intenții“. Pentru a preîntâmpina creșterea rezervei biologice a Sfredelitorului porumbului este recomandabil să tocăm tulpinile de porumb după recoltarea acestei culturi. Combinele moderne sunt prevăzute cu tocătoare și ventilatoare care împrăștie uniform resturile vegetale tocate. Apoi, dacă nu întoarcem brazda, putem toca resturile vegetale printr-o trecere cu utilaje specifice acestei operațiuni. Este o cheltuială în plus, dar, pe termen lung, putem evita posibilele pagube de recoltă cauzate de atacul larvelor Sfredelitorului porumbului.

O altă situație des întâlnită este cu rapița de toamnă. De cele mai multe ori, premergătoare pentru această cultură sunt cerealele de toamnă (grâu, orz, triticale). Prea multe resturi vegetale în solele cultivate cu rapiță pot favoriza insectele dăunătoare, cum ar fi puricii de pământ (Phyllotreta atra) sau puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala). Insectele se pot ascunde sub resturile vegetale în perioadele mai reci sau pe parcursul nopții. Este situația pe care am observat-o în toamna acestui an într-o cultură de rapiță, răsărită târziu, abia la finalul lunii octombrie. În primele două decade ale lui noiembrie, speciile de purici mai sus amintite se hrăneau din belșug cu plantele de rapiță aflate în primele faze de vegetație (răsărit-faza de trei frunze, BBCH 10-BBCH 13). Am urmărit îndeaproape sola respectivă, din curiozitate profesională, și am văzut insectele ieșind de sub paiele provenite de la cultura premergătoare (orz) să se hrănească cu rapiță, în momentele calde ale zilei (în cele mai multe cazuri, după ora 12). Pe lângă faptul că rapița a răsărit cu mai mult de o lună și jumătate întârziere, atacul puricilor pare să anuleze și șansele firave de supraviețuire ale plantelor pe durata sezonului rece. În cazul de față a fost și o situație atipică, orzul a fost recoltat foarte târziu. Fermierul nu a arat din cauza secetei, iar cantitatea de resturi vegetale rămase pe câmp a fost mare. După semănatul rapiței, vecinul fermierului a recoltat porumbul, iar peste o săptămână a intrat cu tocătoarea în câmp. Problema este că, atunci când a intrat tocătoarea în porumbiște, vântul a dus multe resturi vegetale în sola vecină, cultivată cu rapiță. Mai multe resturi vegetale, mai multe adăposturi pentru speciile de purici dăunători rapiței.

Pe viitor, problema resturilor vegetale va fi una foarte importantă. Pe de o parte, avantajele acestora, pentru sol, sunt evidente și au fost demonstrate științific. Pe de altă parte, trebuie să evităm să avem pe câmp o cantitate mult prea mare de resturi vegetale ori să nu le tocăm (cazul tulpinilor de porumb). În condițiile în care prețul inputurilor, inclusiv al insecticidelor a crescut, iar în anii următori numărul de substanțe active disponibile pentru combaterea dăunătorilor culturilor agricole va fi din ce în ce mai scăzut, este important să acordăm o atenție foarte mare măsurilor preventive, una dintre ele fiind managementul resturilor vegetale. Voi reveni cu articole noi pe această temă în următoarele numere ale revistei.

Explicații foto

1. Grâu semănat după porumb; pe câmp este o cantitate importantă de resturi netocate

Foto 1

2. Larva de Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilallis) în tulpinile netocate de porumb

Foto 2

3. O cantitate foarte mare de resturi vegetale în cultura rapiței de toamnă

Foto 3

4. Puricele cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) ascunzându-se în resturile vegetale de orz

Foto 4

Dr. ing. Emil GEORGESCU, INCDA Fundulea

Rolul potasiului (K) în fertilizarea echilibrată a culturilor agricole

Pe la jumătatea secolului trecut, când discutam despre alcătuirea planurilor de fertilizare, aveam în vedere, de regulă, numai azotul și fosforul pe considerentul că solurile noastre sunt bogate în potasiu. Și este adevărat că în scoarța terestră se găsește 2,3-2,4% potasiu, adică de 28 ori mai mult decât fosfor și de 60 ori mai mult decât azot. Pe stratul de sol 0-15 cm rezultă că se găsesc 30-50 t/ha potasiu. La nivelul anilor ’50-’60, când obțineam 1.000-2.000 kg/ha cereale, această apreciere era valabilă. Ea nu mai corespunde în prezent când, în exploatațiile agricole care aplică tehnologii corecte, nivelul producțiilor agricole a depășit 10 t/ha la cereale păioase și 20 t/ha la porumb. De aceea, pentru o fertilizare echilibrată este necesar să se analizeze cu mare atenție gradul de participare a fiecărui element pentru a realiza un sinergism în nutriția optimă a plantelor. Diferitele culturi agricole au cerințe diferite față de potasiu, ca de altfel față de fiecare macro și microelement. Astfel, raportul NPK este: la grâu 2,5-1-2,3; la floarea-soarelui 1-1,5-8,8; la cartof 3,3-1-4,5 etc.

