După o iarnă marcată de precipitații sub nivelul normal și condiții de ger în diferite zone ale țării, fermierii din România se confruntă cu provocările noului sezon de primăvară. În timp ce în Centrul și Vestul țării, fermierii se bucură de o aprovizionare adecvată cu resurse de apă în sol, lunile de iarnă cu precipitații foarte scăzute și a temperaturilor neobișnuit de ridicate pentru această perioadă, dar cu apariția condițiilor de îngheț brusc au afectat semnificativ culturile din alte regiuni.

Dacă în zona Moldovei, nivelul de umiditate este acceptabil, dar resursele de apă sunt limitate, în Sud și Sud-Est-ul țării, lipsa precipitațiilor din ultimele 60 de zile ridică semnificativ riscul de secetă. Prin urmare, vegetația la păioase întârzie cu cel puțin 30 de zile. Mai mult de atât, în perioada ianuarie-februarie, rapița, o cultură de iarnă cu rol semnificativ, a avut o răsărire lentă și neuniformă, cu multe câmpuri prezentând creștere suboptimală, iar în multe situații acestea au fost afectate de ger.  Astfel, suprafețele de rapiță au fost întoarse pentru a diminua pierderile și fermierii au optat pentru semănarea în primăvară a florii-soarelui.   

Aceste discrepanțe în disponibilitatea apei în sol impun o serie de dificultăți fermierilor din aceste regiuni afectate de clima nefavorabilă, luna martie preconizându-se a urma același tipar al lunilor de iarnă din punct de vedere al condițiilor meteo. Prin urmare, este recomandată fermierilor alegerea hibrizilor de porumb și floarea soarelui care să reziste la condiții de secetă în următoarele luni de primăvară și vară și să asigure producții foarte bune indiferent de impactul climatic.

Pentru culturile de floarea-soarelui, hibrizii gama Pioneer® P64LE162 și P64LE99 din portofoliul Corteva Agriscience sunt ideali pentru a valorifica rezerva actuală de apă din sol și pentru a obține recolte remarcabile, chiar și în condiții de secetă, în acest sezon. P64LE162, un hibrid semitimpuriu, apreciat de fermieri pentru randamentele sale excepționale în medii aride, este cultivat cu succes în toate regiunile de producție a floarei-soarelui din țară în ultimii doi ani marcați de aceeași secetă severă. De asemenea, P64LE99, considerat unul dintre cei mai populari hibrizi aleși de fermierii români, este recunoscut pentru potențialul său ridicat de producție, adaptabilitate și toleranță la condiții dificile precum seceta și arșița.

În toate regiunile unde se cultivă porumb, sunt recomandați hibrizii Optimum® AQUAmax® dezvoltați de Pioneer pentru a rezista la seceta atmosferică și pedologică. Spre exemplu, în ultimii 4 ani hibridul P9889 a oferit rezultate consistente fermierilor care au optat pentru acesta în cele mai uscate luni ale anului. Categoria de hibrizi de porumb Optimum® AQUAmax® rămâne o soluție viabilă pentru fermieri, fapt demonstrat de poziția de lider a companiei în segmentul hibrizilor de porumb.

Cosmin Iancu, fermier SC PICMAR PROD, împărtășește din experiențele sale în legătură cu provocările de mediu: „În lumina schimbărilor climatice cu care ne confruntăm ca fermieri, este necesar să ne adaptăm și să alegem produse care să poată face fațe oricărui scenariu de condiții de mediu. Am ales de-a lungul timpului hibrizii de floarea-soarelui și porumb din portofoliul Corteva Agriscience și de fiecare dată am fost mulțumit de rezultatele producției chiar și după luni întregi de secetă și arșiță. Acești hibrizi sunt o opțiune pentru mine și în acest an, ținând cont că se prezintă a fi un an la fel de greu ca ultimii 2-3 ani.”

Într-un context în care condițiile de mediu devin din ce în ce mai imprevizibile, alegerile fermierilor se orientează către strategii de asigurare a unor producții agricole superioare prin soluții sustenabile. Experiența din ultimii ani a demonstrat că alegerea adecvată a hibrizilor poate face diferența în rezistența culturilor la condițiile meteorologice nefavorabile, iar compania Corteva Agriscience vine cu alternative viabile pentru o agricultură rezilientă în fața condițiilor de mediu nefavorabile.

Autor: Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova, Corteva Agriscience

Suntem unele dintre puținele popoare care serbează tradiția mărțișorului... Iar meșteșugul este una dintre îndeletnicirile noastre cele mai de preț... De aceea, la începutul primăverii, la Iași se întâlnesc mai mulți artiști și meșteri populari care aduc cu ei primele simboluri ale anotimpului renașterii.

„Hub“ al meșteșugarilor, cu mărțișoare și produse naturale

mestesuguri Iasi martisor

Târgul Mărțișor și Tradiție, Atelierul Artistului și reprezentanți ai Asociației Produs de Cluj au expus colecții de mărțișoare variate. Începând de vineri, 24 februarie 2023, până pe 7 martie, Atriumul Palas s-a transformat într-un „hub“ al creativității, tradiției românești și meșteșugului. 35 de expozanți și meșteri populari au participat la Târgul Mărțișor și Tradiție, unde și-au expus, până pe 1 martie, de la clasicii vestitori ai primăverii, cu șnur alb și roșu, până la mărțișoare moderne, realizate prin diferite tehnici creative, cum ar fi: bijuterii, accesorii, decorațiuni tematice, obiecte personalizate. Pe lângă mărțișoare, la Târgul Mărțișor și Tradiție s-au regăsit și tablouri, produse din lavandă, pălării, costume populare și măști de lut.

mestesuguri Iasi2023

Au fost prezenți și reprezentanți ai Asociației Produs în Cluj, care, așa cum i-au obișnuit pe ieșeni, aduc cu ei o varietate de produse: costume populare, cosmetice naturale, bijuterii lucrate manual, produse din lavandă și bunătăți preparate în casă.

De sâmbătă, 25 februarie, 10 artizani locali, de la Atelierul Artistului, s-a alăturat „hub-ului” din Atrium. Alina Avram confecționează bijuterii, obiecte din ceramică, ceasuri, tablouri, Ilinca Rotaru sculptează bijuterii în lemn, Olivia Alexandriuc pictează elemente naturale pe piele, ce pot fi purtate ca broșe sau coliere, Denisa și Marcel Pușcașu creează daruri unice, făurite din piele lemn și hârtie, Irina Secrieriu vine cu texturi organice, bijuterii din natură, structuri vegetale și elemente naturale imprimate pe suprafața metalului. Tot la Atelierul Artistului îi găsim și pe Otilia Iutiș, cu bijuterii pictate manual sau decorate cu rotițe de ceas, Ionela Drânceanu, care coase piese vestimentare unicat, dar creează și accesorii din lână, Aștefanei Georgeta ce meșteșugărește mărțișoare brodate, broșe din fetru, dar și piese decorative, Iuliana Asoltanei care confecționează accesorii, iar Alexandra Petcu toarnă lumânări parfumate.

„Mărțișor – simbol și tradiție“, ediția a VIII-a

martisor iasi

Complexul Muzeal Național „Moldova“ Iași, prin Muzeul Etnografic al Moldovei și Muzeul Unirii, a fost partener, alături de Primăria Municipiului Iaşi, Asociația Societăților Imobiliare din Moldova (ASIM), Asociația „Dialog Pentru Dezvoltare“ Iași, Palatul Copiilor Iași, Centrul de Informare Turistică Iași, Școala „Ghizii României“ – Filiala Iași și Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir“ Iași, la cea de-a VIII-a ediție a manifestării cultural-interactive „Mărțișor – simbol și tradiție“, organizate de Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului“.

La început de primăvară, în Piața Unirii din Iași, într-o atmosferă de sărbătorire a primăverii, au avut loc atât demonstrații practice ale meșterilor populari, cât și ateliere de inițiere pentru copii în tehnica confecționării mărțișorului tradițional, susținute de specialiști ai Muzeului Etnografic al Moldovei. Publicul a putut admira mărțișoare tradiționale sau realizate în spirit tradițional, lucrate de cei aproximativ 30 de meșteri și creatori populari veniți la Iași, din Moldova, dar și din alte zone etnografice ale țării, precum și din Republica Moldova.

De asemenea, la standurile meșterilor populari au putut fi prezentate lucrări de artă populară specifice meșteșugului fiecărui artist popular prezent la această manifestare, obiecte ce pot constitui cadouri frumoase pentru cei dragi.

mestesuguri Iasi martisor2023

Dansurile și cântecele populare susținute de elevii Palatului Copiilor din Iași și ai Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir“ din Iași au completat acest moment de sărbătoare a Mărțișorului, simbol tradițional românesc inclus în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității – UNESCO.

Beatrice Alexandra MODIGA

Primăvara știm cu toții că atât fermierii, cât și gospodarii își pregătesc terenurile pentru a-și planta legumele. Fermierii speră să aibă o producție mare pe care să o poată valorifica la un preț avantajos, pe când gospodarii își doresc să aibă întotdeauna legume proaspete pe masă. Indiferent de suprafața pe care doriți să o cultivați, trebuie să știți cum să o faceți într-un mod corect și care sunt legumele valabile pentru această perioadă.

La începutul primăverii putem planta: morcov, pătrunjel, mărar, leuștean, ridichi, ceapă, usturoi, arpagic, mazăre, spanac, salată pentru căpățână.

Morcov

morcov

Morcovul se dezvoltă de minune acolo unde au crescut dovlecei, castraveți, varză, ardei, vinete, tomate, fasole sau mazăre. Terenul trebuie ales în zona în care există mult soare. Solul trebuie să fie fertil, drenat și afânat. Specialiștii recomandă ca PH-ul solului să cuprindă valorile de 5,8-7 pentru o producție mare. Dacă îl cultivați în grădină, atunci săpați terenul de semănat manual. Dacă aplicați îngrășăminte toamna, nutrienții pot fertiliza pământul pe toată durata iernii. Îngrășământul va fi apoi amestecat cu solul în timpul săpatului. Semințele de morcovi germinează la temperaturi începând cu 5 grade Celsius – în acest caz germinarea durează 17 zile. Iar la 25 grade Celsius germinează în 7 zile. Distanța pentru semănarea semințelor de morcovi este de 6 cm între plante, 20 cm între rânduri și 2 cm adâncime. Morcovii sunt iubitori de apă, de aceea necesită o irigare frecventă. Atunci când apar primele frunze trebuie să răriți straturile de morcovi. În luna iunie deja te poți bucura de recoltă.

Pătrunjel

patrunjel

Semințele de pătrunjel au nevoie de o temperatură minimă de 3 grade Celsius pentru a germina, iar temperatura optimă de vegetație este de 20-22 grade Celsius. Solul necesită afânare, dar și să fie bogat în humus, cu un pH slab acid – neutru.

Pentru a se dezvolta, pătrunjelul necesită o udare constantă. Însă, după semănat trebuie să ținem cont să nu le facem udarea direct pentru a nu deranja semințele din sol. Înainte de semănare, semințele se țin în apă caldă 24 de ore și se plantează cu o distanță de 6 cm între ele. Pentru fertilizarea solului se pot utiliza îngrășăminte. Frunzele se recoltează prin tăierea rozetei de frunze sau prin smulgerea plantei din sol. Acestea trebuie recoltate când timpul este uscat.

