reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Aug 2019

Romsilva, bilanț 2018 - mai multe drumuri noi decât CNDR!

Pentru Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA 2018 a fost un an greu, plin de provocări cărora pădurarii au trebuit să le facă față. Primele provocări au venit, așa cum era de așteptat, din partea naturii. Vremea atipică din anul care tocmai s-a încheiat a pus probleme și silvicultorilor, la fel ca și agricultorilor. Alte probleme le-a creat modificarea – din nou – Codului Silvic. O oarecare neliniște, trecătoare, a generat și modificarea componenței Consiliului de Administrație și schimbarea echipei manageriale.

Lucrările de reîmpădurire întârziate de secetă

Seceta din prima parte a anului, dar și cea din toamnă au făcut ca lucrările de reîmpădurire planificate să se desfășoare mai greu și în alte perioade decât cele planificate. Cu toate acestea, în cele două campanii din acest an Romsilva a regenerat 13.278 de hectare de păduri de stat, depășind programul anual de regenerări, prevăzut pentru 12.881 de hectare. Dintre acestea, 8.991 de hectare de pădure au fost regenerate natural, iar 4.287 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de plantare a puieților forestieri.

În campania de primăvară s-au regenerat 10.779 de hectare, 7.212 prin regenerări naturale și 3.567 prin împăduriri. Lucrările de împădurire de toamnă au fost întârziate de seceta prelungită și de condițiile meteorologice nefavorabile, dar tot s-a reușit regenerarea a 2.499 hectare.

În total, s-au plantat în pădurile de stat 25,5 milioane de puieți forestieri. Cu toții provin din pepinierele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, unde se produc anual peste 45 de milioane de puieți forestieri. Bugetul alocat pentru lucrările de împăduriri a fost de 167,4 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, în pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost plantați peste 187 de milioane de puieți forestieri, fiind regenerate 50.034 de hectare pe cale naturală și 31.836 de hectare prin împăduriri.

În sfârșit: perdele de protecție pentru șosele!

Pe lângă reîmpăduriri, specialiștii Romsilva au fost implicați și în realizarea unor perdele forestiere pentru protecția unor căi de comunicație. Primele au fost plantate în această primăvară, fiind împădurite 7,2 hectare pe autostrada A2, în dreptul localităților Dor Mărunt și Jegălia din județul Călărași, pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Procedurile de expropriere pentru alte terenuri, cu o suprafață totală de 87,62 hectare, sunt deja în derulare. În cursul acestei primăveri, pe ele se vor înființa alte perdele de protecție.

Aceste activități se încadrează într-un program mai larg de realizare a perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicații, care prevede înființarea acestora pe 594,5 hectare, pe o lungime de 198,3 km, din care 120,6 kilometri pentru protecția autostrăzilor A1, A2 și A3, și 77,7 kilometri pentru protejarea Centurii București, a drumurilor naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Lupte în instanțe

În cursul anului 2018 juriștii Regiei au fost implicați în mai multe litigii, care au avut ca scop menținerea unor importante suprafețe de pădure în proprietate publică. În total, aproape 30.000 de hectare de fond forestiere au fost menținute în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca urmare a celor 317 procese de fond funciar finalizate. Cele mai mari suprafețe recuperate sau menținute în patrimoniul statului sunt 9.530 de hectare fond forestier în județul Mureș, 4.694 de hectare în Buzău, 3.898 în Suceava, 2.231 de hectare în Bacău, 1.770 de hectare în Giurgiu și 1.088 de hectare în Gorj.

În litigiu se află încă o suprafață totală de 475.806 hectare fond forestier. Pe rolul instanțelor se află 1.641 de dosare, în diferite stadii. Doar în județul Suceava, Fondul Bisericesc Român Ortodox al Bucovinei a recurs la o cale extraordinară de atac pentru dobândirea a 185.557 de hectare. Alte 63.435 de hectare de pădure sunt în litigiu în Bihor, 46.252 de hectare în Bacău, 29.300 în Covasna și 28.300 hectare în Mureș.

Până în prezent, în baza legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate au fost puse în posesia unităților administrative, formelor asociative sau persoanelor fizice 3.165.598 de hectare terenuri forestiere.

2.703 tone fructe de pădure, livrate

Administrarea celor 3,14 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului a implicat în 2018 și construirea a 340,5 kilometri de noi drumuri forestiere, reabilitarea a 1.351,4 kilometri de drumuri forestiere și refacerea obiectivelor afectate de calamități. Pentru aceste activități, bugetul alocat a fost de 165 de milioane lei, dintre care 100 de milioane lei din fondul de accesibilizare și 65 de milioane lei din fonduri proprii.

Pe lângă livrările de masă lemnoasă, Romsilva a livrat 2.703 tone fructe de pădure, 501 tone ciuperci comestibile, 495,3 tone plante medicinale, 220,6 tone carne de vânat, 372,4 tone păstrăv și peste 32 de mii de fazani și potârnichi vii.

În ceea ce privește lemnul de foc, Romsilva a furnizat direct populației aproximativ 1,7 milioane de metri cubi. În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a volumului de lemn pentru foc vândut direct populației, de aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017. Această creștere a devenit posibilă ca urmare a modificării Codului Silvic și creșterii ponderii lucrărilor de îngrijire și igienizare a pădurilor de stat executate prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii.

În același timp, tăierile ilegale în pădurile administrate de Romsilva au confirmat tendința descrescătoare din ultimii ani. În 2018 angajații Regiei au efectuat 84.105 acțiuni de control, o parte din ele în comun cu polițiști. În urma acestora au fost constatate 1.284 de infracțiuni și au fost aplicate 9.020 de amenzi pentru contravenții silvice, în valoare totală de 18,8 milioane lei. De asemenea, în urma acestor controale în fondul forestier, la circulația materialului lemnos și la instalațiile de debitat, au fost confiscați 13.137 de metri cubi.

Din ultimele date centralizate la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în pădurile de stat administrate s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de lemn de 20.431 de metri cubi, în scădere cu 29,7% față de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 29.080 de metri cubi tăiați ilegal. Conform datelor existente, valoarea pagubelor rezultate din tăieri ilegale și pășunat abuziv în pădurile de stat se ridică la 9,3 milioane de lei.

Infractorii devin tot mai agresivi

Din păcate, s-a înregistrat și un fenomen alarmant: înmulțirea agresiunilor asupra personalului silvic. 36 de pădurari din cadrul Romsilva au fost victimele unor agresiuni produse de persoane suspecte de tăieri ilegale și furt de lemne. 19 dintre ei au nece­sitat îngrijiri medicale, iar autoturismele a cinci pădurari au fost avariate în cursul agresiunilor. În acest an s-a înre­gistrat și o tentativă de furt a armamentului din dotarea personalului silvic.

Chiar mai grav decât atât, s-au înregistrat și agresiuni în afara fondului forestier. Grupări infracționale au atacat cu premeditare personalul silvic care păzește pădurile în județele Caraș-Severin, Suceava și Vaslui.

