reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Jul 2019

„Caravana cu medici“ sau când medicina se transformă în pasiune

  • Publicat în Social

Este una dintre acele zile caniculare de care luna august n-a dus lipsă în acest an. Aici, în comuna Teișani, în apropierea Vălenilor de Munte, căldura este mai puțin sufocantă. În curtea dispensarului, care arată la fel ca o casă oarecare de prin părțile locului, la umbra unor pomi, s-a adunat ceva lume. Așezate comod, pe scaune, vreo șapte femei, de toate vârstele, stau de vorbă. O adevărată imagine de șezătoare. Doar doi domni stau de vorbă, retrași undeva departe de restul lumii. Este o imagine idilică, parcă desprinsă dintr-un remake al unui film despre satul românesc tradițional.

Imaginea de scenariu de film se amplifică atunci când din clădirea dispensarului iese o femeie între două vârste, cu chipul încă frumos scăldat de lacrimi. Se prăbușește pe un scaun și dă drumul hohotelor pe care până atunci cu greu și le-a înnăbușit. Celelalte femei o înconjoară, cu o căldură și o compasiune ce se simt dincolo de cuvinte. „E rău?“, o-ntreabă. „Erau numai doi băieți tineri acolo. Mi-a fost așa rușine! N-am nimic. Dar așa rușine mi-a fost...“, povestește nou-venita printre suspine.

Nu, nu este nicio piesă de teatru, nici vreun clip de promovare. Este un fragment din ceea ce am văzut într-una dintre campaniile „Caravanei cu medici“, care s-a desfășurat în luna august la Teișani, judeţul Prahova. De data aceasta „a fost o caravană mai mică, axată pe patologia femeii. Nu am avut decât vreo 50 de consultații“, ne-a spus dr. Mihai Rânete, președintele Asociației „Caravana cu Medici“.

Medici pentru zonele defavorizate

Asociația pe care o conduce a luat naștere în anul 2014, din inițiativa a cinci medici rezidenți la spitale din București, cu specialități diferite. În scurt timp, lor li s-au alăturat alți 250 de voluntari, majoritatea medici, asistenți medicali și studenți la medicină. Scopul lor este, după cum o declară chiar în pagina de prezentare de pe Internet, „să realizeze o rețea națională prin intermediul căreia medicii să acorde periodic îngrijiri medicale persoanelor aflate în zonele mai puțin favorizate din punct de vedere economic“.

Caravana Teisani 2

Concret, o astfel de caravană se realizează în două etape. În prima o echipă de asistenți medicali se deplasează în localitatea ce este desemnată ca destinație a caravanei. Acolo recoltează probe pentru analize medicale pacienților, apoi se întorc cu ele la București. În cursul săptămânii următoare, analizele sunt efectuate în laboratoarele Synevo, iar rezultatele ajung la medicii de familie din localitatea-destinație. La sfârșitul săptămânii, medicii specialiști, împreună cu alți voluntari care fac triajul, se deplasează și acordă consultații de specialitate pacienților. În funcție de rezultat, eliberează rețetele necesare, fac bilete de trimitere sau, dacă este cazul, bilete de internare. Totul este absolut gratuit. În cadrul fiecărei caravane sunt consultați între 200 și 300 de pacienți. Pentru două zile este o cifră imensă, dacă luăm în calcul că un medic de la o policlinică din București rareori consultă mai mult de 20 de pacienți într-o zi.

„Nu putem fără primărie, preot și medicul de familie!“

Alegerea destinațiilor caravanelor depinde de mai mulți factori. „Implicarea autorităților locale este importantă“, a explicat Cristina Corcău, studentă în anul V la UMF „Carol Davilla“, voluntar în cadrul proiectului. „Avem nevoie de spații destul de mari pentru consultații, având în vedere că se lucrează în paralel pe mai multe specialități. Ca atare, nu putem face nimic dacă nu avem la dispoziție fie un dispensar, fie școala sau o altă asemenea clădire. Apoi, oamenii trebuie să știe că vom veni și când să se prezinte pentru recoltarea probelor și consultații. Noi nu putem să mergem din poartă în poartă și să anunțăm sute de oameni. Lucrul acesta îl fac cei din Primărie, preotul și medicii de familie“, ne-a spus Cristina.

Doamna Adela Ranete, medic hematolog la Fundeni, ne-a vorbit despre motivele care o determină să participe la caravane: „Dorim să le dăm o șansă și oamenilor de la sat, să le oferim și lor accesul la o consultație medicală, căci lor le este mult mai greu. Cei de la oraș se caută, căci au spitalul aproape, dar aici, la sat, unde de obicei există un singur medic de familie, este greu. Este important să înveți să te cauți, pentru că primul semnal îl dă pacientul.“ Am întrebat-o pe tânăra doamnă doctor dacă totuși, nu e mai bine să petreci week-end-ul acasă liniștit, așa cum o fac atâția medici. Mi-a răspuns îndârjită, ca într-o scenă de film: „Nu știu! Nu neapărat! Trebuie să încercăm să schimbăm acest sistem bolnav. Încercăm ca prin proiectul ăsta să oferim o șansă și oamenilor de la sat; un screening, un control. Sperăm să reușim implementarea acestui lucru măcar în unele regiuni. Este important!“

În satul românesc încă se moare de rușine

Revenind la Teișani, tânăra studentă Cristina Corcău ne povestește despre un caz care a impresionat-o: „Dna Maria are 43 ani și ne-a povestit, ușor îngrijorată, că nu a mai fost la un consult ginecologic de 10 ani. Lucrează la fabrica din sat și munca zilnică a făcut-o să își neglijeze sănătatea, dar a venit împreună cu fiica ei, Ramona, care își dorește să rămână însărcinată și nu beneficiase până acum de niciun control ginecologic. În cele 20 de minute ale consultației m-a impresionat relația lor și grija mamei de a-i oferi fiicei ei lucruri mai bune. Asemeni doamnei Maria sunt sute de mii de femei în satele românești.“

medici

La rândul său, dr. Mihai Ranete ne-a spus: „Îndeosebi în mediul rural, observăm, la fiecare caravană, o frică faţă de medic şi examenele de control. Multe dintre pacientele de la Teişani ne-au spus că nu au vrut să vină de frica unui diagnostic nedorit. Obiectivul nostru, mai ales în domeniul sănătăţii femeii, este acela de a le educa pe acestea să meargă la un consult, să afle că sunt bine.“

Printre pacientele cu care am stat de vorbă în curtea dispensarului de la Teișani, prea puține erau cele care fuseseră la un control de specialitate în ultimii ani. De fapt, cele mai multe nu fuseseră niciodată. „Am fost la ginecolog doar când am născut“, era, în general, răspunsul la întrebare. Ba chiar am întâlnit o femeie care nici într-un astfel de moment n-a fost la medic, a născut acasă. „Am 50 de ani și n-am călcat în viața mea la spital“, mi-a spus. „Doar aici, la doctorița noastră din comună am mai fost, când am mai avut câte o răceală“.

Motivul principal pentru care aceste femei nu au fost la vreun control ginecologic, deși majoritatea sunt trecute de 40 de ani, îl constituie, după cum îmi mărturisesc, rușinea. Se simt rușinate să fie consultate, la sâni sau ginecologic, chiar și de către un medic femeie. Cu atât mai mult de bărbați, așa cum povesteam la începutul articolului.

În asemenea condiții, educația este singura care poate face schimbarea mentalității, care, la o adică, reprezintă pasul între viață și moarte. Pentru că în România zilelor noastre cancerul de sân și cancerul ovarian reprezintă unele dintre principalele cauze ale mortalității premature la femei. Incidența lor este de câteva ori mai mare în România decât în celelalte țări europene.

Adică, mai direct spus, femeile încă mor de rușine. „Caravana cu medici“ reprezintă una dintre șansele ca acest lucru să se schimbe.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 18, 16-30 septembrie 2016 – pag. 46-47