reclama youtube lumeasatuluitv
update 18 Nov 2019

Seva de mesteacăn, medicamentul-minune, importat şi distribuit de un ieşean

  • Publicat în Social

În „venele“ arborilor de mesteceni se revarsă, odată cu venirea primăverii, unul dintre remediile cele mai rare şi mai valoroase ale anotimpului: „seva de mesteacăn“. Seva, recoltată numai primăvara din trunchiul arborelui de mesteacăn, este un lichid foarte limpede, incolor, cu un gust uşor dulceag foarte agreabil; conține puține zaharuri naturale care nu îngrașă, dar și proteine, vitamine, minerale și enzime sănătoase. Ieșeanul Sorin Scalschi importă și distribuie în țara noastră un adevărat „elixir de sănătate“, cum îi spune acesta. Producătorul, cel care o colectează, este o firmă din Ucraina, iar zilnic de la un mesteacăn matur de 35-40 cm se colectează circa 5-10 litri din 80-90 litri de sevă, pe care și-o procură mesteacănul într-o zi de primăvară.

Importată din pădurile ucrainene

Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi, este singurul distribuitor de sevă de mesteacăn din România. Prima dată a auzit de seva de mesteacăn undeva în nordul Moldovei, având câteva lucrări de construcţii, deoarece la bază este inginer constructor. „Am auzit că localnicii din zonă colectează în fiecare primăvară seva de mesteacăn şi îmi spuneau că este foarte sănătoasă pentru că are tot felul de proprietăţi terapeutice, iar ca orice om curios am căutat detalii despre această sevă de mesteacăn şi chiar mi s-a părut interesantă. Astfel că în anul 2013 am ajuns în Ucraina. De ce aici? Pentru că în această țară există păduri de mesteceni foarte mari.

De altfel, tot aici am reuşit să găsim un furnizor care are în jur de 300 de hectare concesionate de la autorităţile silvice din Ucraina şi am început să importăm. Ulterior, am făcut contract şi ne-am autorizat firma pentru bio. Această activitate este făcută organizat şi sub supravegherea autorităţilor silvice din Ucraina, iar acţiunea se desfăşoară pe o întindere de câteva sute de hectare de pădure de mesteceni, ceea ce pe la noi este foarte greu de găsit. Mai mult, se „atacă“ suprafeţele de pădure ajunse la maturitate, care urmează a fi tăiate în următorii 2-3 ani“, precizează ieşeanul.

Este ca atunci când un om donează o cantitate de sânge…

Seva se colectează numai primăvara, spre sfârşitul lunii februarie, începutul lui martie sau chiar şi aprilie, în funcţie de cât este iarna de lungă, mai spune distribuitorul. Înainte de a da mugurii la mesteacăn, cu un sfredel de circa 5-10 mm grosime, se face o gaură de 3-5 cm adâncime în trunchiul mesteacănului, la o distanţă de 50-70 cm de la pământ, în care se fixează o sondă (furtun) din plastic, iar celălalt capăt într-o sticlă. Şi se aşteaptă! În primele 2-3 zile, cu o temperatură de 5°C până la 10°C, seva începe să curgă prin acele furtunaşe. Prima sevă care curge este cea mai bună din punct de vedere calitativ. Dintr-un copac gros de circa 35-40 cm se colectează zilnic între 5-10 l, timp de 24 de ore, în funcţie de condiţiile meteorologice. Când se termină perioada de recoltare, gaura se astupă cu un cep de lemn sau cu o răşină. Este ca şi un om care ar dona sânge. Copacilor care sunt pentru tăieri li se pun câte 2-3 ţevi. Așadar, mesteacănul este supus acestei „traume“ doar câteva zile pe an, de regulă în luna martie, colectarea făcându-se prin rotaţie, şi nu continuu de la acelaşi copac“, descrie întregul procedeu Sorin Scalschi.

Distribuţie în marile supermarketuri

Anul trecut, ieşeanul a adus din Ucraina în jur de 160 de tone, iar anul acesta spune că va depăşi 200 de tone. „Am observat că an de an a fost cerere tot mai mare, iar ieşirea pe piaţa Lidl şi Auchan ne-a ajutat să creştem, iar de la anul o să încercăm să colaborăm şi cu Carrefour. Comenzile cu cantităţi ridicate de sevă le dăm depozitelor mari; în acest caz maşinile vin direct şi pleacă din vamă, nici nu mai trec pe la depozitul nostru, iar ce rămâne în depozit, un stoc mai mic, este pentru comenzile online şi magazinele naturiste. La început ne-a fost tare greu să intrăm pe piaţă deoarece puţine persoane, mai ales cei care locuiesc în zonele montane, ştiu despre beneficiile acestui produs. Cu toate că există şi la noi păduri de mesteceni, undeva prin zona Caraş-Severin, Timişoara şi prin nordul Moldovei, sunt sporadice, de aceea nu vrem să renunţăm la producătorul ucrainian, care are contracte mari şi colectează peste 1.500 de tone anual. Plus că această sevă este foarte sensibilă, imediat de la colectare trebuie conservată, astfel începe să se tulbure şi intră imediat în fermentaţie, de aceea prefer deocamdată această variantă, respectiv să o aducem gata conservată“, specifică Sorin Scalschi, administratorul firmei Bio-Terra Energy SRL din Iaşi.

