reclama youtube lumeasatuluitv
update 24 Feb 2020

Cum sprijină CJ Prahova dezvoltarea localităților din spațiul rural

  • Publicat în Social

Al treilea ca populație, după București și Iași, și al cincilea ca PIB general, după București, Timiș, Cluj și Constanța, județul Prahova ar putea fi considerat drept un teritoriu dificil de administrat. Nivelul economic îi conferă însă un oarecare confort sub aspectul resurselor financiare de care dispune pentru dezvoltarea sectorului public și privat deopotrivă, Prahova fiind printre cele mai dezvoltate 6-8 județe din țară.


În județul Prahova se găsesc patru dintre cele mai bogate comune din țară (Ariceștii Rahtivani, Brazi, Blejoi și Păulești), dar și două dintre cele mai îmbătrânite și sărace localități, cu populația sub 1.000 de locuitori, Jugureni și Tătaru

Anul 2019 găsea Prahova cu următoarea statistică: 103 km de drumuri din pământ și 249 km din pietriș, dintr-o rețea totală de 2.231 km de autostrăzi și drumuri naționale, județene și comunale (15,77%); 318 km de artere de circulație urbane nemodernizate, dintr-un total de 1.344 km de străzi orășenești (23,66%); 94 de localități cu rețea proprie de alimentare cu apă, dintr-un total de 104 așezări (90,38%); 35 de localități cu sistem de canalizare (33,65%); 53 de așezări cu sistem de alimentare cu gaze naturale (50,96%); 10-15 comune care abia pot asigura bugetul de funcționare (Jugureni, Tătaru, Lapoș, Talea, Secăria, Adunați, Călugăreni, Chiojdeanca, Salcia, Sălciile, Provița de Sus, Predeal Sărari, Bertea, Vadu Săpat, Bătrâni). Exceptând un singur caz, cel al orașului Slănic, care nu dispune de alimentare cu gaze, infrastructura de utilități este deficitară în special în mediul rural. Ce fac autoritățile pentru modernizarea satului și în general a județului vom afla de la președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader, ales în această funcție în 2016, anterior ocupând poziția de vicepreședinte al instituției.

Reporter: Domnule președinte, cu ce planuri ați venit la conducerea Consiliului Județean Prahova?

Bogdan Toader: Mi-am dorit foarte mult să continui câteva proiecte inițiate de fosta conducere a CJ Prahova. De fapt, era firesc să se întâmple așa fiindcă, pe de o parte, ele fac parte din Strategia de dezvoltare a județului 2014-2020, iar pe de altă parte, unele se aflau în stare de execuție, pentru altele se întocmise documentația, deci s-au cheltuit niște bani și nu ne puteam permite să irosim acele fonduri. Ca să dau exemple concrete, am continuat și finalizat pasajul suprateran din nordul orașului (n.n. – un sens giratoriu suspendat, care fluidizează circulația la intersecția DN1B Ploiești-Buzău și Ploiești - Cheia cu DJ Ploiești-Păulești), am dus mai departe două proiecte de anvergură, respectiv master-planurile de apă-canal și de gestiune integrată a deșeurilor. Bineînțeles, ne-am ocupat de infrastructura rutieră, reabilitată în mare parte.

Rep.: Se cunoaște faptul că orașele și localitățile limitrofe marilor aglomerări urbane dispun de bani pentru dezvoltare. În general ele au avut mereu prioritate în viziunea diverselor politici promovate la centru. Prahova are însă și 90 de comune. Ce face CJ Prahova, în ce măsură sprijiniți modernizarea satului românesc?

B.T.: Începând cu anul 2005 am creat un instrument, așa-numitele asocieri cu localitățile din județ, prin care CJ Prahova finanțează obiectivele de investiții, inclusiv sau mai ales în spațiul rural. Anual, pentru proiectele propuse de consiliile locale alocăm în jur de 25-35 de milioane de lei. Noi asigurăm 90% din costuri (n.n. – mai puțin în cazul așezărilor cu bugete locale consistente), iar UAT - urile, 10%. Vorbim, de pildă, despre săli de sport (Olari, Fulga și Ciorani) care n-au intrat în vederea Companiei Naționale de Investiții, despre extinderi ale rețelei de alimentare cu gaze (Gherghița) și de apă (Balta Doamnei), modernizare trotuare (Păulești), investiții în școli, drumuri de interes local, dispensare, cămine culturale etc. În general, toate UAT (n.n. – mai puțin Brazi și Ariceștii Rahtivani, comune cu bugete mari) au beneficiat de susținere financiară din bugetul CJ.