Mărar

marar

Terenul de plantare a mărarului trebuie să fie unul însorit, iar PH-ul solului e necesar să atingă valoarea de 7. Solul necesită să fie mărunțit, grăpat și curățat de bolovani și buruieni. Semințele se plantează la o adâncime de 3 cm și distanța dintre ele de 50 cm. Pentru a stimula dezvoltarea culturii, plantele de mărar trebuie rărite după răsărire. Distanța optimă dintre plante după rărire trebuie să fie de 20 cm. Se recomandă plantarea mărarului în intervalul lunilor aprilie – mai deoarece temperatura optimă de germinație trebuie să atingă pragul de 22 grade Celsius. Mărarul se recoltează când atinge aproximativ 15 cm.

Leuștean

leustean

Semințele de leuștean germinează în aproximativ 3 săptămâni, la temperaturi de 15-21 de grade Celsius. Solul în care poate fi plantat leușteanul trebuie să fie lutos sau lutos-nisipos, bogat în humus. Irigarea la leuștean se poate face prin picurare. Spațiul de plantare trebuie să fie de 30 cm între tufe și rândurile la distanțe de jumătate de metru. Recoltarea poate fi făcută după 3 luni.

Ridiche

ridichi

Germinarea semințelor de ridiche se face la temperaturi de 7 grade Celsius. De asemenea, pentru dezvoltarea tuberculilor de rădăcină trebuie să țineți cont de o lumină optimă.

Udarea se poate face prin picurare în solarii. În cazul în care nu va primi o cantitate corespunzătoare de apă, atunci riscați să pierdeți cultura deoarece rădăcinile vor crăpa. Solul trebuie să fie afânat cu un pH neutru și bogat în humus. Ridichea se seamănă pe rânduri la o distanță de cca 11 cm între ele și maximum 1 cm adâncime. După 5 săptămâni de la înființarea culturii puteți obține recoltă.

Ceapă

ceapa

Ceapa nu este plantă pretențioasă atunci când vine vorba de lumină. Ceapa verde se poate dezvolta și atunci când este semănată într-un loc mai întunecos. Însă, pentru formarea bulbului de ceapă uscată, lumina este esențială. Ceapa este preten­țioasă la căldură. Dacă temperaturile înregistrează -8 grade Celsius, atunci riscați să înghețe bulbii. Solul trebuie să fie nisipos, cu o componență mare de lut. Plantarea se face pe teren modelat câte 4 rânduri la distanță de 28-30 cm între ele și 4 cm între plante pe rând. Adâncimea de plantare trebuie să fie de 4 cm. Recoltarea se poate face manual sau mecanic.

Liliana POSTICA

Pentru creșterea și dezvoltarea în condiții favorabile a plantelor de cultură este necesar ca solul să aibă în permanență un grad de afânare care să asigure un regim aerohidric, termic și de nutriție optim pentru plante.

Cu atât mai mult se cere ca această afânare și permeabilitate ale solului să fie prezente în sezonul rece, când trebuie să acumuleze cantități maxime de apă din precipitațiile căzute în perioada de toamnă-iarnă.

Ca regulă generală, este important ca suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară să fie pregătite din toamnă, iar ce nu s-a putut realiza să fie încheiat – finisat în ferestrele iernii. În primăvară este necesar să se acționeze cât mai puțin asupra solului sau deloc pentru a nu se pierde apa atât de necesară plantelor în perioada de vegetație.

La intrarea în iarnă, suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară se aflau în următoarea situație:

1. Suprafețe arate în vară sau toamnă, la umiditate optimă, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Acestea sunt de bună calitate, afânate, mărunțite și nivelate, asigurând o bună înmagazinare și conservare a apei în sol. În primăvară sunt cele mai indicate pentru însămânțarea culturilor din urgența I, fără nicio intervenție asupra solului deoarece brăzdarele semănătorilor pot pătrunde în pământul afânat, la 2-3 cm adâncime, cât este necesar pentru semințele mici de rapiță, lucernă, muștar, in etc.

2. Suprafețe arate în toamnă, la umiditatea optimă, dar negrăpate. În ferestrele iernii, pe aceste suprafețe este necesar să se realizeze o lucrare ușoară de grăpat pentru mărunțire și nivelare.

3. Suprafețele arate în toamnă, pe sol uscat, bolovănoase.

După trecerea câtorva fenomene de îngheț-dezgheț este necesar ca în ferestrele iernii să se lucreze cu grapa cu discuri pentru mărunțiere și nivelare.

Apa dintre agregatele structurale îngheață, își mărește volumul și îndepărtează agregatele unele de altele, iar după zvântare bolovanii se sfărâmă foarte ușor după linia de minimă coeziune, fără a rezulta praf care astupă porii solului, formând o crustă.

4. Suprafețele programate pentru arătură, dar care nu s-a putut realiza în toamnă. Acestea se pot ara la 12-15 cm adâncime în ferestrele iernii cu plugul în agregat cu grapa stelată sau o ușoară grăpare după arătură, pentru a realiza mărunțirea și nivelarea solului.

Arătura din ferestrele iernii este inferioară arăturii de vară sau de toamnă, dar este net superioară arăturii de primăvară, care trebuie evitată.

5. Sunt situații când se renunță la arătură și suprafețele respective sunt afânate în plan vertical, cu cizelul sau scarificatorul. În urma acestora rămân unele denivelări și bolovani la suprafața solului. În ferestrele iernii, printr-o singură trecere cu grapa cu discuri prevăzută în spate cu tăvălugi, se asigură o bună mărunțiere și nivelare.

6. Suprafețele destinate sistemului de agricultură conservativă se vor însămânța în primăvară prin lucrări minime sau semănat direct în teren nelucrat. La acestea trebuie urmărit să fie bine tocate și repartizate uniform pe teren resturile vegetale pentru a nu îngreuna lucrarea de semănat.

Toate suprafețele sunt astfel finisate în ferestrele iernii, până la desprimăvă­rare, când mai cad precipitații, mai au loc fenomene de îngheț-dezgheț care asigură refacerea solului după ultimele intervenții.

Astfel pregătit, solul bine aprovizionat cu apă, mărunțit și nivelat, se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, fiind favorabil însămânțărilor în epoca optimă.

Trebuie evitate lucrările solului în primăvară deoarece provoacă mari pierderi de apă. Prin experiențe s-a demonstrat că o singură trecere cu grapa cu colți reglabili provoacă pierderi de apă de 3%; o lucrare cu combinatorul, pentru pregătirea patului germinativ, provoacă pierderi de 5-6%, iar o lucrare cu grapa cu discuri, care răscolește și vântură solul, ajunge la pierderi de apă de 15-16%, până la 28-29%.

De aceea, sub nicio formă, nu este indicată folosirea grapei cu discuri la lucrările solului în primăvară.

Prof. dr. ing.Vasile POPESCU

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 19,4 milioane de puieți forestieri și a regenerat, în campania de împăduriri de primăvară, 11.240 hectare fond forestier de stat, din care 7.537 hectare prin regenerări naturale și 3.703 hectare prin regenerări artificiale, respectiv lucrări de împăduriri, inclusiv 90 de hectare perdele forestiere de-a lungul autostrăzii A2.

De asemenea, au fost realizate completări pe 1.515 hectare și lucrări de refaceri a plantațiilor afectate de calamități pe alte 178 hectare.

Față de programul inițial al campaniei de împăduriri de primăvară, la finalul acesteia se înregistrează un plus de 586 hectare regenerate prin lucrări de împăduriri și 410 hectare regenerate natural, programul campaniei de împăduriri de primăvară fiind depășit cu 10,9%.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.  Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Printre cele mai populare culturi de primăvară, care se însămânțează de timpuriu, se numără mazărea, orzul, orzoaica, inul, lucerna și sfecla de zahar. În grădină, este recomand să fie cultivate tot în această perioadă morcov, pătrunjel, leuștean, spanac, ridichi, salată sau cartofi.

Culturile timpurii pot aduce un venit rezonabil proprietarului, de aceea o astfel de investiție este puțin probabil să de-a greș. Totuși, printre cele mai profitabile culturi care se pot înființa primăvara se numără lavanda, aceasta poate fi plantată toamna sau primăvara iar avantajul este costul mic al investiției.

Cele mai profitabile soiuri sunt lavandula angustifolia, lavandula intermedia și lavandula latifolia. De asemenea, un profit îți poate aduce și Buena Vista, un soi inventat de englezi, folosit pentru a prepara diferite delicii culinare. O altă idee de afacere ar fi cătina. Aceasta poate fi și ea plantată primăvara dar și toamna. În acest sens, este nevoie de un material săditor de calitate și de un teren bine pregătit. O altă alegere bună poate fi plantarea coacăzului, deoarece investiția poate fi recuperată încă din primul an, având ca rezultat și profit.

O altă cultură profitabilă este cartoful mov deoarece în ultimii ani a existat o cerere din ce în ce mai mare pe piață. Iar un beneficiu este că se poate planta pe suprafețe mici și se pot obține profituri record. Consumatorii îl apreciază pentru vitamina C, potasiu, calciu, fier, proteine, fibre, carbohidrați și antioxidanți. O altă cultură tot mai cerută pe piața din România este castravetele amar, considerat un adevărat panacea.

Aceasta poate fi o investiție bună deoarece vânzarea poate fi atât a castraveților cât și a semințelor. Planta este rezistentă la temperaturi mici și nu necesită irigare din belșug. Plantația de aronia este și ea bănoasă și poate fi exploatată chiar 15-20 de ani, dacă se fac tăierile la timp.

Liliana Postica

Este primăvară, deci este momentul ideal pentru a culege urzici, dacă locuiți în mediul rural, ori de a le cumpăra, dacă locuiți în marile orașe, tocmai pentru a pregăti preparate delicioase, cu multiple beneficii pentru sănătate.

Urzica este o plantă perenă originară din Europa, Africa de Nord și anumite zone din Asia. De fapt, se spune că este o plantă străveche, cunoscută ca având proprietăți medicinale încă din vremea Egiptului Antic, atunci când era utilizată ca remediu împotriva durerilor de spate și a artritei. Astfel, a devenit tot mai cunoscută datorită beneficiilor sale, dar și a gustului aparte, iar în prezent specialiștii în nutriție recomandă consumul de urzici nu doar pentru tratarea anumitor afecțiuni, ci și pentru întărirea sistemului imunitar ori pentru detoxifiere.

Cei mai mulți dintre noi cunoaștem urzicile ca fiind acele plante care provoacă iritații atunci când intră în contact direct cu pielea. Ei bine, trebuie să știm că această senzație rezultă datorită histaminei, a acidului folic și altor substanțe. Mai mult decât atât, urzicile conțin o cantitate ridicată de clorofilă, deci reprezintă și o sursă bogată de vitamine și antioxidanți, cu importante proprietăți terapeutice.