Se observă că plantele tehnice au cel mai mare consum de potasiu, dar, la nivelul producțiilor actuale, toate culturile au nevoie de potasiu.

Rolul potasiului în nutriția plantelor constă în:

  • Potasiul este prezent în toate zonele de creștere a plantelor (meristene), participând la procesul de diviziune celulară.
  • Ca ion pozitiv (K+), potasiul are rol important în menținerea echilibrului acido-bazic din celulele plantelor.
  • Are rol important în procesele metabolice ale plantelor prin reglarea proceselor enzimatice (peste 50 enzime).
  • În procesul de fotosinteză al plantelor, potasiul impulsionează aprovizionarea cu CO2 prin mecanismul de reglare a deschiderii stomatelor.
  • Potasiul are rol important în procesul de reducere a nitraților.
  • În procesul de metabolism potasiul stimulează sinteza proteinelor.
  • La plantele oleaginoase, potasiul favorizează acumularea lipidelor.
  • În urma procesului de fotosinteză, potasiul participă la translocarea zahărului la locul de depozitare.
  • La începutul vegetației plantelor, potasiul stimulează creșterea rapidă a sistemului radicular pentru a explora un volum mai mare de sol, din care să absoarbă apa și substanțele nutritive.
  • La plantele leguminoase, în procesul de simbioză, potasiul are un rol important în dezvoltarea nodozităților.
  • În perioada de iarnă potasiul joacă rol de antigel prin concentrația crescută a sucului celular, asigurând o mai bună rezistență la ger a plantelor.
  • În verile cu arșiță potasiul are rolul de a crește rezistența plantelor la secetă prin mecanismul de închidere și deschidere a stomatelor.
  • Prezența potasiului în nutriția plantelor contribuie la îmbunătățirea sănătății plantelor și a toleranței acestora la atacul de boli și insecte dăunătoare.
  • Potasiul favorizează îngroșarea pereților celulari și prin aceasta contribuie la creșterea rezistenței la căderea plantelor.
  • Prezența potasiului în complexul de fertilizare cu macro și microelemente îmbunătățește preluarea azotului din îngrășămintele aplicate, contribuind la creșterea eficienței îngrășămintelor azotate.

Credem că sunt suficiente argumente ca, la întocmirea planurilor de fertilizare, să fie prezent și potasiul pentru a asigura o fertilizare echilibrată, eficientă.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

A renunțat la munca de birou pentru „a pilota“ utilaje

Andreea-Oana Arnăutu are 20 ani și este studentă la Facultatea de Agricultură USV Iași. Este din comuna Călărași, județul Botoșani, acolo unde se află și ferma pe care o administrează împreună cu familia, 400 de hectare de teren agricol, 50 hectare pășune, bovine pentru carne din rasa Charolaise și ovine din rasa Suffolk, Karakul, carabașe, un efectiv de aproximativ 500 de animale.

Agricultura – lozul câștigător

„Exploatăm o fermă de circa 50 hectare de pășune și 400 hectare de teren agricol, unde cultivăm porumb, rapiță, floarea-soarelui, grâu și câteva hectare de lucernă, reprezentând o parte de hrană pentru animale, respectiv bovine pentru carne din rasa Charolaise și ovine din rasa Suffolk, Karakul și carabașe, undeva la un efectiv de 500 animale. Ferma noastră s-a dezvoltat treptat cu animale, teren și utilaje agricole, iar pe parcursul anilor ne-am implicat și noi, copiii, mai precis eu și fratele meu Claudiu, absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, în prezent inginer agronom. Eu de mică am fost înconjurată de animale și utilaje, iar cu timpul am prins drag de tot ceea ce înseamnă agricultură, unde fac totul cu plăcere. De aceea am ales să urmez și studiile la această facultate“, specifică tânăra.

