Am scris acest text în balconul casei în care, în bună parte, am copilărit, inspirând aerul curat al unei dimineți frumoase de primăvară. Este locul în care mă simt cu adevărat liber, dar și norocos că am avut parte de acesta.

De multe ori mă întreb de ce oare mulți tineri își doresc să meargă la oraș, de ce dau aceste peisaje pitorești, atâtea minunății din lumea asta mirifică a ruralului pe o adunătură de blocuri, aglomerație și poluare? Probabil, tânjesc, sărmanii după o viață lipsită de griji pe care speră s-o găsească acolo.

Mi se pare o utopie atâta vreme cât cele mai multe locuri de muncă, de se mai găsesc, sunt stresante, obositoare și fără a-ți oferi întotdeauna siguranță pentru zilele de mai apoi... În ceea ce privește alimentele, cele mai multe sunt din import, din țări care vor o producție mare, pentru un profit, cel puțin, la fel de mare și nu-ți oferă siguranță pentru sănătate. Nu mai vorbim de aerul de oraș – fiecare centimetru cub de aer inspirat este o adevărată armă biologică.

Și atunci cum să fim lipsiți de griji când ceea ce mâncăm a crescut într-o lună cât un fruct natural în trei, să nu mai vorbim de hrana de origine animală care este cu atât mai slabă din punct de vedere calitativ cu cât este mai frumoasă la exterior. Iată de ce această dorință de... orășenizare, de migrare de la țară către urbe mi se pare anormală.

Tot aud voci care spun că nu mai vor atât de multe griji, însă nu realizează că tocmai locurile către care vor să se îndrepte sunt dintre cele care creează griji, nesiguranță de multe ori, în fine, o viață stresantă ce te determină să ți-o dorești uneori... cât mai scurtă.

Ne dorim o imunitate naturală, un trup sănătos pe care le-am putea avea dacă am consuma alimente sănătoase, am inspira aer curat și am munci pentru a le obține... Cel mai sănătos fitness...

Întâlnesc din ce în ce mai des tineri, chiar bărbați, femei crescuți la țară care se îndreaptă spre orașe, cărora le este rușine mai apoi să-și recunoască originea, să povestească despre copilăria petrecută la țară, probabil de teamă să nu fie catalogați drept țărani. Ce-i drept, nu mă surprinde câtă vreme realizez că marea majoritate a orășenilor nu cunosc originea acestui cuvânt care vine de la „țar“, însemnând rege, urmând a veni „țarina“, care înseamnă pământ lucrat, muncit, iar mai apoi actualul țăran, țară. Iată cum putem realiza că adevărata și cea mai mare bogăție a noastră este pământul, mai ales cel de la țară care ne asigură până la urmă existența, de care nu trebuie să uităm. Să-l respectăm cel puțin atât cât el ne îngăduie să-l călcăm în fiecare zi.

Pământul și viața la țară au stat la baza evoluției pe care o trăim astăzi. Apoi marile descoperiri își au originea tot în acest spațiu.

Așadar, să nu ne fie rușine să trăim alături de el și să-l îngrijim ca pe noi înșine. Așa am învățat de la bunicii și străbunicii mei de care mi-aduc aminte cu drag și respect.

Andrei OPREA-BANU