Regia Națională a Pădurilor a preluat în pază, conform Codului Silvic, 74.555 de hectare de pădure care nu aveau contracte de servicii silvice cu niciun ocol silvic, 23.463 de hectare prin încheierea de contracte de prestări silvice și 51.092 de hectare în baza actelor de constatare. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pentru 37.518 hectare aflate în litigiu, pentru care s-a suspendat serviciul public cu specific silvic.

În ultimii zece ani, peste 600 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost victime ale agresiunilor.

Deși a fost un an secetos, în 2018 s-au înregistrat doar 102 incendii de pădure, față de 294 de evenimente de acest fel înregistrate în 2017. Suprafața totală afectată a fost de 1.012 hectare, din care 884 de hectare de litieră și 128,6 hectare de păduri regenerate. Valoarea pagubelor înregistrate a fost estimată la 312.508 lei.

Cele mai multe incendii, 18, s-au înregistrat în județul Caraș-Severin, unde a fost afectată și cea mai mare suprafață, de 827 hectare, din care 741,7 hectare de litieră. În județul Dolj s-au produs 11 incendii, fiind urmat de Olt, cu 8 incendii și Hunedoara, cu 7.

Alexandru GRIGORIEV

Tăierile ilegale în pădurile de stat administrate de Romsilva se mențin la un nivel scăzut

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a menținut anul trecut la același nivel scăzut, fiind înregistrați 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, un volum comparabil cu anul 2016, când s-au constatat 47.788 de metri cubi proveniți din tăieri ilegale. În anul 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 de metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română, fiind constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice, valoarea cumulată a amenzilor ridicându-se la 26.052.675 de lei. De asemenea, au fost confiscați 21.685 de metri cubi și 5.903 de pomi de Crăciun.

În județul Maramureș a fost înregistrat cel mai mare volum al tăierilor ilegale, de 8.319 metri cubi, urmat de județele Mureș, cu 3.230 de metri cubi, Suceava, cu 2.393 metri cubi, Hunedoara, cu 2.964 de metri cubi și Caraș-Severin, cu 2.592 de metri cubi.

Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale și pășunatul abuziv se ridică la 13.441.722  de lei.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, fiind constatate 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 de metri cubi de lemn.

În urma intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut, fiind înregistrate 40 de agresiuni, față de 22, în anul 2016.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unități administrative sau aflat în proprietate privată.

Romsilva anunță o scădere a numărului de pomi de Crăciun tăiați ilegal în 2017

Numărul pomilor de Crăciun tăiați ilegal a scăzut puternic anul trecut, în urma intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului de personalul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere.

Astfel, în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de Crăciun tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun.

Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei.

La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei.

Cei mai mulți pomi de Crăciun, 679, au fost confiscați în județul Bihor. În județul Alba au fost confiscați 639 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, în județul Arad 578, în județul Suceava 563, în județul Neamț 474 și în județul Timiș 427.   

Au scăzut tăierile ilegale de pădure

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Angajații Romsilva tot mai agresați de hoții de lemne

Un angajat al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, I.N., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Pucioasa – Direcția Silvică Dâmbovița, a fost agresat recent de un grup de persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal lemn din fondul forestier de stat. Angajatul Romsilva a fost internat în Spitalul Județean din Târgoviște, cu multiple leziuni la picioare și în zona toracică.

De la începutul anului, acesta este al șaptelea caz de agresiune asupra personalului de teren al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe fondul sporirii acțiunilor de pază și a controalelor. Agresiunile anterioare au avut loc pe raza Ocoalelor Silvice Ghimpați, județul Giurgiu, Roșiori de Vede, județul Teleorman, Dolhasca și Marginea, județul Suceava, Bocșa Montanei, județul Caraș-Severin și Târgu Mureș. În patru din aceste cazuri, personalul silvic agresat a necesitat îngrijiri medicale.

În toate cazurile de agresiune, organele de cercetare au deschis dosare de urmărire penală pentru infracțiunile de vătămare corporală sau ultraj.

Tehnologii moderne în combaterea tăierilor ilegale de pădure

Garda Forestieră Suceava şi Garda Forestieră Ploieşti sunt primele instituţii de control silvic din ţară care vor utiliza tehnologiile moderne în combaterea tăierilor ilegale de pădure, dar şi în monitorizarea suprafeţelor forestiere, în cazul unor situaţii deosebite. Garda forestieră Suceava are atribuţii de monitorizare şi control a suprafeţelor forestiere din cinci judeţe – Suceava, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Iaşi, iar din acest an, cu ajutorul unei drone performante, al tabletelor cu care au fost dotaţi toţi inspectorii silvici şi al unor softuri speciale, vor fi identificate zonele afectate de tăieri ilegale, zonele calamitate şi vor fi depistate mai uşor incendiile forestiere sau focarele de infestare cu dăunători.

În cadrul acestui program-pilot, membrii Gărzii Forestiere Suceava au fost dotaţi şi cu un număr de 47 de tablete, care vor fi folosite pentru eficientizarea activităţii. Dacă programul-pilot demarat la Suceava şi Ploieşti va da rezultate bune, aceste măsuri vor fi extinse la toate Gărzile Forestiere din ţară, mai ales că imaginile obţinute de la înălţime pot fi utilizate foarte bine atât pentru urmărirea evoluţiei în timp a suprafeţelor împădurite, cât şi ca dovadă în diverse situaţii, cum ar fi tăierile ilegale. Drona va mai fi utilizată şi pentru identificarea arboretelor afectate de doborâturi de vânt sau zăpadă, localizarea incendiilor forestiere, precum şi la evoluţia focarelor de infestare cu dăunători. Utilizarea combinată a imaginilor capturate din aer şi a hărţilor forestiere georeferenţiate va permite localizarea şi măsurarea suprafeţelor de fond forestier afectate de perturbări. Imaginile obţinute vor fi corelate şi cu datele din aplicaţia Inspectorul Pădurii.

„Dacă îşi vor dovedi eficienţa, vom utiliza drona şi celelalte dispozitive IT şi în aplicaţii punctuale despre care avem informaţii, cum ar fi fapte care se derulează în fond forestier. Dorim să le surprindem ca probe prin fotografiere sau filmare. În pachetul pe care l-am achiziţionat cu drona este prevăzută instruirea unui număr de 8 persoane din cadrul instituţiei noastre care să poată utiliza acest dispozitiv atât pe raza judeţului Suceava, cât şi pe raza celorlalte patru judeţe de care suntem responsabili.