Mâna dreaptă a tatălui

Tânăra urmează pașii fratelui său pentru că vrea să ducă tradiția mai departe. „Nu mă văd făcând altceva și am gânduri mari pentru viitor, fiind o afacere profitabilă dacă muncești pentru aceasta. Da, sunt implicată fizic alături de familia mea. Forța de muncă fiind foarte greu de găsit, am învățat pe parcursul anilor, iar de ceva ani știu să folosesc în mare parte toate utilajele, dezvoltând o pasiune pentru acestea și devenind împreună cu fratele meu mâna dreaptă a tatălui nostru. Pentru a reuși

într-un domeniu, indiferent care ar fi, nu poți reuși fără încredere, muncă și pasiune. Agricultura este un domeniu pe care îl recomand cu încredere tinerilor, fiind o experiență frumoasă și, totodată, de viitor pentru că din acest domeniu ne hrănim cu toții, iar agricultura și zootehnia nu vor dispărea niciodată, indiferent de vremuri. Bineînțeles, cu voință poți porni și de jos ca mic fermier, prin accesarea anumitor fonduri europene, viitorul agriculturii fiind în mâinile tinerilor fermieri“, mai adaugă Andreea.

Utilaje și echipamente de ultimă generație

Familia Arnăutu se orientează mereu spre utilaje și echipamente necesare pentru a lucra cât mai ușor.

„Ne place să încercăm diferite metode în pregătirea terenului, însămânțarea și erbicidarea plantelor, până o găsim pe cea mai eficientă; bineînțeles, dacă la acestea contribuie și vremea favorabilă“, mai menționează aceasta.

Când vine vorba de animale, în trecut familia Arnăutu a avut și ovine de lapte, dar de ceva ani buni s-a orientat spre cele de carne și instalarea gardurilor electrice pentru acestea.

„O mare parte din an, gardurile electrice oferă și posibilitatea unei parcelări simple și rapide a oricărui perimetru, fiind un mare avantaj pentru noi când vine vorba de forța de munca care este greu de găsit și timpul ce trebuie alocat animalelor“, a încheiat Andreea-Oana Arnăutu.

Beatrice Alexandra MODIGA

Back to School - NATUREVO și Omya au dus fermierii la Universitatea Oxford pentru a învăța despre sănătatea solurilor

La începutul lunii septembrie, NATUREVO, în parteneriat cu OMYA, a organizat Conferința „Ziua Sănătății Solului“ pentru un grup select de fermieri din România. Acest eveniment deosebit s-a desfășurat la prestigioasa Universitate Oxford din Anglia și a avut ca scop furnizarea de noi abordări și perspective fermierilor interesați în contextul actual al agriculturii durabile, concentrându-se pe importanța îmbunătățirii solurilor.

Evenimentul a fost onorat de prezența a trei cercetători de prestigiu în domeniul agricol din Elveția și Marea Britanie, alături de reprezentanții OMYA și domnul Ioan Enoiu, fondator al companiei NATUREVO și doctor în științe agronomice. Fermierii au avut privilegiul de a accesa informații relevante și valoroase despre sol, bazate pe experiența și cercetările acestor specialiști.

Conferința a debutat cu un discurs al lui Jamie Rickard, director pentru Dezvoltare de Piață și Inovații în Agricultură la compania OMYA, producătorul cunoscut pentru produsele sale de ameliorare a solului: Calciprill și Sulfoprill. Acesta a prezentat fermierilor metodele naturale de îmbunătățire a solurilor dezvoltate de OMYA.

Prezentarea lui Jamie Rickard a fost urmată de intervenția lui Franz Bender, cercetător în biochimia solului la Agroscope, un centru guvernamental de excelență în cercetarea agricolă din Elveția. Bender a prezentat fermierilor rezultatele celebrei sale cercetări, experimentul cu lenjeria de bumbac, care evidențiază legătura dintre bumbacul îngropat în sol și fertilitatea solului, experiment care a avut un mare succes și a subliniat importanța gestionării vieții microbiene din sol.

Sajjad Awan, inginer agronom specializat în sol și nutriția plantelor, a captivat audiența cu o prezentare despre chimia solului, fertilizanți și importanța pH-ului solului în nutriția plantelor. „pH-ul solului este în mijlocul tuturor elementelor: microbiologice, structură fizică, structură chimică. Când pH-ul este corect/neutru, tot angrenajul este antrenat, exact ca motorul unui autoturism“, a subliniat cercetătorul Sajjad Awan.

Domnul John Enoiu a continuat seria prezentărilor, abordând toate aspectele esențiale pentru o agricultură durabilă, cu solul în centrul atenției. Fermierii au beneficiat de informații valoroase despre agricultura regenerativă și programele ICM (Integrated Crop Management) dezvoltate de NATUREVO pentru a ajuta fermierii să conserve și să îmbunătățească fertilitatea solurilor.

Evenimentul a inclus și prezentări din partea reprezentanților OMYA, iar conferința s-a încheiat cu o sesiune de întrebări, răspunsuri și discuții constructive, în cadrul căreia cei 14 antreprenori din agribusiness au avut ocazia de a interacționa direct cu unii dintre cei mai buni specialiști în știința solului și de a împărtăși experiențele din fermele lor.

Pe lângă oportunitatea de învățare, fermierii care au participat la evenimentul de la Universitatea Oxford au avut privilegiul de a explora locuri inedite, inclusiv vizitarea Christ Church, locul unde au fost filmate scene din seria Harry Potter, și celebra sală de mese de la Hogwarts.

Alcedo lansează MyAlcedoSoil - powered by OGOR, un program dedicat analizelor de sol!

Programul MyAlcedoSoil – powered by OGOR are ca scop facilitarea întregului proces de analize de sol, respectiv:

  • poți plasa online comenzi pentru analizele de sol în mai puțin de 10 minute;
  • prelevarea se face prin intermediul aplicației mobile MyAlcedoSoil;
  • rezultatele sunt geolocalizate în format PDF și digital.

În plus, poți avea acces la imagini satelitare, date meteo și evoluția culturilor pe parcursul sezonului, dar nu numai.

Intră pe site-ul Alcedo, în pagina MyAlcedoSoil, și vezi:

  • cei 17 parametri care vor fi analizați în pachetul de analize de sol;
  • cele 3 pachete de servicii diferite, în funcție de necesitățile tale;
  • posibilitățile de prelevare a probelor de sol.

De asemenea, Alcedo vine în ajutorul fermierilor care își doresc să facă tranziția de la o agricultură convențională către o agricultură durabilă, prin programul MyAlcedoCarbon – program pentru cunoașterea bilanțului de carbon al fermei. Acesta are 2 variate, BASIC și PREMIUM și, în funcție de opțiunea fermierului, după colectarea informațiilor necesare, acesta va primi un raport bilanț carbon, un program de tranziție personalizat și vizite ale specialiștilor noștri în fermă.

În curând se va lansa și MyAlcedoCarbon – DIAGNOSTIC RAPID, un calculator simplificat de carbon pe care fermierii îl vor putea accesa pentru a face o estimare a impactului pe care îl au practicile agricole din fermă din punct de vedere emisii carbon. Un astfel de calculator îi poate ajuta să vadă și ce modificări pot face în tehnologie pentru a reduce emisiile și a crește stocarea de carbon.

De la an la an, pericolul de deșertificare a României este tot mai mare

Potrivit unui studiu realizat de Ministerul Mediului în România,  peste 11,2 milioane de hectare de teren sunt susceptibile de degradare prin aridizare din cauza temperaturilor foarte ridicate din ultimii ani. În plus, peste 7,5 milioane de hectare (66,8%) sunt amenințate de riscul unei posibile deșertificări.

Pe zone, există susceptibilitate mare și moderată de degradare pentru 13,3% din Câmpia de Vest, adică 1,5 milioane de hectare, după cum arată un studiu realizat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie București, preluat de economica.ro. De asemenea, 6,1% din terenurile din Podișul Transilvaniei sunt în pericol moderat, în timp ce pentru 6,4 milioane de hectare din Câmpia Română, Podișul Moldovei și parțial Dobrogea există un pericol mare. Cât despre Dobrogea, specialiștii Institutului vorbesc despre această zonă ca de una „semi-aridă“. Deși ocupă o suprafață redusă (7,1% din totalul suprafețelor susceptibile), prezintă susceptibilitate extrem de mare pe o suprafață de peste 251.800 ha, susceptibilitate foarte mare pe o suprafață de 529.700 hectare, respectiv susceptibilitate moderată pe 18.500 de ha. În ceea ce privește tipurile de terenuri cu risc crescut de aridizare sau deșertificare, există risc de aridizare pe aproximativ 8 milioane de hectare de teren arabil, adică 33,7% din suprafața totală a țării. De asemenea, sunt în pericol 150.700 de hectare cu pajiști și pășiuni și 21.400 de hectare cu culturi permanente. Pe județe, cele mai afectate sunt Olt, unde 65% din terenurile arabile sunt în risc, Dolj, unde 66% din terenurile arabile sunt în risc, și Mehedinți, cu 30% dintre terenurile arabile cu risc.

Proces început de 40 de ani

În ultimii 40 de ani, Europa a fost afectată de o serie de evenimente majore de secetă, mai ales în 1976 (Europa de Nord şi de Vest), 1989 (cea mai mare din Europa), 1991 (majoritatea Europei) şi, mai recent, seceta prelungită asociată cu valul de căldură de vară care a acoperit mari părţi ale Europei în 2003. Astfel, potrivit unui document al Ministerului Mediului, România este situată într-o zonă de climă excesiv continentală, cu secete pedologice prelungite, iar creşterea în ultimii 10 ani a temperaturilor medii anuale cu 0,2 - 0,6°C şi scăderea precipitaţiilor cu 10-15 mm, faţă de mediile multianuale, pe fondul scăderii actuale a geosistemului, relevă tendinţa clară a intensificării şi extinderii fenomenelor de deşertificare şi degradare a terenurilor în special în zonele de sud şi est a ţării. O treime din teritoriul României (aproximativ 7 mil. ha) şi 40% din suprafaţa agricolă se află în zone cu risc de deşertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Strategii pentru România

Obligaţiile României în cadrul CCD (Convenţia pentru Combaterea Deşertificării a Naţiunilor Unite) includ stabilirea de strategii şi priorităţi vizând politicile de dezvoltare durabilă pentru combaterea deşertificării, reducerea impactului secetei, abordarea cauzelor profunde ale deşertificării şi acordarea unei atenţii speciale factorilor economici care contribuie la deşertificare. Totodată, prin elaborarea raportului naţional, România îşi îndeplineşte obligaţiile şi ca parte a grupului de lucru pe probleme internaţionale de mediu – deşertificare în marja Consiliului Uniunii Europene.

Un alt factor interesat este Comisia Europeană, care urmăreşte îndeplinirea obligaţiilor statelor membre cu privire la obiectivele de dezvoltare durabilă prevăzute de Agenda 2030. Aceste aspecte sunt luate în considerare la elaborarea prezentei strategii, care şi-a propus corectarea, atât cât este posibil, a deficienţelor de ordin macro-managerial. Strategia naţională privind combaterea deşertificării şi degradării terenurilor s-a elaborat într-un context social caracterizat prin interes semnificativ din partea populaţiei pentru această problematică şi disponibilitate crescută de implicare a cetăţenilor, pe fondul îngrijorărilor legate de efectele schimbărilor climatice, în special a secetei asupra calităţii vieţii şi sănătăţii persoanei. Resurse sociale disponibile la nivel naţional sunt însă în declin demografic profund, cu deficit semnificativ educaţional, economic, ocupaţional şi informaţonal şi disparităţi majore din punct de vedere economic între zonele cu ariditate ridicată şi nevoi urgente de intervenţii şi restul ţării. Suplimentar, o serie de crize contextuale, pe nivel global, determină noi orientări ale tendinţelor economice şi de politici publice la nivel european, inclusiv în România, aducând provocări noi în abordarea resurselor pedologice la nivel naţional şi în diminuarea efectelor negative asupra calităţii acestora, se mai arată în studiu.


Strategia…

Potrivit Ministrului Mediului, viziunea Strategiei privind Prevenirea şi Combaterea Deşertificării şi Degradării Terenurilor 2019- 2030 este următoarea: „Având în vedere consecinţele negative ale deşertificării şi degradării terenurilor, prezenta strategie urmăreşte prevenirea şi diminuarea acestor procese prin aplicarea unor măsuri integrate care să vizeze managementul resurselor pe termen lung. Aceste măsuri vor contribui la atingerea neutralităţii din punctul de vedere al degradării terenurilor şi deşertificării prin îndeplinirea obiectivelor stabilite prin Agenda 2030, pe care România s-a angajat să le implementeze la nivel naţional. Se va avea în vedere în special obiectivul 15. Viaţa terestră, ţinta.3: Până în 2030, combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor şi a solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare, secetă şi inundaţii şi depunerea de eforturi pentru a atinge o lume neutră din punctul de vedere al degradării solului, dar şi alte obiective interconectate.“


Bogdan PANȚURU