Ce-i drept, sezonul urzicilor pentru consum este destul de scurt pentru că se consumă în prima fază de dezvoltare și trebuie alese cele mai potrivite. Cea mai bună perioadă pentru recoltarea urzicilor este primăvara, atunci când plantele au aproximativ 30 de centimetri și nu au înflorit. Atunci frunzele tinere sunt fragede și gustoase; după ce îmbătrânesc, ele sunt tari și amărui. Urzicile comestibile se pot recunoaște după frunzele cu margini zimțate, acoperite cu puf. Urzicile se consumă în diferite mâncăruri, după ce au fost fierte.

Beneficiile urzicilor

  • reduc inflamațiile și calmează durerile;
  • reduc tensiunea arterială deoarece stimulează producția de oxid de azot care ajută la dilatarea vaselor de sânge, dar și la reglarea bătăilor inimii, favorizând echilibrarea tensiunii arteriale;
  • ajută la reglarea nivelului de zahăr din sânge;
  • previn anemia datorită conținutului ridicat de fier;
  • tratează alergiile deoarece extractul de urzică poate inhiba producția de histamină, compus care declanșează simptomele alergiilor;
  • mențin sănătatea ficatului datorită proprietăților antioxidante;
  • ajută la întărirea sistemului imunitar;
  • au efect diuretic și laxativ;
  • previn retenția de apă;
  • tratează hemoroizii;
  • reduc sângerările gingivale;
  • stimulează creșterea părului.

Mâncare de urzici

Printre cele mai comune rețete cu urzici se numără mâncarea de urzici cu usturoi și mămăligă, așa că vă propun o rețetă de post, simplă și rapidă. Fiecare își prepară mămăliga după rețeta proprie, iar pentru mâncarea de urzici avem nevoie de:

  • urzici – 1 kg;
  • ceapă – 1 buc;
  • usturoi – 2, 3 căței;
  • făină – 2 linguri;
  • apă – 500 ml;
  • ulei – 2 linguri;
  • sare și piper, după gust.

Urzicile se spală, apoi se fierb, după care se scurg de apă și se toacă mărunt. Între timp, se curăță și se toacă ceapa, se curăță și se zdrobește usturoiul, apoi se călesc împreună în ulei, timp de câteva minute, la foc mediu. Când încep să se înmoaie, se dă focul mic, se adaugă făina și se amestecă bine. Se toarnă apa în care au fiert urzicile și se amestecă din nou. Se mai lasă câteva minute la foc mediu, până începe să fiarbă și se adaugă urzicile. Se adaugă sarea și piperul, după gust, și se mai lasă la foc mediu pentru aproximativ 10 minute. Se servește caldă, alături de mămăligă.

Supă cremă de urzici

O altă rețetă simplă este supa cremă de urzici. Pentru această rețetă avem nevoie de:

  • urzici – 1 kg;
  • făină – 2 linguri;
  • unt – 100 g;
  • mărar – 2 legături;
  • smântână – 200 g;
  • apă – 500 ml;
  • sare după gust.

Urzicile se spală, apoi se opăresc în apă cu sare, după care se scot într-o sită, în timp ce zeama nu se aruncă, ci se păstrează pentru a fi adăugată în preparat. Se curăță și se toacă usturoiul, apoi se amestecă cu urzicile fierte. Untul se topește la bain-marie, după care se adaugă făina cernută şi zeama rezultată în urma fierberii urzicilor. Se pasează urzicile cu blenderul, se adaugă peste amestecul obținut din unt, făină şi zeamă de urczici, după care se mai lasă să dea în câteva clocote. În supa obținută se adaugă smântână după gust și pentru un aspect plăcut se ornează cu smântână.

Așadar, de ce urzici primăvara? Pentru că, se spune, urzicile fac parte din categoria acelor plante care „schimbă sângele“ și au proprietăți antiinflamatorii, tonice, vitaminizante, antiseptice, antitoxice, antibronșitice, antianemice, antitusive, emoliente, digestive, laxative și diuretice.


Urzica este bogată în minerale, flavonoizi, aminoacizi esențiali, proteine și vitamine, inclusiv clorofilă, nitrogen, fier, vitaminele A, B1, B5, K, potasiu, zinc, magneziu, calciu și altele. 100 g de urzici fierte aduc 42 kcal organismului și conțin, în principal: 2,71 g proteine; 0,11 g lipide; 7,49 g carbohidrați; 6,9 g fibre; 0,25 g zaharuri; 481 mg calciu; 1,64 mg fier; 57 mg magneziu; 71 mg fosfor; 334 mg potasiu; 14 µg acid folic.


Larissa DINU

Au fost făcute cândva unele afirmații că este bine ca arătura de toamnă să fie lăsată în brazdă crudă, adică să nu fie nivelată, pentru a reține mai bine zăpada prin coamele brazdelor. Observațiile ulterioare și experiențele riguroase pe această temă au demonstrat că este absolut necesar ca la intrarea în iarnă suprafețele destinate însămânțărilor de primăvară să fie afânate, mărunțite și nivelate peste tot (excepție făcând terenurile în pantă).

În acest fel zăpada se depune în strat uniform, se topește uniform și apa se infiltrează în sol în cantitate mai mare. În primăvară aceste terenuri se zvântă cu 7-10 zile mai devreme, asigurând însămânțarea culturilor, în special cele din urgența I, în epoca optimă. În terenul denivelat pierderile de apă prin evaporare cresc proporțional cu suprafața expusă atmosferei și depășesc 25-30% față de terenul nivelat. Zăpada se depune mai mult în spațiile dintre brazde și coamele brazdelor se dezgolesc foarte repede. Terenul dezgolit, având culoare închisă, atrage razele solare, coamele se încălzesc și intensifică procesul de evaporare a apei. Solul uscat din vârful coamelor se scurge din cauza vântului sau a gravitației în spațiul dintre brazde și dezgolește straturi noi de sol care se usucă, de asemenea. Determinările de umiditate ale acestor straturi au arătat că s-a ajuns la apa higroscopică, adică de 7-8%.

În timp ce solul din parcelele nivelate s-a zvântat, pe terenul denivelat încă se mai găsește zăpadă între brazde și nu se pot efectua lucrări. Când se topește ultima zăpadă și se realizează nivelarea solului se provoacă mari pierderi de apă.

Dacă se trece cu o grapă cu colți se înregistrează pierderi de 2,5-3%; dacă se trece cu un combinator pierderile sunt de 5,5-6%, iar dacă se folosește grapa cu discuri, care răscolește și vântură solul, pierderile de apă ajung la 12-15% și chiar 28%, fără a socoti că după grapa cu discuri nu mai poate fi vorba de pat germinativ. De aceea este indicat ca grapa cu discuri să nu fie folosită în lucrările de primăvară.

Trecând la analiza umidității solului după nivelare, pe stratul 0-10 cm, important pentru germinarea semințelor și răsărirea plantelor, am constatat următoarele:

  • în parcele mărunțite și nivelate din toamnă conținutul în apă a fost 22%;
  • solul din coamele brazdelor a avut 7-8%;
  • în parcelele nivelate în primăvară am găsit 17% diferențiat astfel:
  • sub coamele dezvelite umiditatea a fost de15%, iar
  • pe intervalul dintre coame procentul este de 18% în locurile unde s-a păstrat zăpada, iar în cazul solului umed amestecat cu cel uscat procentul este de 7-8%.

Adâncimea la care a ajuns umiditatea în parcelele nivelate din toamnă a fost de 78 cm, iar în parcelele denivelate, 43 cm. În terenul denivelat însămânțarea s-a efectuat cu întârziere, sămânța a ajuns în zone cu grad de umiditate diferit, germinarea și răsărirea au avut loc cu întârziere, eșalonat, cu multe goluri, cu plante debile, ușor acoperite de buruieni și expuse atacului de boli și dăunători.

Într-o experiență cu floarea-soarelui însămânțată în parcela nivelată din toamnă, producția a fost de 100%, iar în parcela nivelată în primăvară s-a obținut 73%, adică mai mult de un sfert din producție a fost pierdută din cauza terenului denivelat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Iarna car și vara sanie… am putea spune că este un citat cu aplicabilitate și în cazul fermierilor care, la începutul acestei primăveri, se confruntă cu o situație deosebită în ceea ce privește achiziția de îngrășăminte. Unii dintre ei și le-au procurat încă din toamnă, chiar dacă prețurile începeau să crească, alții au așteptat stabilizarea lor, considerând că nu vor mai crește. Cu alte cuvinte, unii s-au pregătit din timp, alții s-ar putea să nu poată fertiliza suficient sau chiar deloc.

Nicolae Sitaru, pregătit pentru campania de primăvară

Președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România, domnul Nicolae Sitaru, este unul dintre cei mai performanți fermieri din Bărăgan. Este mereu atent cu privire la noutățile din piață și an de an obține producții ridicate. De curând am avut ocazia de a afla cum s-a pregătit pentru campania de primăvară și mai ales dacă scumpirea îngrășămintelor a afectat achiziția de inputuri.

„Traversăm o perioadă foarte complicată în ceea ce privește activitatea pe care o desfășurăm. Avem parte de secetă în această zonă a țării, dar la fel de importantă este și problema scumpirii inputurilor, în special a îngrășămintelor pe bază de azot, unde scumpirea a fost de 400%, iar la cele complexe s-a dublat. Pentru că avem parte de început de an secetos, cred că singura cale onorabilă de a face față este o producție mare la cereale. Consecințele scumpirii îngrășămintelor nu se vor vedea doar în producțiile din anul 2022, ci și în următorii ani. Ținând cont de prețurile din piață din acest moment, îngrășămintele sunt aproape inaccesibile. Însă trebuie să ținem cont de faptul că este posibil să existe și situații în care tu, ca fermier, să vrei să cumperi, indiferent de preț, și să nu ai de unde pentru că nu există disponibilitate. Eu pot spune că am fost inspirat deoarece la jumătatea perioadei de creștere a prețurilor am luat decizia de a achiziționa tot necesarul. Însă este clar că prețurile de producție pe un hectar vor crește. Dacă până acum costurile pentru un hectar erau de cca 1.000 – 1.100 euro, probabil că acum vor ajunge la 1.500 euro. În aceste condiții este clar că vor avea de suferit absolut toți fermierii“, a declarat Nicolae Sitaru.

Întrebat dacă fermierii vor face rabat în achiziționarea de inputuri din cauza scumpirii îngrășămintelor, președintele APPR a specificat faptul că unii dintre fermieri sunt obligați să facă acest lucru.

Arnaud Perrein va fertiliza mai puțin

Arnaud Perrein este fermier de origine franceză, fost președinte APPR, și în prezent lucrează 4.500 ha în județul Ialomiţa. Întrebat cât de pregătit este pentru campania de primăvară, acesta s-a declarat ca fiind destul de îngrijorat pe de o parte din cauza secetei și, pe de altă parte, din cauza prețurilor îngrășămintelor.

„Eu nu am gestionat deloc bine achiziția de îngrășăminte. Am tot considerat anul trecut că prețul era prea mare și nu am cumpărat pentru că m-am gândit că nu avea cum să crească și mai mult. Dar prețul a tot crescut. Între timp, am făcut câteva achiziții, dar nu foarte mult, de aceea mai avem de cumpărat din cantitatea necesară de azot aproximativ o treime. Regret că nu am avut viziune și nu am cumpărat atunci când prețurile erau mai mici, practic nu am anticipat această problemă“, a declarat agricultorul.