Cum apare?

De-a lungul perioadei calde a anului, în special vara, mesteacănul formează din apă şi dioxid de carbon, cu ajutorul luminii solare şi a proceselor complexe de fotosinteză, diferite zaharuri şi alte substanţe cu rol hrănitor pentru arbore. Odată cu venirea toamnei, arborele începe să stocheze aceste rezerve nutritive, pregătindu-se astfel pentru renaşterea din primăvară ce urmează. Când vine primăvara şi natura se retrezeşte treptat la viaţă, arborele începe să absoarbă cu putere din sol apa şi substanţe minerale cu rol nutritiv, simultan cu punerea în mişcare a zaharurilor depozitate anterior. Când aceste componente aflate în stare fluidă ajung să se acumuleze şi să formeze seva, aceasta începe să urce cu forţă dinspre rădăcini spre coroană, retrezind la viaţă întregul arbore.

Compoziţie

Principalii compuşi ai sevei sunt glucoza şi fructoza, derivaţi terpenici, vitamina C şi o serie întreagă de minerale valoroase: calciu, fosfor, cupru, magneziu, potasiu, mangan, zinc, sodiu şi fier. Totodată, seva mai conţine: acizi organici, uleiuri esențiale, volatile, taninuri, saponine, vitamine și substanțe biologic active. Dincolo de aceste minerale şi substanţe nutritive descoperite în sevă prin diferite analize de laborator, se poate remarca un factor suplimentar: energia vieţii.

În cazul mesteacănului este vorba de existenţa unei forme deosebite de bioenergie, ce face ca seva să fie o „apă vie“, înzestrată cu capacitatea de a modifica starea energetică a organismului nostru.

Beneficii

Seva de mesteacăn este recomandată celor care consumă frecvent produse alimentare fabricate în mod industrial, au un ficat obosit sau lent, consumă cantităţi excesive de alcool, fumează, au colesterolul ridicat, trec printr-o perioadă de stres, au imunitatea scăzută sau iau multe medicamente. În prezent, seva de mesteacăn este folosită în întreaga lume și este considerată a fi un agent de detoxifiere extrem de eficient, care vizează două organe-cheie: ficatul (prin captarea și neutralizarea deșeurilor toxice) şi rinichii (prin eliminarea și filtrarea deșeurilor prin tractul urinar).

În acelaşi timp are proprietăţi terapeutice deoarece conţine tot ce e mai bun din mesteacăn şi poate fi utilizată ca adjuvant în afecţiuni hepatice, întreaga gamă a afecţiunilor renale, inclusiv calculoza, edeme cardiorenale, artroză, reumatism, gută, diabetul zaharat (îndeosebi ca prevenire), boli respiratorii, hipercolesterolemie, dermatoză, tonic capilar. Aceasta este şi un foarte bun tonic fizic și psihic. Pentru că are extrem de puține calorii, dar foarte multe proprietăți nutritive, este ideală în curele de slăbire care, altfel, pot secătui organismul de vitamine și minerale esențiale. De altfel, este eficientă și în fortificarea sportivilor şi a persoanelor care vor să își imunizeze și vitaminizeze organismal, dar şi reface celulele, ţesuturile şi regenerează pielea. Folosită pentru faţă întinereşte tenul, reduce ridurile şi curăţă petele. Seva de mesteacăn se administrează în stare pură, în cure de cel puțin 2-3 săptămâni, câte 0,5-1,0 litri pe zi.

Datorită conţinutului de zaharuri (0,6-1,1 %) şi a pH-lui de 5,0-6,5, fiind favorizate condiţiile pentru producere de mucegai şi drojdie, seva de mesteacăn se păstrează în frigider. Dacă nu se consumă imediat, seva proaspătă se poate păstra câteva zile în sticle închise ermetic în frigider. Conservarea pe perioade de timp mai lungi se poate face prin pasteurizare (la 82 grade Celsius) sau prin congelare.

Beatrice Alexandra MODIGA