Rep.: Aveți o statistică privind nivelul sau potențialul de dezvoltare a comunităților locale în funcție de care vă planificați aceste intervenții financiare?

B.T.: Sigur că da. Cea mai mare nevoie de sprijin o au localitățile cu populație redusă și îmbătrânită. Este cazul comunelor Jugureni, care abia găsește fonduri pentru funcționare, unde am finanțat reabilitarea dispensarului uman și o captare de apă, și Tătaru, care a obținut fonduri de la MDRAP (n.n. – prin PNDL) pentru înființarea sistemului de alimentare cu apă etc. Ar mai fi Lapoș, Călugăreni, Chiojdeanca, Sângeru, unde a fost nevoie, după cele mai recente calamități naturale, de ajutor substanțial. În general, în afară de fondurile guvernamentale și județene, noi îi sfătuim pe primari să aibă prima dată în vedere fondurile europene. Sunt mulți bani la mijloc și e păcat să nu-i folosim integral. Avem în Prahova doi primari foarte buni care au obținut, fiecare, câte cinci proiecte europene pentru comunitățile pe care le conduc (n.n. – Drajna și Gorgota).

Rep.: Cât de apropiat vă este subiectul legat de agricultură?

B.T.: Nu avem atribuții în domeniul agricol, dar ca președinte al CJ sunt la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest sector ce contribuie cu 10-15% la economia județului. Mă bucur că nu mai văd terenuri nelucrate, că sunt ferme care gestionează și peste 1.000 ha, că sunt câștiguri importante, că se creează plus-valoare.

Rep.: Poate cu excepția localităților din zonele de deal, unde nu s-a pus nimic în locul livezilor de altădată și unde încă sunt terenuri rămase pârloagă. Dar asta e o altă discuție. Fiindcă Prahova se confruntă cu poluare accentuată, ce face CJ pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – subiect de mare actualitate la nivel global – și cu gestionarea deșeurilor?

B.T.: Vă spuneam mai înainte că am avut și avem două master-planuri, unul de apă-canal, gestionat de Hidro Prahova, entitate aflată în subordinea CJ Prahova, și altul de gestiune integrată a deșeurilor, având în vedere că aici e vorba de o importantă sursă generatoare de poluare. Pentru ambele mai avem mult de lucrat până când vom avea rezultatele așteptate, iar cel mai serios impediment ține mentalitatea oamenilor, tare greu de convins să păstreze mediul curat (n.n.-aluzie la obiceiul de a depozita resturile menajere sau din gospodărie oriunde, deși dispun de serviciu de salubritate). Referitor la poluarea atmosferică, CJ Prahova a elaborat Planul pentru calitatea aerului, unde am analizat toate zonele, am văzut unde este maximul de poluare. Din păcate nu ne stă în putință să luăm măsuri concrete, neavând pârghii legale în acest sens; noi putem doar, în parteneriat cu UAT-urile, să propunem anumite soluții care să contribuie la reducerea emisiilor de carbon.

Rep.: Ce n-ați reușit să realizați din ceea ce v-ați propus?

B.T.: Sunt destul de multe lucruri care n-au decurs așa cum mi-aș fi dorit. Voi aminti două mari proiecte, ambele cu finanțare europeană, la care ne-am poticnit. Este vorba despre modernizarea unor drumuri incluse în traseele regionale (TNT), unele în sud-estul județului, care fac conexiunea cu Ialomița, investiție în valoare de 153 mil. lei, iar altul în vest, la limită cu Dâmbovița, în cuantum de 66 mil. lei. Proiectele au fost începute în 2016, am întocmit documentația, am făcut exproprierea, am semnat contractele de finanțare, am realizat proiectele tehnice, dar când am licitat investițiile nu am avut niciun ofertant. Acum trebuie să reactualizăm indicatorii tehnico-economici și sperăm ca în 2020 să atribuim lucrările.

Rep.: Ce proiecte aveți în vedere pentru perioada următoare?

B.T.: Îmi doresc să finalizăm proiecte deja începute în domeniul sanitar, la care eu țin foarte mult, respectiv reabilitarea și modernizarea Unității de Primiri Urgențe de la Spitalul Județean Prahova (18,5 mil. lei), modernizarea și extinderea Ambulatoriului integrat al aceluiași spital (11 mil. lei). De asemenea, îmi doresc să continuăm extinderea rețelelor edilitare, proiecte desfășurate prin Hidro Prahova și, evident, infrastructura rutieră va rămâne prioritate între activitățile noastre.

Ion Banu
Maria Bogdan

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Media

Articole recente - Lumea Satului