Lumea satului 750x100

Regiunea Sud-Vest Oltenia, încă printre cele mai sărace din țară

Cu o suprafață de 29.212 kmp, Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia este alcătuită din 5 județe

– Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea – și corespunde, ca suprafață, în proporție de 82,4%, cu provincia istorică Oltenia. Administrativ, cuprinde 40 de orașe (11 municipii) și 408 comune (2.066 de sate). Populația rezidentă, la 1 ianuarie 2020, se ridica la 1.909.752 de locuitori, iar populația după domiciliu, la 2.144.698 de locuitori, cifre care plasează zona pe locul 7 dintre cele 8 regiuni ale țării.

În draftul Strategiei de dezvoltare 2021-2027 se arată că regiunea se află printre cele mai sărace din Uniunea Europeană. În același document scrie, negru pe alb: „Rata sărăciei a fost de 34,3% în 2018, cu 10,8% peste media națională, principalele cauze ale acestei stări fiind inactivitatea, nivelul scăzut de instruire, transmiterea sărăciei de la o generație la alta și lipsa mobilității interregionale.“ Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în 2019 Produsul Intern Brut din Sud-Vest Oltenia s-a ridicat la 77.142 milioane de lei, cel mai mic dintre regiunile țării. Județul cel mai bine dezvoltat este Dolj, cu un PIB de 27.015 mil. lei (35,01% din PIB-ul regiunii), iar cel mai slab economic, Mehedinți, cu un PIB de aproape patru ori mai mic, respectiv 7.525 mil. lei. Cât privește indicatorul care teoretic vorbește despre un anumit standard de trai, am numit PIB/cap de locuitor, surprinzător Gorjul se poziționează pe primul loc, în timp ce Mehedinți rămâne tot în subsolul clasamentului.

Dolj are cele mai multe drumuri din pământ și piatră, iar utilitățile publice sunt modeste în toată regiunea

Slabul potențial economic al regiunii este reflectat, dacă vreți, în gradul de dotare cu utilități sau cu infrastructură publică, în general. Și să vedem cum stau lucrurile, după 30 de ani de investiții și 14 ani de acces la fondurile europene:

Regiunea t 2

Infrastructura rutieră este, în mod surprinzător, cel puțin pe hârtie (date INS), mai bine întreținută ca în alte zone și județe, unele mult mai dezvoltate din punct de vedere economic. Regiunea are o rețea de drumuri naționale, județene și comunale de 11.307 km, din care 18,37% sunt încă din piatră, iar 5,62%, din pământ. Județul Dolj, care are și cea mai densă rețea de șosele, a rămas, cum se spune, cam prin noroaie, de vreme ce numără 283 km de drum din pământ (cel mai mare procent din regiune) și 545 km din piatră (cel mai mare procent din zonă). Surprinzător, județul Mehedinți a avut grijă să-și modernizeze șoselele, astfel că se situează pe primul loc din acest punct de vedere, având cea mai mică lungime a drumurilor din pământ.

Străzi urbane: în cele 40 de orașe, rețeaua de străzi are o lungime de 3.066 km, din care modernizate sunt 2.261 km (73,74%): Dolj – 801 km (603 km de străzi modernizate), Gorj – 468 km (404 modernizate), Mehedinți – 326 (245 modernizate), Olt – 743 (469 modernizate), Vâlcea –728 (540 modernizate).

Alimentare cu apă: la nivel regional, sistemul centralizat de alimentare este prezent în toate cele 40 de municipii și orașe și în 282 de comune, media fiind de 70,15%. Și din nou curios lucru, cele mai bune procente de acoperire cu rețea de apă potabilă înregistrează județele din zona de deal și munte, Vâlcea, respectiv Gorj, unde tehnic e mai greu să fie executată lucrarea în teren accidentat. Populația deservită de sistemul public de alimentare cu apă este de 1.137.538 de persoane, dintr-un total de 2.225.108 locuitori (51,12%). Dacă faceți o comparație între cele două procente (număr de localități cu rețea și populație deservită), rezultă că, într-o localitate cu alimentare, nu toate gospodăriile sunt conectate la sistem.

Regiunea t 3

Canalizare: rețeaua de canalizare este prezentă în toate cele 40 de orașe și în 119 așezări din mediul rural, rezultând un procent de 34,64% la nivel regional. Dacă e să vorbim despre mediul rural (408 comune), acolo procentul este minor, de doar 29,16% dintre așezări care și-au construit un sistem de canalizare și epurare a apelor uzate.

Alimentare cu gaze: doar 25 de orașe, din 40, și 51 de comune, din 408, au această utilitate la dispoziție, rezultând un procent de 16,55% care ar trebui să pună pe gând autoritățile.

Infrastructura școlară: în anul școlar 2018/2019 funcționau în regiune 730 de unități de învățământ, 315 în mediul urban și 415 în mediul rural, cu 14.108 săli de clasă. La acestea se adaugă 4 bazine de înot, 627 de terenuri de sport, 501 săli de gimnastică. Gradul de dotare cu calculatoare este de 2,2 PC/clasă. Nu se spune nicăieri însă câte din aceste unități școlare sunt complet renovate.

Sănătate: numărul spitalelor de stat, inclusiv ambulatorii integrate, a scăzut de la 37 la 36, dar cel al ambulatoriilor de specialitate a crescut de la 80, în 2011, la 110, în 2018. Tot în 2018 erau 141 de cabinete de medicină generală (față de 125, în 2011) și 1.255 cabinete medicale de familie (față de 1.268, în 2011).

Rețeaua de ocrotire medico-socială: în urmă cu doi ani existau 58 de unități de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități, însemnând 2.303 paturi. La acestea se adaugă instituțiile de cultură (cămine culturale, muzee, case memoriale) care intră tot în sarcina statului să le întrețină.

Fonduri publice și bani europeni atrași prin intermediul POR.

Ei bine, să vedem ce au făcut cel puțin în ultimii ani autoritățile publice sau mai bine zis cât au investit ele în dezvoltarea fiecărei localități în parte. Și avem următoarea statistică (oarecum modestă, spunem noi):

  • programul Phare CES 2001, 32 de proiecte implementate în infrastructura mică și educațională;
  • Phare CES 2003, 17 proiecte pentru ateliere școlare;
  • Phare 2004, 18 proiecte pentru gestionarea deșeurilor la scară mică și 12 proiecte pentru ateliere școlare;
  • Pahre 2005 și 2006, 36 proiecte de mediu;
  • Programe guvernamentale: prin intermediul ADR Sud-Vest Oltenia au fost derulate 157 de proiecte, în valoare de 6,58 mil. euro (bani din bugetul național).

Prin Programul Operațional Regional 2007-2013 au fost atrase următoarele sume: 73 de proiecte pentru „Poli urbani de creștere“, cu o valoare nerambursabilă de 260 mil. euro; 22 de proiecte pentru infrastructura regională de transport, în valoare de 183 mil. euro (modernizare 487 km drumuri județene, 20,65 km șosele de centură și 17 km străzi orășenești); 122 de proiecte, în valoare de 138 mil. euro nerambursabili, pentru infrastructura socială; 41 de proiecte pentru promovarea turismului, în valoare de 104 mil. euro.

În următorul exercițiu financiar, respectiv, 2014-2020, prin POR regional s-a apreciat că vor fi terminate, printre altele, următoarele proiecte publice (429 de proiecte, în valoare de 577 mil. euro): 61 de grădinițe, 490 km de drum modernizați, intervenții la 14 ambulatorii de specialitate, 5 muzee și 12 biserici reabilitate etc.

Prin PNDL II s-au mai angajat/promis lucrări și fonduri după cum urmează: Dolj – 812,922 mil. lei pentru 141 de proiecte; Gorj – 677, 002 mil. lei pentru 163 de proiecte; Mehedinți – 848, 938 mil. lei pentru 174 de proiecte; Olt – 823,051 mil. lei pentru 206 proiecte; Vâlcea – 745,231 mil. lei, pentru 204 proiecte.

Regiunea t 1

Maria Bogdan

Mai multe din această categorie: « Ovoimuno, natura și biotehnologia împreună