Întrebat cât de mult îl afectează din punct de vedere financiar decizia de a nu achiziționa în toamnă îngrășămintele necesare acestui an agricol, Arnaud Perrein a declarat că încă nu și-a făcut socotelile pentru a ști suma, dar știe sigur că va face și experimente în fermă pentru că, cel mai probabil, nu va fertiliza așa cum o făcea în alți ani.

„Nu mi-am făcut socotelile pentru că avem și îngrășăminte mai ieftine, dar și îngrășăminte mai scumpe. Deci mai avem de cumpărat azot, sper să avem de unde pentru că în acest moment problema nu mai este cu cât aș putea cumpăra azotul, ci dacă am de unde. Pentru că, dacă Rusia care asigura cca 25% din cantitatea de azot în Europa nu mai este pe piață, atunci vom avea o mare problemă pentru că e posibil să nu găsim de unde să cumpărăm. În aceste condiții cred că vom reduce suprafața de azot pe care o vom aplica, deci vom face experimente și poate acesta este un lucru bun. Am luat decizia de a mări și suprafața destinată culturii de soia și nu cred că este neapărat o idee bună pentru că, dacă o bună parte dintre producătorii agricoli vor face același lucru, vom avea o supraproducție și vom vinde la jumătate de preț. Am făcut totuși acest lucru pentru că trebuia să măresc suprafețele fie de soia, fie porumb și, pentru că porumbul este mare consumator de azot, am decis să mergem pe soia, unde nu aplicăm deloc. Însă nu mai dăm deloc azot la floarea-soarelui; să sperăm că acest lucru nu ne va afecta foarte mult. Vom avea câteva parcele unde vom aplica, să putem face comparații. Este clar că azotul nu va mai avea prețul pe care l-a avut și trebuie să vedem ce echilibru găsim“, a declarat Arnaud Perrein.

Fermierul și-a exprimat îngrijorarea și cu privire la situația actuală din Ucraina și Rusia despre care consideră că va afecta piața agricolă și va crea dezechilibre, motiv pentru care fermierii nici măcar nu mai știu să acționeze în acest moment sau cum să păstreze banii: în euro, în lei, în producții agricole de porumb, în grâu sau să achiziționeze utilaje.

Larissa DINU

Îngrășămintele din gama Nexur oferă cea mai bună protecție a ureei pentru o nutriție optimă a plantelor.

CARACTERISTICI

Cea mai bună protecție a ureei pentru o nutriție optima a plantelor;

Formula: 46-0-0;

Formulă specială care conține inhibitori pentru enzima urează;

Inhibitorii de urează asigură performanță superioară împotriva evaporării ureei.

AVANTAJE:

Protecție împotriva evaporării ureei comparativ cu ureea clasică;

Acțiune îmbunătățită datorită tehnologiei de acoperire (coating technology);

Timp mai mare de acțiune (până la 30 zile);

Reduce cu mai mult de 30% pierderea amoniului prin volatilizare decât NBPT;

Randament cu 5-10 % mai bun decât în cazul ureei comune;

Compoziție patentată Compo Expert.


SULFAMMO 25 MPPA DUO – ÎNGRĂȘĂMÂNT CU AZOT ȘI SULF CU SPECIFICITATE MPPA DUO

Compoziție:
25 % Azot total (N)
18% Azot amoniacal (N)
7% Azot nitric (N)
2 % Oxid de magneziu (MgO) total
31 % Anhidridă sulfurică (SO3) solubilă în apă

MPPA DUO
- Protejează nutrienții din fertilizant împotriva retrogradării ireversibile în sol.
- Mobilizează nutrienții din soluția solului
- Stimulează dezvoltarea sistemului radicular.

Beneficii
Un azot cu acțiune rapidă
Produsul ideal pentru fazele intense de absorbție a azotului.
Raport între NO3-/NH4+ în favoarea amoniacalului (7 - 18)
Eficientizare a proceselor fiziologice (fotosinteză, sinteza proteinelor) prin aportul de S și Mg
Efect nonacidifiant datorită amino-acizilor și substanțelor humice.


SULFAMMO 30 + - ÎNGRĂȘĂMÂNT CU AZOT ȘI SULF CU SPECIFICITATE NPROCESS

Compoziție:
30 % Azot total (N)
5 % Azot amoniacal (N)
25 % Azot ureic (N)
3 % Oxid de magneziu (MgO) total
15 % Anhidridă sulfurică (SO3) solubilă în apă
0,15 % Bor (B) total
0,10 % Zinc (Zn) total

NPROCESS
- Matrice organo-calcică pentru protecția azotului împotriva levigării și eliberarea lentă a acesteia
- Stimulatori organici pentru creșterea activității microbiene din sol
- Stimulatori organici pentru transformarea azotului în plantă

EFECTE ASUPRA CULTURII:
- Disponibilizarea graduală a azotului în funcție de nevoile plantei (fară spălare sau volatilizare
- Optimizarea transformării azotului în plantă și îmbunătățirea aportului de azot din sol
- Stimularea degradării materiei organice în sol (o mai bună transformare a azotului organic din sol) și îmbunătățirea contribuției solului asupra necesarului plantei.

Beneficii
• Un azot eliberat treptat, în funcție de curba de absorbție a culturii
• Conține forme de azot nelevigabile, poate fi aplicat în perioade cu umiditate sau precipitații excesive, fără pierderi
• Forme de azot ideale pentru pornirea plantelor în vegetație (NH4+)
• Ideal pentru culturile care au nevoie de azot pe o perioada mai îndelungată.


AMOSULF NG

CARACTERISTICI

Este un îngrășământ de sol cu eliberare treptată și constantă a azotului. NG conține uleiuri care formează o peliculă ce prelungeşte durata de eliberare a azotului către plante;

NG diminuează necesarul de îngrăşăminte cu azot aplicat plantelor și eliberează treptat azotul de care plantele au nevoie;

NG crește eficiența azotului din sol pentru plante, prelungind timpul de absorbție și eliminând pierderile prin levigare sau/și evaporare;

Stimulează activitatea bacteriilor folositoare din sol;

AMOSULF NG este o combinaţie echilibrată între uree şi sulfat de amoniu, cu reacţie neutră și eliberare controlată.

AVANTAJE

Amosulf NG nu schimbă pH-ul solului;

Crește raportul dintre cantitatea de îngrășăminte azotoase administrate și cantitatea de azot absorbit de culturi;

Prelungește perioada în care azotul rămâne prezent în sol la dispoziția plantelor, eliminând pericolul de apariție a carențelor sau dezechilibrelor nutriționale;

O singură aplicare asigură eliberarea azotului pe o perioadă de 90 – 100 de zile;

Asigură extragerea și punerea treptată la dispoziția plantelor a unei părți din azotul din apa de ploaie și din azotul rezultat în urma descompunerii materiei organice și a microorganismelor din sol;

Reduce pierderile de azot prin levigare și evaporare;

Se reduc dozele de azot administrate;

Mobilizare și absorbție mai bună a fosforului;

AMOSULF NG se recomandă pentru toate tipurile de culturi, în mod special pentru: grâu, orz, rapiță, floareasoarelui, porumb şi cartof;

Pentru culturile de toamnă, de cele mai multe ori, o singură aplicare la sfârșitul lunii februarie, începutul lunii martie poate fi suficientă.

Detalii: https://www.naturevo.ro/

Chiar dacă trandafirii se prind, în general, destul de repede, la plantarea lor trebuie ținut cont de câteva aspecte. Spre exemplu, trandafirii cu rădăcina liberă (goală) se plantează atunci când se află în repaus vegetativ. Asta înseamnă sfârșitul toamnei, în luna noiembrie, începutul primăverii, în luna martie și prima parte a lunii aprilie. Recomandările de față vin din partea specialiștilor Famous roses.

Condiții de lumină, sol, apă

Trandafirii preferă o expunere directă la razele soarelui de minimum 4 ore pe zi; astfel, dacă locul de plantare este aerisit și însorit, vor crește și  înflori abundent. Un trandafir plantat într-un loc cu mai puțin de 4 ore de soare pe zi nu se va dezvolta corespunzător și va face foarte puține flori sau chiar deloc. Trebuie evitat un sol prea uscat sau prea umed ori predispus la îmbibarea cu apă. Dacă un trandafir stă prea mult timp într-un sol îmbibat cu apă, rădăcinile lui vor putrezi și planta se va usca. La plantările de primăvară, ramurile se scurtează la 4-5 noduri. Se sapă gropi de 40 x 40 x 40 cm, astfel încât rădăcinile vor avea în jurul lor mai mult pământ afânat, iar cele noi se vor dezvolta mult mai ușor, mai ales în cazul terenurilor tasate. Mocirlirea rădăcinilor este o operațiune importantă. Pentru a asimila cât mai bine substanțele nutritive, este important ca rădăcinile să facă priză bună cu solul. Pentru asta trebuie pregătit un amestec de apă și pământ de consistența smântânii în care introducem rădăcinile. Pe fundul gropii se adaugă pământ mărunțit, se așază cu grijă rădăcinile desfăcute. Este foarte important ca altoiul să fie la nivelul solului, iar în zonele mai reci, la 2-3 cm sub nivelul solului. Se umple groapa cu pământ și se tasează bine pentru a elimina eventualele pungi de aer. Se udă din abundență, cu minimum 10 litri de apă. Dacă nu plouă în primele două săptămâni, se udă cu 10 litri de apă fiecare trandafir, o dată la 2-3 zile. Trandafirii nu se plantează într-un loc în care au existat alți trandafiri înainte fără a schimba solul cel puțin la o adâncime de 30 cm și pe o suprafață de 1 mp.

Cele mai potrivite locuri pentru plantare

Distanța de plantare este de minimum 50 cm pentru trandafirii cu floare mare (teahibrizi) și trandafirii cu flori grupate (floribunda).Trandafirii urcători au nevoie de un spațiu de minimum 1,5 m, iar trandafirii plângători și pomiflori se plantează la o distanță de minimum 1 m. Trandafirii urcători pot fi plantați lângă un perete, zid, gard sau suport special. În cazul în care sunt plantați lângă perete, vor fi plasați la o distanță de 20 cm de acesta, în poziție oblică, cu ramurile spre perete și cu rădăcinile orientate în direcția opusă peretelui. În cazul trandafirilor plângători și pomiflori este nevoie să fie asigurat un sistem de susținere, de preferință o tijă metalică înaltă până la ultima grefă de pe tulpină (până unde încep ramurile). Pentru a nu deteriora rădăcinile, trebuie fixată tija în pământ înainte de plantarea trandafirului. Trandafirii cu rădăcină goală sunt livrați în sac de folie care, prin efectul de seră, păstrează o umiditate optimă, în așa fel încât să nu se deshidrateze în timpul transportului. În cazul în care se întârzie plantarea trandarilor pentru câteva zile, e bine ca ei să fie puși într-un loc răcoros și păstrați în sacul din folie bine închis. Astfel, trandafirii nu se vor deshidrata.

Recomandarea specialiștilor de la Famous roses este ca la plantările deși primăvară să se adminstreze gunoi de grajd sau îngrășăminte chimice la o lună de la plantare, atunci când putem considera că trandafirul s-a înrădăcinat. Regula de bază este să se administreze îngrășăminte organice sau chimice oricărei plante, după ce aceasta este bine înrădăcinată. Cu ajutorul îngrășămintelor, trandafirul se poate ocupa de creșterea vegetativă.