Pentru a creşte eficienţa utilizării dronelor, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor ne-a pus la dispoziţie o bază de date cu hărţile georeferenţiate pentru aproximativ 80% din fondul forestier naţional. Aceste hărţi vor fi încărcate pe cele 47 de tablete, tot personalul de control având câte o astfel de tabletă, cu autonomie mare şi dispozitive care pot rula aceste hărţi. Ele vor putea fi folosite în fond forestier pentru identificarea corectă a parcelarului, a poziţiei corecte în care se găsesc sau a poziţiei în care s-au săvârşit anumite fapte ilegale. Corelarea hărţilor georeferenţiate cu imaginile surprinse de dronă va permite o acurateţe mai mare a actelor întocmite de Garda Forestieră şi sperăm ca, odată cu venirea dezgheţului, să putem utiliza noua tehnologie. O astfel de dronă nu poate fi ridicată decât în anumite condiţii meteo“, ne-a declarat inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.

După primele două-trei luni de utilizare Garda Forestieră Suceava va informa Ministerul Mediului cu privire la modalitatea de utilizare şi cazurile practice pe care le-a soluţionat cu acest dispozitiv

Drona va fi utilizată şi în situaţii în care sunt alarme în portalul „Inspectorul pădurii“, care este la dispoziţia publicului. În situaţia în care o persoană sesizează o posibilă perturbare în fond forestier, angajaţii gărzii forestiere pot ajunge într-un timp scurt în acel loc, fac filmarea şi pot proba ce s-a întâmplat în acea locaţie.

„Invit persoanele interesate de menţinerea unui fond forestier cât mai puţin lezat de acţiunea umană să consulte acest portal şi, dacă se constată fapte pe care le consideră ilegale sau pot fi semne ale unei tăieri ilegale, să ni le semnaleze pe adresa de email a instituţiei sau la tel verde 0230. 940“, este solicitarea lui Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 48-49

Tăierile ilegale au scăzut în fondul forestier de stat

Conform unui comunicat de presă emis de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, volumul tăierilor ilegale în fondul forestier proprietatea publică a statului a scăzut anul trecut la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

La volumul total exploatat de Romsilva, de 8,58 milioane de metri cubi masă lemnoasă, tăierile ilegale în fondul forestier de stat reprezintă 0,5%.

În total, în fondul forestier de stat s-au efectuat anul trecut 14.825 de controale de fond și 1.642 de controale parțiale.

În plus, angajații Romsilva au fost implicați, alături de alte organe ale statului, în 92.776 de acțiuni de control al circulației materialului lemnos, în urma cărora au fost constatate 1.171 de infracțiuni, 14.698 de contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 21.323.520 de lei. Totodată, au fost confiscați 28.367 de metri cubi de material lemnos și 10.324 de pomi de Crăciun. Alte 517 controale au vizat instalațiile de debitat materialul lemnos, fiind aplicate amenzi în valoare de 726.000 de lei, 4.340 de metri cubi de material lemnos fiind confiscați.

Anul trecut au fost constatate, în total, 1.214 de infracțiuni silvice, 1.150 dintre acestea fiind în curs de soluționare.

În județul Prahova continuă jefuirea pădurilor

Cu cât se apropie anotimpul friguros, cu atât se întețesc atacurile asupra pădurilor din Prahova. Faptul ne este confirmat și de autoritățile în domeniu, care constată acum noi și noi tăieri ilegale de arbori în mai multe localități ale județului. Potrivit ing. Dumitru Drăgoi, șeful compartimentului de profil de la Direcția Silvică Prahova, pe cele nouă luni din acest an, au fost constatate pierderi de peste 1.250 metri cubi de material lemnos, evaluate la peste 230.000 lei, adică două miliarde lei vechi, pagube nerecuperate de la făptași. Sigur, acum nu au mai fost cazuri de versanți întregi defrișați ca în anii anteriori, când pagubele erau și de câteva ori mai mari. Din fericire, nu au fost afectate nici acele păduri virgine, precum cele de la Valea Doftanei și de la Azuga. Dar fenomenul rămâne îngrijorător!

„Prin acțiunile noastre, comune cu Poliția și cu Jandarmeria, la care se adaugă acum și cele cu nou înființata Gardă Forestieră, tăierile ilegale de arbori au fost diminuate mult. Acestea continuă însă în diferite puncte nevralgice din județ, cu comunități paupere, așa cum ar fi cele de la Dițești-Filipeștii de Pădure, Slon-Cerașu, Plaiul Câmpinei, Drăgăneasa, Verbila, Jugureni, Călugăreni, Vălenii de Munte, dar și cele din orașul Boldești-Scăieni. Aici există o importantă comunitate care trăiește chiar în mijlocul pădurii statului, viața acesteia depinzând mult de sustragerile de lemn. O serie de indivizi certați cu legea taie arborii, în voie, ziua în amiaza mare, arbori, pe care îi sustrag și îi valorifică de la ei de acasă. Vă întrebați ce fac pădurarii noștri? Fac razii, îi prind, le confiscă căruțele, camionetele ori camioanele, motofierăstraiele; unora li se întocmesc acte de contravenție, altora li se fac dosare penale, astfel că unii ajung și la pușcărie. Dar mulți dintre aceștia revin la tăieri ilegale. continuă apoi să fure... Așa se face că o treime din lemnul furat pe ansamblul județului, adică 423 mc, nu poate încă să fie justificat de lucrătorii silvici, iar de recuperarea pagubelor, nici pomeneală.“

Aproape 20.000 ha de pădure, în grija nimănui!

Aflăm apoi astfel de la șeful compartimentului de protecția pădurilor că, în afara celor 90.524 ha de păduri ale statului și ale altora 21.168 ha, păduri ale sătenilor, toate acestea aflate sub protecția Direcției Silvice Prahova, ar mai exista acum și alte circa 20.000 ha de fond forestier, proprietate privată, lăsate mai degrabă în grija nimănui. Aceasta deoarece deținătorii lor fie nu doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Direcția Silvică Prahova, fie lasă pădurile în grija nimănui. Deși de aici se fură cel mai mult, nimeni nu reclamă tăieri ilegale de arbori! Iată că în felul acesta înțelegem că pagubele puse pe seama pădurilor din județ sunt și mai mari comparativ cu cele prezentate în statisticile oficiale...

Am dorit să cunoaștem și punctul de vedere al Gărzii Forestiere Ploiești, unitate cu competențe în domeniu, atât în fondul forestier din Prahova, cât și în județele vecine, respectiv, Dâmbovița și Argeș, unde furturile de lemn sunt la fel de mari. Șeful acestei unități, ing. Viorel Mihălcioiu, ne-a declarat că existența acestor păduri ale nimănui continuă să amplifice fenomenul furtului de lemn. Interlocutorul nostru ne mai spune că, din datele pe care le deține, pe ansamblul țării ar fi vorba de cel puțin jumătate de milion de ha de pădure aparținând a peste 800.000 de cetățeni, cei mai mulți neidentificați încă. Este vorba de acei săteni care ar fi primit anumite parcele de pădure, prin anii 1990. Interlocutorul nostru ne mai spune că mulți dintre aceștia nu dețin întreaga documentație necesară și nici nu știu exact nici acum limitele suprafețelor primite. Ca urmare, nici nu pot încheia contracte de pază și de alte servicii cu organele silvice respective.

După legea românească, hoțul de pădure rămâne cu un păcat, iar păgubașul, cu două!

„Situația este foarte complicată, mai arată inspectorul-șef de la Garda Forestieră Ploiești, care adaugă că de aici, de la existența acestor păduri ale nimănui, provin și cele mai multe tăieri ilegale de arbori. Unii dintre deținători ar fi plecați în diferite țări ale Europei și Americii, alții au doar calitatea de moștenitori. Fără forme legale, însă. Garda Forestieră a inițiat o amplă acțiune de identificare a tuturor acestor deținători de păduri particulare, cu probleme, pentru a se intra în legalitate. Acțiunea trenează deoarece și cei identificați nu optează pentru a încheia un contract de pază cu Romsilva. Prin acest contract deținătorul poate obține dreptul de a tăia o anumită cantitate de lemn, anual, pe care unii ar prefera să taie cât vor ei. Și nu după lege. Neavând contract de pază, în cazul furtului de lemn, potrivit legii, păgubașul este obligat să plătească jumătate din cuantumul pierderilor constatate. Așadar, hoțul se alege cu un păcat, dacă este prins, iar păgubitul cu două. Așadar, omul rămâne și fără lemn, și cu obligația să suporte jumătate din pagubă! Ce fel de treabă este asta? Ing. Viorel Mihălcioiu aduce în discuție și o altă problemă care generează acum furtul de lemn din pădure – neputința pădurarilor de a acoperi perimetrul încredințat, dar și de absența depozitelor de lemn de foc de la sate. Practic, oamenii satelor nu au de unde cumpăra lemn de foc, al cărui preț este acum exagerat de mare, de peste 400 lei metrul cub, iar omul are nevoie pentru iarnă de cel puțin 5 mc lemn, afirmă șeful Gărzii Forestiere de la Ploiești!

„S-ar cuveni, mai spune acesta, ca atât administrațiile locale cât și cele județene să găsească acele modalități legale de a oferi sătenilor lemnul de foc necesar pentru perioada iernii. Altfel, jaful din păduri ar putea continua, cu urmări grave.“ În același timp, mai afirmă șeful Gărzii Forestiere Ploiești, se pune și problema asigurării unei încărcări corecte de sarcină a pădurarilor. Astfel că un pădurar, potrivit normelor, ar trebui să aibă în grija sa paza a 1.000 ha în zona de munte și a 200-250 ha în zona de câmpie. În fapt ,aceștia au în grija lor suprafețe de pădure cu mult mai mari! Astfel, nu în toate cazurile nu se poate asigura aplicarea corectă a Codului Silvic.

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 46-47

„Găuri“ în păduri produse de tăieri ilegale, dăunători şi furtuni

În judeţul Suceava, pădurile se întind pe 449.980 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Dintre acestea, 345.354 ha (77% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate. În raport cu natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier administrată de către Direcţia Silvică Suceava la data actuală se prezintă astfel: 282.103 ha (82%) – proprietate publică a statului administrată de RNP; 30.888 ha (9%) – proprietatea unităţilor teritorial administrative, administrată de RNP; 29.238 ha (8%) – proprietate privată a persoanelor fizice; 3.125 ha (1%) – proprietate privată a persoanelor juridice, obşti, unităţi de cult.

„Inspectorul Pădurii“ şi „Radarul pădurilor“ au redus furturile de lemn

Odată cu lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii“ se pare că arborii din pădurile sucevene vor avea parte de o viaţă mai lungă, iar hoţii de lemn nu vor mai avea succes în afacerea lor. Cu toate că în ultimii 26 de ani furatul lemnului din pădure era o obişnuinţă atât pentru cei care îl prelucrau cât şi pentru cei care îşi asigurau combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, noua aplicaţie „Inspectorul Pădurii“, lansată la sfârşitul lunii iulie şi dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, alături de sistemul, popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“, lansat în 2014, şi nou constituita structură de control Garda Forestieră Suceava, o structură teritorială care are în responsabilitate controlul activităţilor silvice şi de vânătoare în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, au făcut ca multe transporturi de lemn semilegal sau ilegal să fie depistate şi în judeţul Suceava.

În anul 2015, structurile IPJ Suceava cu atribuţiuni în domeniu au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate 1.177 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, fiind verificate 6.652 de obiective – exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare, ocoale silvice, mijloace auto. În urma acestor acţiuni au fost înregistrate 320 de dosare penale privind infracţiuni la Codul Silvic, au fost cercetate 98 de persoane suspecte de comiterea unor ilegalităţi în domeniul silvic şi au fost confiscaţi peste nouă mii de metri cubi de lemn cu o valoare de 2.868.600 de lei. Având în vedere specificul judeţului şi în anul 2016 prevenirea infracţiunilor la regimul silvic constituie o prioritate pentru poliţiştii suceveni, periodic fiind organizate acţiuni de control în teren, atât în fondul forestier, la societăţile de prelucrare, dar şi pe drumurile publice, pe rutele de transport al materialului lemnos, astfel încât hoţii de lemn nu se mai simt protejaţi şi încep să aibă frică de lege.

Dăunătorii de scoarţă atacă arborii doborâţi de vijelie

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de protejare a pădurilor din zona doborâturilor de vânt de pe raza Ocolului Silvic Broşteni. Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava, spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la arborii sănătoşi din preajmă.

În anii 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat mai ales în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, mai exact la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate. În doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha. Conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.

Furtunile distrug pădurile

Pe lângă tăierile legale, cele ilegale şi natura contribuie la diminuarea suprafeţelor de pădure din Bucovina. O furtună de o forţă neobişnuită a ras de pe faţa pământului în această vară 420 de hectare de pădure în comuna Broşteni. Urgia a durat câteva zeci de minute, vântul având o viteză de peste 120 de kilometri la oră.

Iniţial, autorităţile au ţinut la secret dezastrul, de frica hoţilor de lemne. Conform directorului Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, după evaluarea masei lemnoase doborâte de vânt efectuată de 80 de angajaţi silvici care au inventariat arbore cu arbore pentru a determina volumul de masă lemnoasă afectat de calamitate, se parcurg toate etapele legale în vederea obținerii derogărilor oferite de la prevederile vizând amenajamentele silvice, iar apoi se va trece la valorificarea masei lemnoase în condiţiile legii, la o primă estimare fiind vorba despre o cantitate estimată de 130.000 de metri cubi de material lemnos.

Prăbuşirile de arbori din luna iunie nu constituie un fenomen singular în judeţul Suceava, în vara anului 2002 nu mai puţin de 4 milioane de metri cubi de arbori din pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava, în principal conifere, fiind puşi la pământ de furtuni puternice.

Pagube mari în păduri de-a lungul anilor

Conform publicaţiei „Bucovina forestieră“, de-a lungul timpului natura a mai provocat dezastru în pădurile sucevene.

În perioada 1953-1956, la ocolul Broşteni, pe valea Negrişoarei, a avut loc un atac de Lymantria monacha, care a cuprins câteva sute de hectare de pădure de molid și a distrus sute de hectare de pădure, combaterea insectei fiind făcută de aviaţie cu mari eforturi.

În perioada 1960-1963 pădurile judeţului Suceava au fost afectate de doborâturi din cauza unui vânt puternic, volumul de răşinoase pus la pământ ridicându-se la 1.910 mii de metri cubi. Pe 23 septembrie 1964 un ciclon a dezrădăcinat numai în bazinele Neagra şi Negrişoara din zona Panaci – Broşteni arbori cu un volum de masă lemnoasă de aproape 3.000.000 metri cubi. În septembrie – noiembrie 1964 în pădurile judeţului s-au produs peste 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt. În decembrie 1969, după o perioadă de secetă prelungită, s-au produs în pădurile judeţului 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt în bazinul superior al Moldovei şi în bazinul superior al Sucevei.

Pentru evitarea sufocării doborâturilor de fag şi apariţiei dăunătorilor, au fost luate măsuri ca buştenii rămaşi în pădure în timpul verii să fie păstraţi în acumulări de apă din pâraiele apropiate sau udaţi prin stropire. Cea mai mare calamitate naturală care a afectat pădurile judeţului Suceava a fost cea produsă de zăpada căzută în zilele de 16-19 aprilie 1977. Aceasta s-a lipit de arbori şi, sub greutatea ei, aceştia se rupeau de la diferite înălţimi în funcţie de mărimea coronamentului, de consistenţă şi vârstă.

În urma punerii în valoare, executată în prima urgenţă, a rezultat un volum total de peste 7.800.000 metri cubi, după care au fost extraşi în anii următori, ca produse de igienă, un volum de peste 5.000.000 metri cubi, arbori cu vârful rupt, rămaşi pe picior, la care s-a constatat că lemnul de la nivelul rupturii în jos, pe o porţiune de 1-3 metri, era degradat.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 46-47

Un nou raport Greenpeace „Măcelul“ pădurilor românești continuă

Ultimul raport Greenpeace România relevă o cifră de-a dreptul îngrijorătoare despre situația numărului de cazuri de tăieri ilegale de arbori înregistrate de autorități în anul 2015. Astfel, anul trecut s-a înregistrat o creștere la 96 de cazuri pe zi, de la 62 de cazuri în perioada 2013-2014. Astfel, potrivit studiului Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România pentru intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din 2015 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel în perioada 2012-2014, suprafața totală afectată fiind de 361.068 ha.

Topul „campionilor“ la tăierile ilegale

Potrivit raportului, în cursul anului 2015 autoritățile au înregistrat 34.870 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă 96 de cazuri/zi. Acest lucru indică o creștere a numărului de cazuri de tăieri ilegale față de perioada anterioară. Din cele 11.060 de infracțiuni la nivel național, cele mai multe s-au înregistrat în județele: Bacău – 697 de infracțiuni, Argeș – 691 de infracțiuni și Gorj – 676. Primele 3 județe după numărul de infracțiuni (Bacău, Argeș și Gorj) totalizează 18,66% din numărul de infracțiuni înregistrate la nivel național în cursul anului 2015. Potrivit lui Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România, „prejudiciul adus mediului din România prin exploatarea necontrolată a pădurilor are două componente: tăierile ilegale și nerespectarea normelor tehnice de exploatare. În multe cazuri, chiar și atunci când exploatarea este legală, aprobată, organizarea șantierului este dezastruoasă. Este nevoie ca atât administratorii pădurilor, cât și organismele de control să impună res­pectarea legii și să amendeze orice abateri. Pădurea nu înseamnă doar copaci, ci este un ecosistem complex care trebuie să fie protejat de efectele lipsei de responsabilitate.“

taieri ilegale paduri raport greenpeace

Județ  Cazuri tăieri ilegale

               2015  2013-2014

Argeș        3087  5851

Vrancea     2893  787

Bacău       1882  3538

Suceava    1616  716

Mureș       1614  3351

Amenzi de milioane de euro

În ceea ce privește gravitatea faptelor, din totalul cazurilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel național în anul 2015, 32% dintre acestea au fost încadrate ca infracțiuni pentru care au fost întocmite dosare penale, în timp ce 68% au reprezentat contravenții, pentru care s-au aplicat sancțiuni în valoare totală de 29.673.250 lei, ceea ce înseamnă peste 6,5 milioane euro. Din cele 11.060 de infracțiuni la nivel național, cele mai multe s-au înregistrat în județele: Bacău – 697 de infracțiuni, Argeș – 691 de infracțiuni și Gorj – 676. În legătură cu valoarea contravențiilor aplicate de autorități, pe primul loc se situează județul Argeș, cu amenzi în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravențiilor înregistrate la nivel național. Pe locul doi se situează județul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de județul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Primele trei județe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor aplicate la scară națională în domeniul silvic, respectiv 23,94%.

Radarul Pădurilor, bun dar nu perfect

În data de 8 octombrie 2014 a intrat în vigoare Hotărârea nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația şi comercializarea materialelor lemnoase, care prevede obligativitatea înregistrării în sistemul online SUMAL a tuturor transporturilor de material lemnos. Legalitatea oricărui transport de material lemnos poate fi verificată de orice persoană printr-un apel la 112. În cursul anului 2015 au fost efectuate 19.946 de apeluri la numărul de urgență 112 pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos. Din aceste transporturi, 3.388 (16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL), conform prevederilor legale. Județul cu cele mai multe apeluri înregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor efectuate la nivel național. Acesta este urmat de județele Brașov, cu 1.940 de apeluri (9,73%), și Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). Județele cu cele mai puține apeluri înregistrate la nivelul anului 2015 sunt: Constanța (14 apeluri), Teleorman (18), Ialomița (20), Brăila (20) și Călărași (26), datele indicând o corelare direct proporțională între numărul de apeluri și suprafața fondului forestier înregistrată la nivelul fiecărui județ. (Raport Greenpeace)

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 46-37

GreeanPeace a lansat platforma online “Salvez pădurea”

Pltaforma se adresează persoanelor interesate de mediu înconjurător, care pot raporta direct către autorități orice caz de tăiere de arbori suspect a fi ilegal. Platforma www.salvezpadurea.ro este și un instrument menit să ofere transparență actului de administrare a pădurilor din România, dar și să contribuie la combaterea fenomenului tăierilor ilegale de arbori.

De pe această platormă sesizările vor fi trimise spre ocoalele silvice care au în gestiune pădurile respective și spre știința Gărzilor Forestiere responsabile cu controlul la nivelul județului pe raza căruia s-a făcut constatarea. Pe site vor fi disponibile sesizările deja efectuate, răspunsurile date de autorități și măsurile luate.

Platforma cuprinde informații și instrucțiuni despre cum se poate recunoaște o tăiere ilegală de arbori și ce informații trebuie să colecteze din teren pentru a documenta cât mai bine o sesizare către Ocolul Silvic responsabil și Garda Forestieră.

Pădurile României sunt amenințate de tăieri ilegale, de exploatări forestiere dezastruoase pentru mediu și de practici silvice iresponsabile. Cine pierde? Noi toți, pentru că pădurile aduc servicii esențiale pentru comunitățile locale, pentru întreaga societate, de la stabilizarea climei, la reglarea circuitului apei și protecția solului. Fără păduri mai bune și mai multe decât cele pe care le avem astăzi nu putem vorbi despre dezvoltare durabilă și o distribuție echitabilă a beneficiilor derivate. Fără implicarea tuturor, fără mai mulți ochi în pădure, nici nu vom vedea cum vom pierde această resursă de mediu esențială pentru viața noastră. ” – Valentin Sălăgeanu, coordonator campania de păduri.

  • Publicat în Mediu

Pădurile patriei, jefuite. Tăieri de 8,8 milioane mc/an

S-a tot vorbit în ultimii ani de tăierile ilegale de pădure, de măsurile ce trebuie luate împotriva acestor acte de vandalism silvic, dar pădurile continuă să fie tăiate într-o veselie. S-a vorbit și se vorbește, în special în mediul politic, că deja această problemă este una de siguranță națională. Avem chiar și un nou Cod silvic care, cel puțin teoretic, ar trebui să limiteze drastic tăierile ilegale. Cu toate acestea...

Zeci de tăieri ilegale pe zi

Poate că ar trebui să luăm exemplul Albaniei, țară în care s-a dat o lege potrivit căreia este infracțiune să tai vreo cracă, ce să mai vorbim de hectare întregi de pădure... Și asta timp de 10 ani de acum încolo. La noi problema este cunoscută de mult. Ultimele cifre oficiale ale Curții de Conturi arată că, în perioada 1990-2011, volumul tăierilor ilegale din pădurile României s-a menținut cu unele fluctuații anuale la un nivel extrem de ridicat. „Analiza volumului tăierilor din această perioadă ne arată un maxim în anul 1992 cifrat la 281.517 mc și un minim de 51.900 mc în anul 2008. (...) Din datele/informațiile prezentate de RNP-Romsilva rezultă că zilnic se exploatează, în medie, 41 ha, din care o mare parte o reprezintă tăierile nelegale/furturile“, se arată în Raportul Curții de Conturi. Potrivit acesteia, în perioada 1990-2011 s-au tăiat ilegal și s-au valorificat peste 80 de milioane mc de lemn. Totodată, autorii documentului estimează că prejudiciul înregistrat ca urmare a tăierilor ilegale se ridică la peste 5 miliarde de euro. „Un calcul în care s-a luat prețul cel mai mic, de 70 euro/mc lemn de foc, ne arată că valoarea acestor tăieri depășește cifra de 5 miliarde euro. Această cifră este departe de a fi cea reală, întrucât cei mai muţi arbori tăiați din pădurile României au luat calea străinătății (către țări din Europa, nordul Africii, India ș.a.) la prețuri cu mult mai mari decât prețul minim stabilit pentru lemnul de foc“, se precizează în document.

Viteza jafului - 3 hectare pe oră

O nouă analiză despre numărul cazurilor de tăieri ilegale de arbori din România, pentru perioada 2013-2014, arată că au loc 62 de cazuri pe zi. Greenpeace România a continuat activitatea de monitorizare a situației tăierilor ilegale de arbori pentru intervalul 2013-2014 și rezultă că au fost înregistrate un total de 45.509 cazuri, ceea ce înseamnă o medie de 62 de cazuri pe zi. „Subliniem faptul că aceste date nu oferă o imagine completă asupra amplorii reale a fenomenului tăierilor ilegale la nivelul întregii țări, de vreme ce rapoartele guvernamentale indică o medie de 8,8 milioane mc de lemn extras ilegal anual, dar investigațiile autorităților competente se referă doar la a 16-a parte din cifra mai sus menționată“, declara Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România. Județele care au înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale sunt: Argeș – 5.851 de cazuri (12,85% din totalul cazurilor la nivel național), Bacău – 3.538 de cazuri, (7,77%) și Mureș – 3.351 de cazuri, (7,36%). Județul Argeș a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de tăieri ilegale identificate de autorități: 6.458 de cazuri. Potrivit noii cercetări efectuate de Greenpeace asupra suprafeței acoperite cu păduri la nivel național, ritmul distrugerii acestora se menține la un nivel alarmant de 3 ha pe oră. Precedenta hartă publicată în 2012 consemna același ritm.

Concluzia?

Timp de 26 de ani nimeni nu a luat nicio măsură cu adevărat fermă pentru stoparea fenomenului. Și, până la urmă, de ce-am avea nevoie de păduri? Ce contează că se distruge ecosistemul, că avem parte de adevărate cataclisme produse de viituri? Păcat doar că nu ne vom mai putea plimba prin pădure. Mare pagubă... Putem vedea păduri la TV.

Bogdan Panțuru

Prahova, în lipsa pazei pădurilor sătenilor, tăierile ilegale de arbori ating jumătate de milion de lei

Acum, în anotimpul friguros, asaltul asupra pădurilor devine tot mai puternic. În Prahova valoarea estimată a pagubelor atinge deja o jumătate de milion de lei. Prefectura judeţului Prahova a trecut la măsuri specifice de stopare a jafului, care atinge proporţii alarmante. Echipe de pădurari şi poliţişti au trecut la acţiune, cu mai mult sau mai puțin folos.

Şeful compartimentului de profil al Direcţiei Silvice, ing. Dumitru Drăgoi, ne spune că la lista „punctelor fierbinţi“, unde furturile de lemn sunt foarte mari, se mai adaugă azi şi alte localităţi, „cu comunităţi sărace“, care dijmuiesc, cu deosebire, parcelele de pădure ale consătenilor lor, neadministrate de către Direcţia Silvică Prahova. Peste 20.000 ha, adică aproape jumătate dintre pădurile particulare, care nu beneficiază de pază organizată! Mulţi dintre răufăcătorii care sunt prinşi ştiu că nu pot păţi mai nimic, că pot scăpa cu o amendă, pe care, bineînţeles, nu o plătesc, nefiind solvabili. Şi atacă apoi, nestingheriţi aproape, pădurea. Nu numai pentru un braţ de lemne, jeluindu-se că nu au ce pune în sobă. Practic, din câte ştiu, ne mai spune interlocutorul nostru, niciun hoţ de lemne nu a ajuns după gratii. Legea este foarte blândă pentru ei.

Potrivit actului normativ în vigoare, Legea nr. 85/2001, ca să devii infractor trebuie să furi nu un arbore, ci cel puţin doi arbori, aşa că dacă acesta se dă prins, scapă uşor şi o ia de la capăt. Sunt localităţi în judeţ, precum Jugureni, Călugăreni, din zona Mizil, Slon-Ceraşu, din zona Vălenii de Munte, Măgureni, Diţeşti, Filipeştii de Pădure, din zona Câmpina, unde zi-noapte se aude doar vuietul topoarelor şi al fierăstraielor. Asta mai ales în pădurile particulare, lipsite de pază. Pădurarii noştri, din ce în ce mai puţini, 172 acum, cu greu pot face faţă asaltului hoţilor de lemn, fiecare având în grijă câte 400 ha de pădure în zona de câmpie şi câte 1.500 ha la munte! Ce trebuie să facem? Să-i convingem urgent pe sătenii deţinători de pădure să vină alături de noi, să încheie contracte de pază, altfel riscă să piardă cam toţi copacii. Din fericire, tăierile ilegale de arbori din fondul de stat, de 90.000 ha, sunt tot mai puţine. Pagubele menţionate nu par să afecteze prea mult Direcţia Silvică, care estimează un profit aproape dublu faţă de programul acestui an. Paguba cea mare este a ţăranilor, care se codesc să plătească costul pazei, să facă contracte cu Direcţia Silvică.

Salvarea vine de la reîmpăduriri

Faptul îl remarcă un specialist de la Direcţia Silvică Prahova, ing. Aurel Costache, şeful compartimentului de profil: „Avem rezultate notabile în acest an. Am făcut plantări noi pe 50 ha şi am asigurat regenerări naturale pe cca 200 ha. Ceea ce ne bucură mult este că acest fenomen s-a reuşit şi în cazul unora dintre pădurile particulare, cu specii valoroase, aşa cum a fost cazul şi la Pădurea Secuianca, de la Izvoarele-Măneciu, unde avem acum o pădure în devenire, care necesită numai lucrări de îngrijire pe care trebuie să le facă sătenii. Asta dacă vor şi dacă au şi bani. Pentru salvarea pădurilor noastre, care reprezintă o mare avere, trebuie să muncim mult să trecem la reîmpăduriri, să punem în aplicare proiecte mai vechi la care am lucrat şi au fost abandonate. Se ştie că în judeţ există în mai multe zone o mulţime de terenuri degradate, altele au fost păduri şi au ajuns păşuni şi izlazuri şi figurează încă ca fond forestier. Aşa cum este cazul şi în zona Urlaţi. Pot fi făcute astfel de lucrări şi cu fonduri europene, prin Măsura 2.1.1. După estimări, există astfel de terenuri pe suprafeţe foarte mari. Între 80.000 ha şi 100.000 ha, care sunt în proprietatea consiliilor locale, a unor cetăţeni sau a altor deţinători. Cu toţii invocă lipsa banilor şi nu prea vor să coopereze cu Direcţia Silvică. Am putea ajunge aşadar la dublarea suprafeţei împădurite a judeţului. Este păcat fiindcă avem suficienţi puieţi din specii valoroase chiar în pepinierele noastre. Nu trebuie uitat faptul că pot fi făcute reîmpăduriri şi prin Fondul de ameliorare.“

La pepiniera centrală de la Beizadele, potrivit datelor comunicate de către şeful acestei unităţi, ing. Sebastian Danielescu, există acum peste trei milioane de puieţi din specii valoroase, precum stejar, fag, gorun, frasin, plop negru, salcie şi altele, puieţi apţi pentru a fi sădiţi chiar încă din această toamnă. Ni se mai spune că pot fi oferiţi puieţi şi gratuit sau şi prin sponsorizări. O adevărată mană cerească pentru toţi aceia care iubesc cu adevărat pădurea.

Cristea BOCIOACĂ

România poate rămâne fără păduri, în 10-20 de ani,dacă se continuă tăierile ilegale și exploatările în ritmul actual

România poate rămâne fără păduri, în maximum 10 - 20 de ani, dacă se continuă tăierile ilegale și exploatările în ritmul actual, a avertizat, joi, ministrul delegat pentru Păduri, Lucia Varga.

'În maximum 10 — 20 de ani, pădurile din România vor ajunge către epuizare, dacă continuăm acest mod irațional de exploatare', a spus Varga, care a precizat că pe lângă cele 14 milioane de metri cubi de lemn, care se recoltează legal, anual, din pădure, o cantitate de peste un milion de metri cubi de masă lemnoasă este exploatată ilegal.

Ministrul a arătat că, din cele 6,5 milioane de hectare de pădure existente în România, peste 600.000 de hectare de pădure sunt afectate de tăieri ilegale.

Varga a precizat că o bună infrastructură, care să permită un mai bun acces și control în păduri, ar ameliora această situație.

'Nu este necesară o limitare a tăierilor legale. Este necesară o accesibilizare la masa lemnoasă, o infrastructură corespunzătoare', a arătat Varga.

Ministrul consideră că exploatarea necontrolată, masivă, a lemnului și fără un control adecvat, poate afecta grav sectorul forestier.

'Nu exclud cazurile de lobby', în neaprobarea anumitor elemente ale noului Cod Silvic, a spus Lucia Varga, referindu-se la marile societăți străine prezente în sectorul forestier din România.

'Asistăm la o tendință de formare a unui monopol și pentru care Consiliul Concurenței ar trebui să se sesizeze', consideră ministrul Varga.

AGERPRES

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, această suprafaţă urmând să treacă în fondul forestier naţional, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

"Am atacat unele decizii în instanţă şi astfel am reuşit în judeţul Vâlcea să câştigăm cu sentinţă definitivă 2.100 de hectare de pădure, care vor trece în patrimoniul statului, respectiv în fond forestier naţional. Această suprafaţă a fost retrocedată ilegal în anii 2005-2006. Noi acum trebuie să punem sentinţa în execuţie şi vom face calculele să vedem ce s-a câştigat din exploatare în această perioadă", a spus şeful Romsilva, la un eveniment dedicat sărbatoririi 'Zilei Silvicultorului'. 

Potrivit sursei citate, Romsilva a reuşit, tot în acest an, să câştige un alt proces important pentru 25.100 de hectare de pădure din judeţul Mureş. 

"Am mai câştigat un alt proces foarte important tot cu sentinţă definitivă, de 25.100 de hectare în judeţul Mureş. În acest caz eram încă în litigiu şi nu s-a reuşit punerea în posesie pentru că ne-am opus. Este al doilea caz câştigat în favoarea statului", a explicat Crăciunescu. 

Regia mai are în instanţă procese grele pentru suprafeţe mari de pădure în judeţele Timiş şi Suceava, suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare cifrându-se la peste 450.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 170.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava. 

Litigiul existent între Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB) şi statul român, reprezentat de Romsilva, pentru retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de păduri din judeţul Suceava a blocat investiţiile în zonă de mai bine de 10 ani. 

Romsilva mai administrează în momentul de faţă doar 3,248 milioane de hectare pădure aflată în proprietatea statului, din cele 6,47 de milioane înainte de retrocedare, dar şi 1,12 milioane hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi.

Sursa AGERPRES

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, această suprafaţă urmând să treacă în fondul forestier naţional, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

"Am atacat unele decizii în instanţă şi astfel am reuşit în judeţul Vâlcea să câştigăm cu sentinţă definitivă 2.100 de hectare de pădure, care vor trece în patrimoniul statului, respectiv în fond forestier naţional. Această suprafaţă a fost retrocedată ilegal în anii 2005-2006. Noi acum trebuie să punem sentinţa în execuţie şi vom face calculele să vedem ce s-a câştigat din exploatare în această perioadă", a spus şeful Romsilva, la un eveniment dedicat sărbatoririi 'Zilei Silvicultorului'. 

Potrivit sursei citate, Romsilva a reuşit, tot în acest an, să câştige un alt proces important pentru 25.100 de hectare de pădure din judeţul Mureş. 

"Am mai câştigat un alt proces foarte important tot cu sentinţă definitivă, de 25.100 de hectare în judeţul Mureş. În acest caz eram încă în litigiu şi nu s-a reuşit punerea în posesie pentru că ne-am opus. Este al doilea caz câştigat în favoarea statului", a explicat Crăciunescu. 

Regia mai are în instanţă procese grele pentru suprafeţe mari de pădure în judeţele Timiş şi Suceava, suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare cifrându-se la peste 450.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 170.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava. 

Litigiul existent între Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB) şi statul român, reprezentat de Romsilva, pentru retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de păduri din judeţul Suceava a blocat investiţiile în zonă de mai bine de 10 ani. 

Romsilva mai administrează în momentul de faţă doar 3,248 milioane de hectare pădure aflată în proprietatea statului, din cele 6,47 de milioane înainte de retrocedare, dar şi 1,12 milioane hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi.

Sursa AGERPRES

Romsilva introduce o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a introdus o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori prin care poate fi comparată situaţia actuală a unei păduri cu cea înregistrată în urmă cu 5 ani.

"Am introdus cu ajutorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice nişte metode noi de teledetecţie prin care se poate compara pe ortofotoplanuri situaţia pădurii cu 5 ani în urmă şi situaţia actuală, în aşa fel încât pădurarul, titular de canton, nu mai poate comenta şi veni cu tot felul de argumente că nu este vinovat de sustragerile de lemn de pe suprafaţa respectivă. Prin această nouă metodă de teledetecţie încercăm să depistăm toate situaţiile şi toate focarele de acest tip, iar rezultatele sunt spectaculoase", a declarat directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

Acesta a precizat că în pădurile administrate de Romsilva poate să exploateze lemn şi un agent economic căruia regia îi dă acest drept, însă problemele apar când agentul taie în plus, iar pădurarul nu sesizează aceste fapte.

Şeful Romsilva nu neagă faptul că unii dintre angajaţii regiei sunt vinovaţi de sustrageri de lemn sau neglijenţă în serviciu pe pădurile administrate, însă toate cazurile depistate - 37 de persoane numai în primele 5 luni ale anului - au fost deferite justiţiei.

"Într-adevăr, populaţia a perceput în ultimii 20 de ani că regia este cel mai mare administrator şi ar fi răspunzătoare de tot ceea ce se întâmplă în păduri. Nu vă ascund că şi noi avem probleme, la Bihor, la Maramureş, Cluj sau la Giurgiu, dar sunt cazuri pe care le descoperim şi le gestionăm. Numai la Ocolul Dobreşti din judeţul Bihor avem 13 persoane acuzate că au permis sustrageri de lemn, iar la nivel naţional, numai în primele 5 luni ale anului, avem vreo 37 angajaţi ai regiei, care vor răspunde penal pentru sustragerile de lemn, neglijenţă în serviciu, fals şi uz de fals. Sunt lucruri pe care nu le tolerăm, nu le ascundem, pentru că ele există, dar pe care încercăm să le gestionăm. Cred, însă, că rezultatele sunt spectaculoase prin folosirea acestei metode de teledetecţie pentru că mergem pe sectoare cu ortofotoplanurile", a adăugat directorul general al regiei.

Romsilva administrează, pe lângă cele 3,2 milioane de hectare de păduri ale statului, şi un milion de hectare fond forestier din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, iar în ultimul timp tot mai multe primării solicită serviciile silvice oferite de Romsilva, chiar dacă tarifele de administrare sunt mai mari decât cele oferite de ocoalele private.

"Suntem preocupaţi ca şi în aceste suprafeţe ale proprietarilor privaţi să plantăm pe zonele neîmpădurite, dar şi să schimbăm imaginea RNP, iar lumea să fie informată că Romsilva administrează doar jumătate din fondul forestier naţional. Asta presupune că nu toate tăierile şi defrişările care sunt prezentate în mass media, multe din ele fără să fie verificate, sunt pe pădurile care aparţin de Romsilva. În ultimul timp, tot mai multe primării au solicitat să se mute de la ocoale silvice private la RNP, cu toate că noi am avut un tarif mai ridicat. Fiind o societate comercială aplicăm TVA 24%, comparativ cu ocoale silvice private care sunt ONG-uri şi care nu sunt toate plătitoare de TVA. Înainte, foarte mulţi proprietari privaţi de pădure au preferat să se ducă la ocoale silvice private pentru că aveau tarife cu 24% mai mici, dar în ultima perioadă sunt tot mai multe solicitări pentru a le oferi noi, regia, serviciul silvic", a mai spus Crăciunescu.

Romsilva a decis în Consiliul de Administraţie mărirea suprafeţelor arondate unui canton şi care se află în paza unui pădurar deoarece regia deţine echipamente moderne şi mijloace de comunicare mult mai rapide pentru a acţiona în cazul în care se ivesc anumite probeleme.

"Am luat o decizie în Consiliul de Administraţie, ca să putem asigura personalul de pază, să mărim suprafaţa cantoanelor pentru că avem o dotare tehnică bună, mijloace de comunicare mult mai rapide, autoturisme de deplasare în teren şi putem acţiona. Acestea ne-au permis să dăm în pază o suprafaţa mai mare unui pădurar, astfel că în zona de câmpie am stabilit o suprafaţă 400 de hectare de fond forestier pentru un pădurar, în zona de deal - 800 de hectare, iar în cea de munte, circa 1.300 de hectare", a mai subliniat şeful Romsilva.

RNP-Romsilva funcţionează din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi administrează 3.266.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului cu circa 18.000 de angajaţi, asigurând servicii silvice pentru o suprafaţă de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi. Din totalul suprafeţei administrate 586.214 hectare se găsesc în arii protejate şi care cuprind inclusiv ultimele păduri virgine din Europa.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS