ipso iulie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 4 Aug 2021

Sălaj, un județ mic, cu posibilități moderate de dezvoltare

Situat în centrul regiunii Nord-Vest și în nord-vestul țării, județul Sălaj este al patrulea cel mai mic din țară ca suprafață, după Covasna, Giurgiu și Ilfov, și al treilea cel mai mic ca populație, după Tulcea și Covasna. Este traversat de cinci drumuri naționale, din care trei sunt parte a rețelei TEN-T globală, de o magistrală de cale ferată din categoria TEN-T globală și de trei linii secundare. Relieful este unul preponderent de deal, cu două lanțuri muntoase de înălțimi reduse, ceea ce nu creează probleme majore de conectivitate în teritoriu. În județ există 13 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar în 23 de UAT-uri sunt sate cu mai puțin de 100 de locuitori, expuse riscului de depopulare pe termen mediu și lung. În afară de gradul foarte mic de urbanizare (4 orașe, cu 84.385 de locuitori), pe fondul sporului natural negativ și al migrației interne și externe, populația este în scădere și în curs de îmbătrânire.

Județul Sălaj dispune de resurse naturale bogate și diversificate, regenerabile sau neregenerabile, care sunt parțial valorificate în prezent: lignit, cărbune brun, hidrocarburi, șist cărbunos, ghips, agregate de râu, alabastru, diorit (piatră pavaj), micașisturi, nisip (inclusiv cuarțos), calcar etc. De asemenea, în teritoriu sunt ape termominerale (Băile Boghiș) și  ape minerale balneoterapeutice, sulfatate și sulfuroase (Bizușa Băi, Jibou, Șimleu Silvaniei, Bobota, Meseșenii de Sus, Zalnoc). Conform datelor INS, în județ sunt 238.950 ha de terenuri agricole (61,8% din suprafața administrativă), cele mai multe fiind utilizate ca terenuri arabile (50,5% din total), pășuni și fânețe (46,5%), vii și livezi (3%). Pădurile ocupă 106.336 ha, respectiv 27,5% din teritoriul administrativ, iar în județ fauna și flora diversificate sunt conservate în 15 arii protejate de interes național și 6 de interes comunitar.

Al 12-lea PIB/cap de locuitor din România

Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2019, județul Sălaj avea un PIB de 9.197 milioane de lei, cel mai mic din regiune și al patrulea cel mai mic din țară, după Covasna, Mehedinți, și Tulcea. PIB/cap de locuitor însă se cifra la 9.194 euro, al doilea din regiune, după Cluj, și al

12-lea la nivel național, ceea ce înseamnă un lucru remarcabil. Sălaj are o pondere ridicată a populației ocupate în agricultură și în industrie, dar una redusă a celor care activează în construcții și servicii. Sectoare precum turismul, serviciile financiare, IT&C, tranzacțiile imobiliare, industriile creative și culturale sau activitățile științifice, tehnice și profesionale sunt cele mai slab reprezentate. În documentele strategice, autoritățile spun că „structura economică, specifică economiilor în curs de dezvoltare, dezavantajează județul, în contextul în care sectorul serviciilor este cel care înregistrează tradițional cea mai ridicată valoare adăugată, productivitate a muncii și implicit cel mai mare nivel de salarizare.”

În afară de alimentarea cu apă, celelalte utilități sunt sub media la nivel național

În 2019, potrivit datelor Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, județul Sălaj a avut un buget total de 751,31 milioane de lei, al treilea cel mai mic din țară, după Ialomița și Covasna. 55 de milioane de lei înseamnă fonduri europene atrase. Din cele 57 de comune, doar cinci au avut venituri mai mari de 10 mil. lei: Sărmășag (17,93 mil. lei), Șamșud (16,4), Crasna (14,7), Gâlgău (14,5), Hida (11,8). Cum au utilizat autoritățile banii în ultimii 30 de ani se reflectă în infrastructura locală de utilități, rutieră etc.

Transport: din 1.791 km de drumuri, 374 km reprezintă șosele modernizate (20,88%), 823 km au îmbrăcăminte rutieră ușoară (45,95%), 385 km sunt căi rutiere din piatră (21,50%), iar 209 km sunt din pământ (11,67%). Remarcăm procentul ridicat de drumuri județene și locale care au îmbrăcăminte rutieră ușoară, ceea ce reprezintă totuși drumuri de calitate slabă, ca să nu mai vorbim despre cele 33,17% de artere din piatră și pâmânt, ultimele întâlnindu-se în categoria drumurilor comunale. În cele patru orașe, din  311 km de străzi, doar 221 km sunt modernizate (71,06%).

Alimentare cu apă: dispun de rețea de apă toate cele patru orașe (100%) și 50 de comune, din 57 (87,71%), cifră mult mai bună decât media națională, de 98,75% în mediul urban și 79,34% în mediul rural. Populația deservită de sistem este de 146.211 de locuitori, ceea ce înseamnă 69,64% din totalul populației, procent ușor sub media națională, de 71,02%.

Sistem de canalizare: există rețea de canalizare în toate cele patru orașe (100%, față de media națională de 98,13%) și în 14 comune, din 57 total, în procent de 24,56%, cu mult sub media națională, și aceasta extrem de modestă, de 36,35%. La această facilitate, județul este pe ultimul loc regional și pe locul 30 la nivcel național, după județele Botoșani, Buzău, Vrancea, Brăila, Dâmbovița, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Olt și Dolj. Populația care beneficiază de acest serviciu este de 99.474 persoane, însemnând 47,38%, procent situat sub media națională, de 54,40%.

Alimentare cu gaze: de această facilitate dispun toate cele 4 orașe (100%, față de media națională de 77,18%) și 11 comune din 57, în procent de 19,30%, sub media națională, de 24,74%.

Atracții turistice

castrul roman Porolissum

Din punct de vedere turistic, cultural și religios, evident că județul are o concurență mare în proximitatea sa, respectiv, în Maramureș, Bihor și Cluj. Totuși, să zicem că și-ar putea face loc într-o strategie zonală fiindcă are câte ceva de arătat: zona montană Meseș-Plopiș, zonele turistice ale Silvaniei, Someșului și Almaș-Agrij, biserici de lemn (Fildu de Sus, Baica, Racâș), mănăstiri (Strâmba, Bic, Bălan), castrul roman Porolissum (Moigrad), castele și conace (castelul Wesselènyi – Jibou, castelul Báthory – Șimleu Silvaniei), muzeele de la Zalău, Șimleu Silvaniei, Bocșa, Bobota, băi termale (Boghiș, Bizușa), Poiana Narciselor de la Racâș, Grădina Zmeilor de la Gâlgău, Izvoarele Barcăului, Grădina Botanică din Jibou etc.


Județul Sălaj, în cifre

- Suprafața: 3.864 kmp, ceea ce reprezintă 1,6% din teritoriul României și 11,3% din cel al regiunii Nord-Vest.

- Populație rezidentă: 209.939 de persoane, din care 84.385 în mediul urban și 125.554 în mediul rural, rezultând așadar un grad de urbanizare de numai 40, 19%.

- Densitatea populației: 58,1 locuitori/kmp, sub media națională (84,4) și regională (76,1).

- Structura administrativ-teritorială: 1 municipiu (Zalău), 3 orașe (Cehu Silvaniei, Jibou și Șimleu Silvaniei), cu 8 localități componente, 57 de comune, cu 273 de sate.


Maria Bogdan