Importanța stropirii cu Zeamă bordeleză

Zeama Bordeleză se obține prin combinarea sulfatului de cupru (piatra vânătă) cu hidroxid de calciu (var stins). Gata preparată poate fi cumpărată la pliculeț din orice fitofarmacie. Un produs gata preparat este, de pildă, „Bouille Bordelaise“, produs de Cerexagri B.V. FRANCE. Alte produse pe bază de cupru sunt Champion, Funguran și Triumf. Soluția trebuie folosită în aceeași zi în care a fost preparată. În cazul în care este lăsată de pe o zi pe alta, își pierde eficacitatea. Zeama bordeleză este agreată și în agricultura ecologică pentru că nu este toxică, conține doar particule de cupru și calciu. Pentru o dezinfecție generală, specialiștii Famous roses recomandă stropirea cu Zeamă bordeleză absolut toată grădina. Aceasta are ca spectru de acțiune prevenirea bolilor fungice ca rapanul, mana și pătarea neagră la trandafiri și la celelalte plante din grădină. În plus, aceasta conferă trandafirilor tratați rezistență sporită peste iarnă. Cuprul conținut de Zeama bordeleză este absorbit prin frunze și contribuie la buna maturizare (lemnificare) a ramurilor trandafirilor, împiedică infectarea rănilor și ajută la cicatrizarea lor. O bună maturizare/lemnificare a ramurilor ajută foarte mult trandafirii să treacă cu bine de gerurile de peste iarnă.

În cazul stropirilor făcute primăvara, după ce cuprul este absorbit de trandafiri, pomi fructiferi, viță-de-vie și alte plante, acestea vor înmuguri și înflori cu 7-10 zile mai târziu. Astfel, în cazul gerurilor târzii, florile pomilor fructiferi vor fi mai puțin afectate de înghețurile tardive. Zeama bordeleză se mai aplică și imediat după evenimente meteo precum grindină, vânt puternic sau imediat după tăierea trandafirilor, pomilor și a altor plante. (D.Z.)

Mediul online, de care cu doar un an în urmă căutam să stăm cât mai mult departe, a devenit brusc un mod de comunicare și de apropiere între oameni, un mod de a cunoaște persoane talentate și de a scurta distanțele. Totul este acum la un click distanță, și dintr-o dată parcă marea familie de artizani creatori de frumos a crescut. De Mărțișor românii au tradiții frumoase începând cu firul împletit alb cu roșu.

În Calendarul țăranului român, Zile și mituri, autor Ion Ghinoiu aflăm despre vechimea acestei sărbători. Așadar, mărțișorul este funia care adună și împletește cele 365 de zile ale anului într-un șnur bicolor, simbolizând iarna și vara și este făcut cadou la 1 martie, străvechi început de an agrar.

La începutul secolului al XX-lea mărțișorul se oferea cadou copiilor, fete și băieți, în dimineața zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Șnuru mărțișorului de care se agăța o monedă metalică de argint sau de aur se purta legat la mână, uneori era prins în piept sau la gât până la o anumită sărbătoare a primăverii sau până la înflorirea unor arbuști sau pomi fructiferi, când se agăța pe ramurile înflorite. Cei care primeau mărțișorul credeau că nu vor fi pârliți de soare pe timpul verii, că vor fi sănătoși și frumoși ca florile, plăcuți și drăgăstoși, bogați și norocoși, feriți de boli și de deochi.

După informații etnografice mai vechi, mărțișorul se confecționa din două fire răsucite de lână colorată, albă și neagră sau albă și albastră, și se făcea cadou în prima zi din luna martie, când apărea pe cer Luna Nouă.

Suntem bogați în tradiții, legende și istorii frumoase. Și cum noi, românii, păstrăm mereu în suflet acele vremuri, așa s-a păstrat și acest obicei.

Un concurs de poveste…

Revenind la concursul online, sunt atât de multe de povestit. Nu puteam lăsa să treacă o așa frumoasă sărbătoare fără un concurs. Dorința mea de a aduna mereu în grupuri artizanii, de a le oferi posibilitatea de manifestare și de creație într-un cadru frumos a condus la lansarea primului concurs meșteșugăresc din acest an – Concurs de mărțișoare – ediția 2021.

Am postat regulamentul, simplu, ca de fiecare dată, categoriile de vârstă rămânând aceleași, până în 16 ani și peste 16 ani, și, cu emoțiile aferente unui nou drum, am așteptat să sosească creațiile pe mail sau alte forme de comunicare în mediul online.

Nu îmi construiesc așteptări, niciodată nu mă gândesc ce va urma când lansez un concurs, pornesc la drum cu inima deschisă și cu dorința de a cunoaște cât mai mulți artizani talentați din toată țară și de peste hotare.

Termenul limită de trimitere a creațiilor a fost 17 februarie. Pregătisem în calculator folder-ul în așteptarea pozelor. Și au început să sosească, 1, 2, 10, 100. Și încă un set de 23, și încă un set de 7 de la două grupuri diferite de copii cu îndrumătorii lor, și încă 2 de la copii, și încă 7 de la doamne talentate. Ca de fiecare dată am fost copleșită de mulțimea de creații minunate, de calitatea prezentărilor, de dragostea cu care intrau în concurs. Până la finalul zilei de 17 februarie aveam înscrise un număr de 170 de creații diferite în tehnici diferite, de la copii de 6 ani până la creatori de 80 de ani.

Ce înseamnă acest concurs? Înseamnă în primul rând prietenie, înseamnă oameni dragi care de la primele concursuri din 2016 participă constant, atât în calitate de concurent, cât și de sponsor, înseamnă dorința de a crea și a evolua frumos într-un mediu creator, înseamnă uneori peste 100 de oameni cu care interacționez la fiecare concurs.

Mă întreba cineva zilele trecute de ce fac asta. De ce ofer timpul meu altor oameni? Am zâmbit. Este parte din mine, este parte din ceea ce sunt și, mai mult, este moștenirea mea pe care o am din generație în generație, bunica mea la rândul ei oferea timp celor din jur lucrând cu palmele la ridicarea de biserici sau învățând alte femei să scrie și să citească. A oferi înseamnă a primi, te îmbogățești cu oamenii pe care îi întâlnești în acest parcurs.

Participare largă

Au venit spre mine de această dată oameni noi, un grup din Italia, sub îndrumarea dnei Gabriela Lungu, creatori din Republica Moldova, artizani din țară, grupul copiilor sub îndrumarea dnei Cristina Mirică, prieteni vechi din Brașov, prieteni noi din țară. Ca de fiecare dată am avut în concurs creații în multe tehnici: pictură, cusături, croșetat, împletit, traforat, decorat, împâslit, mărțișoare din bomboane. Am avut și bărbați care au trimis creațiile lor, cusături, croșetat, pictat și traforat. Ca de fiecare dată dinamica participanților este alta. Sponsorii au oferit fire, materiale de lucru, un minunat calendar. Foarte mulți doritori să se implice în ideile mele și le mulțumesc încă o dată pentru tot sprijinul acordat. Mulțumesc Andreea Mihaela Stoean – pe Andreea o cunosc de 6 ani, când la un eveniment local a venit să îmi spună că ne sprijină cu fire pentru că îi place ce fac, înconjurată mai mereu de cei doi copii năzdrăvani ai ei, muncitoare și săritoare, nu ai cum să nu o îndrăgești, Alina Delcea – cred că despre Alina am mai povestit, plină de veselie, mereu săritoare, nu am văzut-o niciodată tristă sau supărată, la ea nu există nu se poate, vorba ei este „facem“, cu o familie frumoasă, înconjurată mereu de bucurie, îți este mai mare dragul să o ai în preajmă, Antonela Cristina Lungu – despre Antonela tot așa cred că am mai povestit. Aceștia sunt oameni care apar în viață cu un scop, sunt oameni pe care știi că te poți baza la greu.

Mă întreb de multe ori când mai are timp de toate activitățile și de toate orele de voluntariat pe care le oferă cu drag și despre care niciodată nu vorbește, dar noi din apropierea ei știm, mândră tare că îmi este prietenă și Ana-Maria Andrici – sunt 7 ani deja de când firma MezCrafts România este alături de mine și mă susține în toate proiectele mele și pentru asta le mulțumesc, avem o relație aș spune eu chiar de prietenie și de ajutor, iar acestea sunt relațiile care trec testul timpului.

Concursul a fost foarte mult promovat în mediul online prin sprijinul colegilor mei de la Grupul Iubim Brașovul; nu îmi sunt doar colegi, mulți dintre ei îmi sunt prieteni și sunt oameni pe care te poți baza mereu și, mai mult, de această dată concursul a fost și la radio prin grija Laurei Nilescu Gal de la Radio Brașov, căreia îi mulțumesc. Pe Laura am întâlnit-o prima oară în urmă cu imediat 7 ani, când împreună cu colegii ei de la o televiziune locală a poposit în atelierul meu să îmi ia un interviu; cred că a fost primul interviu televizat pe care l-am acordat în această activitate.

Mulțumesc, oameni dragi!

Ziua cea mai grea în concurs este anunțarea câștigătorilor. Pentru mine toți sunt câștigători. Dar câștigătorii acestui concurs sunt:

Locul 1 – sub 16 ani – Gherasim David – mărțișor pictat; un copil deosebit, îl cunosc de foarte mulți ani, pictează frumos și chiar în acest moment are o expoziție la Coresi Shopping Resort, un centru comercial din Brașov care este deschis inițiativelor de acest gen. Felicitări, David, și mult succes pe mai departe!

Locul 1 sub 16 ani Gherasim David martisor pictat

Locul 2 la egalitate – sub 16 ani – Melu Adina – mărțișor croșetat. Adina este un copil foarte hotărât și determinat, foarte muncitoare în tot ceea ce face, ne-am întâlnit în urmă cu câțiva ani și mi-a spus foarte hotărâtă: „Eu vreau să învăț să croșetez“, a participat și într-o tabără meșteșugărească în care copiii prezenți au reconstituit, sub îndrumarea instructorilor, un interior de casă țărănească din Țara Bârsei. Mi-a spus simplu că a croșetat mărțișoarele din concurs pentru mama și tatăl ei. Felicitări, Adina!

Locul 2 sub 16 ani Melu Adina crosetat

Locul 2 la egalitate – sub 16 ani – Lațcu Ana – mărțișor cusut. Criza sanitară a adus lucruri bune pentru care trebuie să fim recunoscători; mutând atelierele în online am avut șansa de a cunoaște copii din toată țara, așa am cunoscut-o și pe Ana, care a participat la multe dintre atelierele grupului „Micii croșetăreți pe zoom“. Pentru ea acest mărțișor înseamnă primele cusături pe etamină, a cusut o inimă, care a fost apreciată în mediul online prin numărul de voturi primite. Felicitări, Ana, copil drag!

Locul 2 sub 16 ani Latcu Ana tehnica cusut

Locul 1 – peste 16 ani – Gina Adetu, mărțișor ciupercuță croșetată. Deși locuim în același oraș, nu ne-am întâlnit decât în mediul online, ne propunem de ceva timp să ne cunoaștem, dar nu reușim; cu această ocazie musai să ne vedem, va trebui să ridice premiul constând în fire și accesorii de lucru. Felicitări, Gina!

Locul 1 peste 16 ani Gina Adetu Martisor ciupercuta Crosetata din 100 bumbac mercerizat

Locul 2 – peste 16 ani – Anita Muntoi, mărțișor croșetat. Nu sunt sigură dacă sunt 5 sau 6 ani de când de ne știm, croșetează minunat, a participat la aproape toate evenimentele mele încă din 2016, când am realizat marea pătrățeală cu cele peste 2.000 de pătrate croșetate, m-a sprijinit cu fire frumoase în proiectele mele, participă mereu la atelierele creative din Brașov împreună cu cei doi copilași talentați, care amândoi croșetează. Felicitări, Anita, și mulțumesc pentru că ești mereu alături de mine!

Locul 2 peste 16 ani Anita Muntoi martisor crosetat

Fiecare concurs este diferit, în fiecare câștig oameni noi, în fiecare încerc să comunic cu toți participanții, să ne cunoaștem puțin și mă bucur să le aflu dragostea pentru lucru manual, pentru frumos și pentru tradiții românești.

Felicitări tuturor și vă aștept și la următoarele concursuri.

Gabriela Bularca, un artizan brașovean

Anul acesta situația agricolă este și va deveni din ce în ce mai complicată din multe puncte de vedere. Pe lângă pandemie, în această primăvara avem în sudul și estul țării ceva mult peste pandemie, avem culturi agricole de câmp aflate în comă …de la zi la zi pierdem și vom pierde suprafețe importante de grâu, orz și rapiță.

Seceta este motivul acestei stări grave a culturilor, lipsa apei nu este ceva atât de surprinzător, ne-am mai confruntat și în trecut cu lipsa precipitațiilor, acesta este și motivul pentru care acum 30 de ani în zonele menționate erau cele mai mari suprafețe irigate. Însă se pare că uitam repede,  sistemul de irigat aproape a dispărut din varii motive și nu cred că vom putea să revenim vreodată la irigații pe suprafețe însemnate.

Dar ce este diferit, ce s-a schimbat?  Cum am mai precizat,  secetă am mai văzut, iar în Dobrogea este deja o normalitate, nu mai surprinde pe nimeni. Diferența majoră o face lipsa precipitațiilor din iarnă și chiar lipsa iernii, în adevăratul sens al cuvântului. Anul acesta nu putem spune că am avut iarnă, fapt pentru care acum observăm efectul pe câmp. Culturile au vegetat aproape continuu, iar precipitațiile aproape că au lipsit. Dacă punem cap la cap cele două situații: culturi ce consumă continuu de la semănat și lipsa de precipitații, vom înțelege mai bine situația din câmp.

O alta diferență este gradul redus de aprovizionare cu apă a solului în adâncime ce diferă total de anii trecuți. Este invers față de trecut, când venea seceta rădăcinile se dezvoltau și explorau zone mai adânci în căutarea apei, iar culturile rezistau mai bine. Acum ele trăiesc din umiditatea de suprafață care se termină de la zi la zi. Odată cu terminarea apei, putem spune că și cultura va fi terminată. Mai grav este faptul că în mare parte din aceste zone seceta de anul acesta este o prelungire a secetei de anul trecut, lucru ce va avea repercusiuni și în dezvoltarea culturilor de primăvară...

Nu vreau să dezamăgesc pe nimeni, dar situația este critică, mai grav este faptul că în prognozele meteo nu apar șanse de precipitații până la sfârșitul lunii mai, pierderile vor fi mai mari decât putem estima/aproxima acum.

Ce putem face?

În primul rând, nu întoarcem nimic, este anul în care “a întoarce“ trebuie folosit doar ipotetic. Nu realizam nimic dacă arăm sau lucrăm cumva solul, este contraindicat să încorporam în sol această cantitate de resturi vegetale, pentru că va crea numai probleme atunci când vor ajunge rădăcinile noilor plante la adâncimea de încorporare.

În al doilea rând, nu semănam peste grâu, orz sau rapiță nimic acum, nici floarea-soarelui, nici porumb. Recomandarea este sa așteptăm prima ploaie de peste 25l/mp și apoi să semănăm direct. Riscul este sa răsară cultura cu puțina apă rămasă în sol, apoi să fie distrusă la scurt timp. Sau să răsară și să fie compromisă până la venirea precipitațiilor. Am putea să vă recomandam hibrizi rezistenți la secetă, pentru că avem cel mai puternic portofoliu în această direcție, cine nu a auzit de hibrizii Pioneer® de floare LE25, LE99 sau mai nou LE137, un etalon la secetă, iar la porumb de P9903 care face istorie? Dar acum vă sfătuiesc   nu semănați, așteptați ploile, avem suficient timp să semănam în iunie, dacă sunt condiții și să recoltam în octombrie/noiembrie. Știm lucrul acesta,  avem în aceste zone toamne lungi, este timp să crească și să se dezvolte culturile semănate în iunie.

În al treilea rând, pentru cei ce au aplicat erbicide la culturile în speță, verificați cu producătorul ce puteți semăna și după cât timp. Sunt diferențe considerabile în timpul de pauză obligatoriu până la reînsămânțare, unele produse au timp îndelungat de pauză, chiar și  6 – 9 luni de la aplicare. Nu luați nici o decizie până nu verificați acest aspect!

Cel mai nepotrivit lucru ar fi să luăm decizii emoționale, să intrăm în panică și să facem  mari greșeli. Mai bine este să gândim totul cât mai complex și să vedem imaginea de ansamblu, apoi să decidem cu calm și în cunoștință de cauză.

Mi-aș dori ca tot ce am scris să nu fie adevărat și să înceapă de mâine să plouă, iar fermierii să nu piardă suprafețele însămânțate în toamnă.

Andrei Ciocoiu- Category Marketing Manager Culturi Oleaginoase Corteva Agriscience Romania & Moldova

Ce spuneți de un mărțisor aparte? Fondatorii proiectului artizanal Moara de Hârtie din Comana vin în întâmpinarea iubitorilor de literatură cu un accesoriu inedit: cărțisor! Un mărțișor poetic, ce are copertele din hârtie de mână cu inserţii florale, nu-mă-uita. Filele sunt din hârtie reciclată, împodobite cu un fragment de cinci versuri de inspirație folclorică din manuscrisele celor mai îndrăgiți poeți.

cartisor

„De ce Cărțișor? Pentru că în lada de zestre a poporului nostru există un obicei străvechi, cel al Mărțișorului, iar cartea merită purtată în dreptul inimii. Conceptul de cărțișor a luat naștere în 2016 cu versurile poetei Ana Blandiana, apoi a continuat cu un alt nume de aur al literaturii române, Nichita Stănescu, după care cu gândurile Mariei, Regina României, cea care a marcat Centenarul României Mari și continuă, la 170 de ani de la naşterea poetului, cu versurile lui Mihai Eminescu, spune Dana Georgescu, fondatoarea proiectului Moara de Hârtie.

Mărțișor împodobit cu versuri

cartisor m

Cărțișorul de Autor cuprinde cinci versuri de inspirație folclorică din manuscrisele eminesciene și este  disponibil în trei variante inedite, potrivite pentru toți cei care doresc să ofere daruri prețioase și sensibile la început de primăvară.

Cea mai aparte variantă este o serie limitată de 170 de exemplare din hârtie de mână realizată din ţesături de bumbac de culoare albastră, după o tehnică inspirată din tradiţia vechilor mori de hârtie, având semnătura poetului imprimată cu foiţă de aur pe cutia protectoare, sub formă de carte. Cărțișorul de Autor Mihai Eminescu este disponibil și în varianta din hârtie reciclată, cu inserţii de plante, așezat într-o cutie sub formă de carte, fiecare exemplar având pe copertă o floare naturală de culoare albastră.


De ce culoarea albastră? Pentru că este culoarea veșniciei, a înălțimilor și a profunzimilor, dar și pentru că Mihai Eminescu și romantica sa floare albastră, emblemă a liricii sale, aparțin seninului, zborului, visării, iubirii.

De ce Mihai Eminescu? Pentru că „este unul dintre exemplarele cele mai splendide pe care le-a produs umanitatea.[…] El este cel dintâi care a dat un stil sufletului românesc și cel dintâi român în care s-a făcut fuziunea cea mai serioasă a sufletului daco-roman cu cultura occidentală“, după cum scria Garabet Ibrăileanu.

Ruxandra HĂBEANU

Odată ce temperaturile încep să crească, întreaga natură se pregăteşte să revină la viaţă. Nu degeaba primăvara este anotimpul asociat cu renaşterea sau – poetic spus – cu o adevărată simfonie a culorilor. Şi, dacă în majoritatea cazurilor natura nu are nevoie de contribuţia umană pentru a-şi urma cursul firesc, când vorbim despre grădini acestea au nevoie de ajutorul tău pentru a-şi atinge apogeul înfloririi. Aşadar, dacă eşti pasionat de grădinărit sau dacă îţi doreşti o grădină cât mai vie şi plină de miresme ar trebui să ştii câteva trucuri înainte.

Mai întâi ar trebui să îţi faci un plan de acţiune. Analizează atent grădina, planifică-ţi anumite reparaţii sau îmbunătăţiri, dacă este cazul, şi fă-ţi o listă cu plantele din grădină, cele deja existente şi ce anume doreşti să plantezi anul acesta. Lunile martie şi aprilie sunt cele mai bune pentru lucrări de primăvară. Gândeşte-te la ceea ce vrei să sădeşti, dar orientează-te încă de pe acum la seminţe pentru flori, gazon sau legumele timpurii pe care vrei să le incluzi în grădina ta. Nu uita să îţi planifici şi administrarea de îngrăşăminte. Ia în calcul îngrăşămintele cele mai bogate în azot pentru plantele ce înfrumuseţează prin frunze. De asemenea, îngrăşămintele bogate în fosfor şi potasiu ajută plantele să aibă rădăcini puternice şi să înflorească abundent.

Trebuie să sapi atent pământul pentru a-l oxigena, iar apoi să pui îngrăşământul la baza plantelor sau copacilor pe care vrei să-i ajuţi să se dezvolte cât mai bine. Foloseşte un fertilizant universal pentru a hrăni trandafirii şi alţi arbori şi arbuşti cu frunze căzătoare. Dacă foloseşti un fertilizant solid granulat fii atent să uzi pământul suficient astfel încât acesta să intre în sol.

Încă un truc de care trebuie să ţii cont atunci când îţi îngrijeşti grădina: dezinfectează cu alcool foarfeca cu care tunzi plantele. În felul acesta eviţi transmiterea de boli sau dăunători de la o plantă la alta. Spor la grădinărit şi o primăvară magnifică!


DE REȚINUT...

  • Igienizează grădina, greblează frunzele căzute și resturile vegetale;
  • copacii și tufele trebuie curățate de crengile și fructele uscate;
  • este momentul propice pentru plantarea bulboaselor (lalele, gladiole, dalii);
  • fertilizează solul;
  • efectuează tratamente contra bolilor;
  • atrage păsările în grădină cu ajutorul hrănitoarelor. Micile înaripate te pot scăpa de insectele nedorite.

Ruxandra HĂBEANU

În această perioadă, principala grijă a agricultorilor o constituie campania de primăvară. În luna aceasta se face semănatul porumbului, al florii-soarelui, soiei și sorgului. Numai că și anul acesta, ca și ultimii zece ani de dinaintea lui, nu seamănă cu nimic din ceea ce s-a mai întâmplat. Ca atare, fiecare fermier încearcă să compenseze schimbările climatice, care își spun cuvântul, cu știința, experiența și, de ce nu, cu flerul pe care îl are. La acestea se adaugă tehnologie modernă. În cele ce urmează vă prezentăm modul în care câțiva dintre fermierii cu care am stat de vorbă, cu toții repere ale agriculturii românești, au abordat campania de primăvară a acestui an.

La Căzănești se încearcă împărțirea riscurilor

La Căzănești, în județul Ialomița, dl Alexandru Culina începuse deja semănatul porumbului pe 1 aprilie. „Nu e nici o păcăleală“, ne-a spus domnia sa, hâtru, cum îi este felul. „E un an cum n-a mai fost niciunul înaintea lui și de aceea, efectiv, nu știi ce să faci. Cert este că pământul este foarte uscat. Rezerva de apă din sol e aproape zero. De anul trecut din noiembrie și până acum cantitățile de precipitații căzute au însumat 119 mm (conform datelor ANM, media multianuală a zonei este cuprinsă între 450 și 500 mm – nota redacției). În aceste condiții, am hotărât să semăn o parte din porumb și o parte din floarea-soarelui acum, astfel încât să poată valorifica acel strop de umiditate care se mai află în sol pentru încolțire. Vom mai semăna și în a doua decadă a lunii, astfel încât să realizăm o împărțire a riscurilor“, spune fermierul. Referindu-se la tehnologie, mai spune: „Norocul este că am pregătit terenul din toamnă. Am sperat într-o iarnă cu mai multe precipitații. Acum, în primăvară, am trecut doar cu un combinator.“ Cât despre stadiul culturilor de toamnă, Alexandru Culina nu are vești bune: „Grâul este aproape uscat, iar rapița și orzul au mai supraviețuit doar pe unele sole. Dacă nu vine ploaia, atunci le vom pierde pe toate!“

Gheorghe Alexandru nu se sperie!

Tot în județul Ialomița, Gheorghe Alexandru încheiase semănatul la floarea-soarelui pe 2 aprilie și zorea să îl încheie și pe cel al porumbului. „Temperaturile, vremea în general, au permis acest lucru. De aceea am profitat, astfel încât să putem beneficia cât mai mult de rezerva de apă existentă în sol. E foarte, foarte secetă și fiecare picătură de apă este prețioasă!“, consideră experimentatul fermier. „Tocmai această secetă ne-a determinat să devansăm semănăturile cu aproximativ 20 de zile față de calendarul clasic. Am avut terenul pregătit încă din toamnă, iar acum, înainte de semănat, am făcut doar o trecere ușoară cu combinatorul, pentru a înlătura buruienile răsărite“, ne explică tehnologia aplicată.

În ceea ce privește culturile de toamnă ne-a spus că, cel puțin la păioase, lucrurile stau cât se poate de prost. „Aproape că se usucă. Pe lângă aceasta, am observat și un atac masiv al muștei de Hessa. Poate nu la fel de puternic ca în 2003, dar, în orice caz, masiv“. Doar la rapiță lucrurile stau un pic mai bine: „Acolo unde a intrat bine în iarnă e OK. Unde a intrat prost în iarnă, nu mai e deloc!“

„Seceta vine cu toate ale ei în urmă“, a conchis domnia sa. Cu toate acestea, nu se sperie chiar așa ușor: „Pare un an greu, dar nu e obligatoriu să se și termine așa!“

Viorel Nica a început să irige grâul și rapița

Mai aproape de Dunăre, Viorel Nica, posesorul trofeului „Porumbul de Aur“ pe 2018 la categoria Neirigat, a început luna aprilie în plină campanie de semănat. Până pe 1 aprilie semănase cu porumb 400 ha din cele 750 ha pe care le avea în plan. Soia era și ea semănată pe jumătate din cele 500 ha alocate culturii. Și în ferma domniei sale principala problemă este lipsa de apă din sol. „Practic, umiditatea solului se apropie de plafonul minim“, ne-a spus. Cât despre grâu și rapiță, hotărârea sa de a porni sistemul de irigații este grăitoare. „Erau efectiv încremenite, așa cum au ieșit din iarnă. A trebuit să iau această decizie. Culturile prășitoare mai găsesc ele cât de cât umiditate, dar asta nu se aplică și celorlalte!“

Despre tehnologie ne-a explicat că terenul a fost pregătit încă din toamnă, iar în primăvară s-au mai făcut doar două operațiuni. Una a constat într-o trecere pentru încorporarea îngrășămintelor aplicate, iar ce-a de-a doua într-o trecere cu combinatorul, cu o zi înainte de semănat, pentru a îndepărta buruienile răsărite proaspăt. Una peste alta, fermierul e optimist: „Nu ne plângem, căci Dumnezeu are grijă de păcătoși!“, încheie, jumătate în glumă, jumătate serios.

Și la Curtici, Dimitrie Muscă a terminat semănăturile

În vestul țării, la Curtici, Dimitrie Muscă, un alt reper al agriculturii românești, a început semănatul porumbului încă de la sfârșitul lunii martie. Până pe 2 aprilie semănase deja 900 ha. „Am stat cu termometrul în sol. Temperaturile s-au situat la valori de peste 8°C, așa cum spune cartea, așa că am trecut la semănat. E adevărat că anul trecut am început pe 17 aprilie, de teama unui îngheț târziu. Dar până la urmă, un îngheț poate să vină și în luna mai. Și atunci ce să faci, mai ales când este o asemenea penurie de apă?“, ne-a povestit dl Muscă.

Terenul era pregătit încă din luna martie, astfel încât, imediat ce condițiile s-au arătat prielnice, a și trecut la treabă. În ceea ce privește grâul, Dimitrie Muscă este mulțumit de cum arată la acest moment. Cu această ocazie ne-a dezvăluit și unul dintre secretele sale: „Am semănat cu o densitate de 740 de plante/m². În ultimii ani am hotărât să nu mă mai bazez pe plantele frați, ci să asigur densitatea direct de la semănat. Și, de atunci, în niciun an nu am avut producții sub 7.500 kg/ha!“.

La Amzacea, Dumitru Manole s-a întors la tehnologii din tinerețe

În celălalt capăt al țării, la Amzacea, în județul Constanța, Dumitru Manole, unul dintre seniorii agriculturii românești, încheiase și el semănatul florii-soarelui și al porumbului încă de la 1 aprilie. Doar la soia mai avea „o mică rezervă“, după cum ne-a spus, din cauza unor previziuni referitoare la prognozarea unor temperaturi negative la începutul săptămânii 8-14 aprilie (nota redacției – discuția noastră a avut loc pe 2 aprilie). „Schimbările climatice, care se manifestă negreșit, ne-au determinat ca, încă din 2007-2008, pe baza concluziilor trase din micul nostru centru de cercetare-dezvoltare pe care ni l-am creat aici, la Amzacea, să schimbăm calendarul și tehnologiile de semănat. Așa am ajuns să semănăm mai devreme și la adâncimi mai mici decât în 1963, când am început eu să profesez aici. Rezultatul s-a tradus prin creșteri de producție, uneori până la dublare“, ne-a explicat domnia sa.

„Însă, anul acesta, din cauza faptului că stratul de deasupra al solului este complet uscat, am ajuns să mărim din nou adâncimea de semănat, aproape ca în manualele vechi, ca să punem sămânța la adâncimea unde mai există încă umezeală. Așteptăm, oricum, ploile. Fără ele nu știu ce producții vom avea!“

Alexandru GRIGORIEV

Orizontul primăverii este foarte mare şi complex comparativ cu cel de toamnă. Impactul atmosferic cu suprafaţa este marcat de efecte diferite faţă de cel din toamnă. Aspectele de la lapoviță la soare puternic usucă solul recent pregătit pentru semănat. Apa evaporată reduce drastic rezerva acumulată în sol, în special în zonele secetoase, cum este Dobrogea. Această stare impune o apropiere a pregătirii solului până la simultan cu semănatul. Aici se impune şi o adâncire a depunerii seminţei în sol la umiditate maximă.

Am făcut o probă de încadrare în aspectele formulate mai sus. Am început totul în 2008 printr-o consultare a proiectanţilor la Uzina Ceahlăul P.N. asupra folosirii unei microrariţe prototip, ataşată la bara semănătorii în tentativa de pregătire parţială a solului odată cu semănatul în care este o prezenţă clară adâncirea depunerii seminţei în sol. Aripioarele ataşate au şi rolul de extirpare a buruienilor, asta pentru că semănatul se face în teren nepregătit, ogor de toamnă.

În acest fel s-au semănat 4 ha, iar în timp s-a făcut o erbicidare pentru combaterea buruienilor. Pentru parcela martor, în continuare s-a semănat în condiţii clasice cu pregătirea prealabilă a solului fără adâncirea depunerii seminţei în sol. La timpul cuvenit s-a erbicidat. La recoltare s-au făcut probe riguroase pentru cunoaşterea diferenţelor cantitative şi a rezultat o diferenţă de 400 kg la hectar, favorabilă condiţiilor de semănat prezentate mai sus, apa fiind factorul decisiv.

La concluzii semnalăm că a fost un singur exerciţiu în 2008 făcut la o microfermă privată, ing. Ion Ciortan, în comuna Nistoreşti, judeţul Constanța. Regretabil, dar nu s-a putut continua.

O singură certitudine care cred că trebuie luată în seamă în privința pregătirii terenului: sămânţa să fie depusă mai adânc în sol cu 2-3 cm în zona Dobrogei.

Semănăturile de primăvară trebuie să fie însoţite de o modelare a solului care să asigure îmblânzirea impactului atmosferic deosebit de complex faţă de cel din toamnă. Sunt alternări de frig cu lapoviţă şi insolaţii de durată, unde modelarea solului cu rigole atenuează aceste alternanţe în folosul evident al plăntuţelor proaspăt răsărite.

La protejarea clară a plantelor la îngheţ, dovedită fotografic, se află diferenţe de temperatură de multe grade. Din termometria făcută în poligon diferenţa de 10 grade între zona netedă şi fundul rigolei este prezentă şi joacă un rol deosebit şi la reducerea evaporării apei din sol.

Impactul atmosferic este un dar dumnezeiesc, dar trebuie să-i deschidem poarta, covorul de urme, ceea ce nu este greu de făcut.

Ing. Eugen Florea

Facem mențiunea că greșelile în agricultură apar atunci când Mama Natură nu mai este atât de îngăduitoare cu omul. Deși în perioada de toamnă-iarnă 2017-2018 au căzut precipitații cu peste 90 mm în plus față de media multianuală a zonei și deci rezerva de apă din sol era mai mare decât în alți ani, totuși seceta din primăvara 2018 a scos în evidență greșelile celor care nu au respectat tehnologia de lucrare a solului.

Primăvara 2018 a fost ceva mai atipică decât celelalte primăveri, în sensul că în 23 martie a nins viscolit și s-au înregistrat temperaturi negative de până la -18,4° după care, timp de peste 45 zile, nu a mai plouat, iar luna aprilie a fost foarte caldă, cu temperaturi de până la 25-30°C.

Cei care au avut terenul corect pregătit din toamnă, afânat, mărunțit și nivelat, au reușit să acumuleze în sol apă la capacitatea maximă. Solul astfel pregătit s-a zvântat în primăvară cu 7-10 zile mai devreme și s-a putut trece la semănat mai devreme, după o sumară pregătire superficială a patului germinativ. Sămânța a fost încorporată pe un substrat așezat, cu aport capilar, a germinat și răsărit exploziv, cu densitatea stabilită. Rezerva de apă din sol bine conservată a asigurat parcurgerea perioadei de secetă cu plante viguroase.

Acolo unde s-a arat în toamnă neglijent, cu mari denivelări ale solului, fără alte intervenții de nivelare, la desprimăvărare coamele brazdelor s-au uscat până la coeficientul de ofilire (7-8% apă), iar între brazde se găsea încă zăpadă și nu se putea intra la lucru.

Zvântarea terenului a întârziat și când s-a intrat la lucrarea de nivelare cu grapa cu discuri sau cultivatorul s-a răscolit și vânturat solul cu mari pierderi de apă.

Determinări riguroase au stabilit că la o asemenea lucrare se pierd 15 mm din apă, adică stratul de 8-10 cm este uscat. Trecându-se la semănat, sămânța ajunge la diferite adâncimi, neavând strat de pat germinativ, și germinează doar semințele care au ajuns într-o zonă cu ceva umiditate.

Am urmărit în primăvara 2018, pe cele două feluri de pregătire a terenului, modul cum au răsărit culturile de porumb, floarea-soarelui, lucernă, in pentru sămânță, muștar și mazăre.

În acest al doilea sistem de lucrare a solului au răsărit în pâlcuri cca 25-30% din semințe. Restul a rămas în solul uscat până au apărut ploile în a doua jumătate a lunii mai. Mazărea și inul erau înflorite când au început să răsară celelalte plante. Desigur, culturi compromise. Din aceste motive, găsindu-ne încă în perioada de toamnă, este necesar să se facă toate eforturile pentru a se pregăti terenul înainte de a intra în iarnă sau, în mod excepțional, cel târziu în ferestrele iernii.

Adică solul să fie afânat, mărunțit și nivelat, capabil să înmagazineze și să conserve maximum de apă.

În primăvară trebuie să se intervină cât mai puțin sau deloc asupra solului, înainte de semănat.

Culturile din urgența I (lucernă, in, muștar, mazăre etc.), cele cu semințe mici care se încorporează în sol la 2-3 cm pot fi însămânțate direct, fără o pregătire prealabilă a patului germinativ. Brăzdarul semănătorilor poate pătrunde ușor la 2-3 cm în solul mărunțit și afânat.

Pentru mazăre și sfecla de zahăr, care necesită o însămânțare mai adâncă, se face o lucrare cu combinatorul care afânează doar stratul superficial al solului, până la adâncimea de semănat, fără răscolirea solului cu mari pierderi de apă.

La floarea-soarelui și porumb care se însămânțează mai târziu, pregătirea patului germinativ se face în preziua sau în ziua semănatului cu combinatorul și numai până la adâncimea de semănat.

Regula de bază, în toate primăverile, trebuie să fie legată de conservarea apei în sol, fără folosirea grapei cu discuri. Considerăm că cea mai mare parte a agricultorilor a tras învățămintele necesare și va proceda în consecință.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În lanțul tehnologiilor de cultura plantelor, lucrarea de semănat ocupă un loc foarte important. De calitatea pregătirii patului germinativ și a semănatului depind: răsărirea explozivă și uniformă, asigurarea densității plantelor, fără goluri, răsărirea unor plante viguroase în lupta cu buruienile și, în final, recoltele bogate.

În teren corespunzător pregătit, răscolit, sămânța ajunge la diferite adâncimi, răsărirea este eșalonată și cu multe goluri, plantele sunt debilitate, ușor atacate de boli și dăunători și învinse în concurența cu buruienile, iar în final nivelul recoltelor este scăzut și de slabă calitate.

De exemplu, la sfecla de zahăr, când patul germinativ a fost pregătit adânc, sămânța a ajuns la: 2 cm 16%, 3-4 cm 56% și la 6 cm 28% și a răsărit doar 30% din sămânță.

La porumb, decalajul de răsărire de 2 frunze față de plantele vecine diminuează producția cu 30% pe plantă.

Pentru germinarea semințelor acționează:

  • • Factorii interni care au în vedere specia plantei, faza de coacere la care s-a recoltat, parcurgerea repausului seminal, structura tegumentului seminței etc.
  • • Factorii externi care constau în:
  1. a) asigurarea apei care constituie mediul în care se desfășoară procesele biochimice și diviziunea celulelor embrionului. Necesarul de apă este condi­ționat de compoziția chimică a seminței și variază între 40% și 60% în cazul cerealelor, 100% în cazul leguminoaselor pentru boabe și peste 100% în cazul sfeclei-de-zahăr, procente față de greutatea seminței;
  2. b) asigurarea oxigenului necesar accelerării formării enzimelor care transformă substanțele cu molecula mare în substanțe simple care hrănesc embrionul seminței;
  3. c) asigurarea unui prag minim de temperatură care este specific fiecărei culturi agricole (1-2°C pentru mazăre, 4-5°C pentru sfecla-de-zahăr, 7°C pentru floarea-soarelui, 8-0°C pentru porumb etc.).

Reacțiile biochimice care au loc în sămânță în timpul germinației se referă la acțiunea enzimelor proteolitice care transformă substanțele proteice în aminoacizi, a amilazei care transformă amidonul în maltoză și glucoză, iar mal­toza, la rândul ei, este transformată în glucoză și levuloză; de asemenea, există și acțiunea lipazei, care transformă substanțele grase în acizi grași.

În urma acestor transformări în bob se formează un lichid lăptos foarte bun pentru hrănirea tinerei plante (embrionul). Din substanțele rezultate în urma transformărilor enzimatice, o parte sunt oxidate și rezultă energia necesară creșterii embionului, iar cealaltă parte asigură materialul necesar pentru creștere. Ca urmare a creșterii embrionului, radicela rupe tegumentul seminței, iese, fiind protejată de coleoriză, și se fixează în sol.

În faza următoare iese tulpinița, fiind protejată de coleoptil, iar la semințele cu germinație epigeică (soia, fasolea) ies cotiledoanele.

Procesul de germinație durează atât timp cât embrionul se hrănește cu substanțele de rezervă din bob, adică până începe procesul de fotosinteză.

Accentuăm asupra importanței pregătirii patului germinativ numai până la adâncimea de încorporare a seminței în sol pentru asigurarea umidității necesare prin ascensiune capilară.

De exemplu, când patul germinativ pentru sfecla de zahăr s-a pregătit cu combinatorul până la 3-4 cm, umiditatea la nivelul seminței a fost de 26-29%, iar când s-a pregătit cu grapa cu discuri, mai adânc și cu pământul răscolit, umiditatea a fost de 6-12%.

Patul germinativ (fig. 1) sub sămânță trebuie să fie așezat, cu densitatea aparentă (Da) de 1,30 g/cm3, pentru a asigura aportul capilar, iar deasupra seminței Da 1,10 g/cm3 pentru a pătrunde ușor aerul și căldura și a străbate ușor tinerele plante.

conditii optime germinare floarea soarelui

De asemenea, este necesar pragul minim de temperatură fără de care nu începe activitatea enzimatică și deci nu apare procesul de germinație, iar sămânța mucegăiește sau putrezește în sol.

De aceea se impune ca în primăvară să se efectueze cât mai puține lucrări asupra solului, la umiditatea optimă și fără răscolirea pământului, numai până la adâncimea de semănat.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

În acest an, pădurile românești au mai câștigat o suprafață destul de însemnată. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat în campania de primăvară 11.612 ha de pădure din fondul forestier de stat, programul fiind realizat în proporție de 108,4%, înregistrându-se un plus de 900 ha față de suprafața planificată inițial pentru lucrări de regenerare, de 10.712 ha.

Peste 4.000 ha cu păduri noi

Au fost împădurite 4.379 ha, adică 114,7% din planificarea inițială, în timp ce regenerările naturale s-au efectuat pe 7.233 ha, programul fiind realizat în proporție de 104,9%. În plus, au fost realizate completări curente pe 2.395 ha, alte 166 ha calamitate fiind refăcute. În fondul forestier privat administrat de Romsilva au fost regenerate alte 1.664 ha, 893 ha împădurite și 771 ha prin regenerări naturale.

La împăduriri, pe primele locuri s-au situat Direcția Silvică Suceava, cu 1.050 ha, Direcția Silvică Maramureș, cu 282 ha, și Direcția Silvică Neamț, cu 275 ha. La regenerări naturale, pe primul loc s-a situat Direcția Silvică Caraș-Severin, cu 953 ha, urmată de Direcția Silvică Suceava, cu 790 ha, și Direcția Silvică Neamț, cu 525 ha.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit gratuit 265.961 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împăduriri, punând la dispoziție pe parcursul întregului an un milion de puieți forestieri.

Pentru campania de primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a planificat regenerarea a 10.712 ha fond forestier de stat, asigurând peste 32 de milioane de puieți forestieri din fonduri proprii, investiția depășind 42,4 milioane de lei. Programul anual de regenerări în fondul forestier de stat este de 14.252 ha, dintre care 8.721 ha regenerări naturale și 5.531 ha artificiale, prin împăduriri.

Anul trecut, Romsilva a regenerat 16.421 ha fond forestier de stat, cu 1.851 ha mai mult decât planificarea anuală, iar în ultimii 26 de ani a regenerat natural sau artificial peste 540.000 ha.

Cum rămâne cu micii proprietari?

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane ha fond forestier aflat în proprietatea publică a statului și oferă servicii silvice, pe bază de contract, pentru un milion ha de fond forestier aflat în proprietatea autorităților publice sau în cea privată. Cu toate acestea, suprafețe importante de pădure nu beneficiază de o îngrijire adecvată. Din suprafața totală a pădurilor românești, de aproximativ 6,55 milioane ha, doar puțin peste patru milioane este administrată de RNP Romsilva. Așadar, circa 2,5 milioane ha sunt administrate de comunități locale, agenți economici sau persoane fizice. Multe dintre acestea nu au nici mijloacele și nici pregătirea necesară pentru a putea să îngrijească pădurile pe care le au în proprietate. Mai ales în cazul unor persoane fizice, în speță familii, care au în proprietate suprafețe mici, de câte cinci-zece hectare. Respectivii proprietari nu pot să asigure nici măcar paza fondului forestier pe care îl dețin. În consecință, acestea sunt zonele predilecte în care au loc tăierile ilegale. Pe care, de multe ori, proprietarii nici nu se mai obosesc să le reclame, pentru că știu că hoții nu vor fi căutați niciodată, nicidecum prinși!

Așa că, pe de o parte, cinste Romsilva pentru lucrările de împădurire, dar poate până la urmă cineva se va ocupa și de micile păduri private.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 41

Pagina 1 din 2
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti