Adama 04 mai 2020
update 29 May 2020

Câteva elemente pedoclimatice utile fermierilor

Clima reprezintă totalitatea fenomenelor meteorologice care caracterizează starea mijlocie a atmosferei într-un punct al suprafeței pământului. România are o climă temperat continentală de tranziție la răscrucea a trei climate și anume:

  • climatul atlantic umed;
  • climatul continental european, aspru și secetos;
  • climatul sud-mediteranean, cald și uscat.

Principalele zone climatice din țara noastră

Zona I – caldă, secetoasă, ocupă 29% din suprafața agricolă în Câmpia Română, Dobrogea și o parte din Câmpia de Vest. Precipitații medii anuale de 350-600 mm, deficit de umiditate pe 0-100 cm 2.010-4.646 mᶟ/ha. Resurse termice mai mari de 0°C 4.000-4.300°C și mai mari de 10°C 1.400-1.700°C.

Zona a II-a – moderată, subumedă, ocupă 24% din suprafața agricolă. Precipitații medii anuale de 470-735 mm. Resurse termice mai mari de 0°C 3.400-4.100°C și mai mari de 10°C 1.100-1.600°C.

La principalele culturi agricole constanta termică (temperatura mai mare de 0°C este 1.700-3.700°C la porumb, 2.000-2.300°C la grâu, 1.700-2.500°C la floarea-soarelui, 2.000-2.300°C la soia etc. Aceste diferențe sunt în funcție de precocitatea sau tardivitatea soiului (hibridului).

Zona a III-a – răcoroasă, umedă, se găsește în jurul munților.

Se prevede că în România se va instala un climat cu două anotimpuri, unul secetos, celălalt ploios. Primăvara și toamna vor dispărea treptat. Stepa se transformă în semideșert, silvostepa în stepă, iar zona de pădure în silvostepă.

Seceta este considerată perioada de 10 zile vara și 14 zile iarna fără precipitații.

În zilele de secetă și arșiţă temperatura depășește 32°C, iar umiditatea atmosferică scade sub 30%.

Limita la care începe seceta este dată de raportul temperatură/cantitatea de precipitații astfel:

recomadari pedoclimatice tabel1

Rezultă că în zonele cu temperatura medie anuală de 10°C seceta începe la 400 mm precipitații.

Despre coeficiente

Sunt socotite zile de caniculă când temperatura depășește 35°C, zile tropicale la peste 30°C și nopți tropicale la peste 20°C.

Coeficientul de transpirație (cantitatea de apă – kg – necesară pentru a forma 1 kg de substanță uscată), la diferitele plante de cultură, este: 311 mei, 322 la sorg, 368 la porumb, 397 la sfeclă, 518 la grâu, 905 la in etc.

Rezultă că inul consumă de trei ori mai multă apă decât meiul deoarece meiul și sorgul sunt cele mai rezistente la secetă.

Coeficientul de ofilire depinde de textura solului. Pe solul nisipos plantele se ofilesc când mai conține 1-3% apă, pe solul lutonisipos când mai conține 3-10% apă, iar solul pe solul argilos când mai conține 10-15% apă.

Din totalul energiei solare ajunse pe frunze acestea absorb 75%; care este folosită 1-5% în fotosinteză, iar restul se transformă în căldură din care, o parte se pierde prin iradiere, iar cealaltă parte este folosită în procesul de evapotranspirație.

Coeficientul de utilizare a energiei luminoase la diferite culturi este: 2,1% la sfeclă, 2,5% la porumb, 3,26% la grâu, 4,5% floarea-soarelui etc.

Umiditatea necesară la germinarea semințelor este de 45-50% la cereale, 100% la leguminoase, 120% la sfecla de zahăr din greutatea seminței.

Clase de pretabilitate

Ponderea anilor secetoși în diferite zone din țară este 89% în Dobrogea, 69% în Muntenia și Moldova, 43% în Bărăgan și 35-39% în Câmpia Olteniei și N-E Moldovei.

Resursele de sol – clasele de pretabilitate – în țara noastră sunt:

  • clasa I cuprinde 2,8% din terenul agricol și 3,8% din arabil;
  • clasa II cuprinde 24,6% din terenul agricol și 35,8% din terenul arabil;
  • clasa III cuprinde 20,8% din terenul agricol și 25,2% din terenul arabil;
  • clasa IV și V cuprinde 51,8% din terenul agricol și 35% din terenul arabil.

Conținutul în humus din solurile noastre este 2-3% (în solurile sărace),

3-5% în solurile moderate și 5-7,5% în solurile bogate.

Asigurarea solului cu principalele elemente nutritive este:

recomadari pedoclimatice tabel2

Reacția solului exprimată în pH:

  • solul este puternic acid când are pH-ul sub 5,0;
  • solul este slab acid când are pH-ul 5,8-6,8;
  • solul este neutru când are pH-ul 6,8-7,2;
  • solul este slab alcalin când are pH-ul 7,2-8,4.

Când pH-ul depășește 8,5 se aplică amendamente sub formă de gips, iar când Ph-ul este sub 5,8 se aplică carbonat de calciu.

Starea de aprovizionare a solului cu apă pe stratul 0-100 cm se consideră: insuficientă când conține sub 600 mᶟ/ha:

  • foarte mică, când conține 600-1.000 mᶟ/ha;
  • mică, când conține 1.000-1.400 mᶟ/ha;
  • mijlocie, când conține 1.400-1.700 mᶟ/ha;
  • mare, când conține 1.700-2.000 mᶟ/ha.

Cantitatea de apă ușor accesibilă plantelor este mică atunci când conține 300-500 mᶟ/ha, mijlocie când conține 500-700 mᶟ/ha, mare când conține 700-900 mᶟ/ha.

În funcție de dezvoltarea sistemului radicular plantele pot folosi și apa din pânza freatică dacă se găsește la adâncimea de:

  • 1,5 m pentru grâu și soia;
  • 2,0 m pentru porumb;
  • 2,5 m pentru floarea-soarelui;
  • 3,5 m pentru lucernă.

Climatul arid se întâlnește  acolo unde evaporația depășește nivelul precipitațiilor

(P-E˂0). În regiunile aride indicele de ariditate este sub 24-25, iar factorul de ploaie sub 49-50.

Ia = P/T+10

Factorul de ploaie = P/T

P = precipitații anuale

T = temperatura anuală

Am prezentat principalele elemente pedoclimatice care pot ajuta fermierii la alegerea culturilor, a soiurilor și hibrizilor în funcție de zona în care se află și la stabilirea corectă a tehnologiilor de cultură.

Prof. dr. ing Vasile POPESCU

Daniel Alexandru: „Ritmul civilizației nu ia în considerare implicațiile asupra naturii și a mediului“

Comunitatea științifică a atras atenția de multă vreme asupra faptului că tiparele meteorologice se schimbă radical și că vectorul principal al acestor modificări este omul. Dacă măsurile implementate pentru a încetini ritmul acesta au fost suficiente este mai mult decât discutabil. Cert este că natura, cu toate forțele ei, ne demonstrează că încă îi suntem tributari. Daniel Alexandru, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, are câteva mențiuni importante referitoare la acest subiect.

Fermierii trebuie să își adapteze activitatea la schimbările climatice

Reporter: Când vorbim despre schimbările climatice ni se prezintă tot felul de scenarii apocaliptice. Cum se văd aceste schimbări prin prisma omului de știință?

Daniel Alexandru: Schimbările climatice nu sunt recente, ele au început încă de acum 20 de ani. Este important însă ca de fiecare dată când facem referire la acest lucru să observăm faptul că inclusiv în România perioada climatică și orarul anotimpurilor și-au schimbat configurația. Și asta nu neapărat prin prisma evenimentelor care au loc pe parcursul unui an, ci prin prisma faptului că există aceste fenomene meteorologice extreme care au influență asupra unor sectoare economice, cum este, spre exemplu, agricultura. Acest lucru se manifestă preponderent prin apariția unor fenomene meteorologice periculoase cum ar fi grindina, temperaturi foarte ridicate prin comparație cu rezistența plantelor, lipsa precipitațiilor precum și coroborarea acestor componente. Lipsa precipitațiilor și a apei în sol, precum și apariția temperaturilor foarte ridicate generează foarte mari neplăceri în agricultură. Schimbarea nivelului de temperatură, diurn și nocturn, adică diferența și amplitudinea dintre zi și noapte în ceea ce privește temperaturile (au început să apară tot mai des astfel de diferențe) are o influență negativă în ceea ce privește dezvoltarea culturilor. La fel, odată instalat fenomenul de secetă, atât la nivel atmosferic, cât și la nivelul solului – seceta pedologică – acesta are acțiune directă și indirectă asupra evoluției plantelor. Din aceste considerente există planuri privind adaptarea la condițiile climatice pentru toate sectoarele economice, printre care și agricultura. Astfel, fermierii și alți vectori importanți din acest sector pot lua măsurile necesare pentru a-și adapta structura culturilor la aceste schimbări climatice.

Nu există un echilibru în ceea ce privește producerea de energie și alte resurse

Rep.: Ce anume a accelerat ritmul schimbărilor climatice?

D.A.: Activitatea umană a contribuit la această accelerare. Practic, atunci când vorbim despre aceste schimbări climatice se face o referire la condițiile climatice actuale raportate la condițiile climatice inițiale.

Adică înainte de anul 1900, când a început procesul de industrializare la nivelul țărilor cele mai dezvoltate la acea vreme. Practic, ritmul civilizației nu ia în considerare implicațiile asupra naturii și a mediului. Gazele cu efect de seră sunt principala cauză a schimbărilor climatice. Nu există un echilibru în ceea ce privește producerea de energie și alte resurse. Inclusiv agricultura contribuie la producerea gazelor cu efect de seră prin aplicarea îngrășămintelor și a tuturor genurilor de pesticide. Acestea au o acțiune remanentă în sol, ajung în pânza freatică și ulterior în izvoare și în sursele de aprovizionare cu apă. Este un efect indirect pe care omul îl are asupra naturii și care, în timp, a contribuit la deteriorarea condițiilor pe care natura ni le asigură. Felul în care ne comportăm față de sol, de păduri și modul în care înțelegem să nu poluăm natura sunt foarte importante. Toate astea au dus la apariția unor astfel de fenomene climatice și este deja confirmat faptul că acestea au o frecvență mult mai ridicată în ultima perioadă. Spre exemplu, în prezent fenomenul zăpezilor foarte târzii, din luna martie sau aprilie, a devenit foarte frecvent și afectează direct toate sectoarele economice și alte ramuri directe care derivă din acestea.

Previziunile meteorologice pe termen lung sunt un hazard

Rep.: În ce măsură restricționează aceste schimbări climatice și modul lor imprevizibil de succesiune realizarea previziunilor meteorologice?

D.A.: În general, previziunile de durată scurtă și medie sunt cele care au un grad de realizare foarte mare. Gradul de realizare a previziunilor pe o perioadă mai mare de o lună se reduce cu 65%. Pentru că, așa cum am spus, există aceste fenomene meteo extreme care pot apărea într-o perioadă foarte scurtă  și care modifică tot ceea ce s-a previzionat pe o anumită perioadă de timp.

Anul acesta, în lunile mai și iunie au fost cantități de precipitații foarte mari care au avut efecte negative în sectorul agricol. Deși era nevoie de umiditate pentru culturile care se aflau în sol, efectele excesului de apă au fost mai degrabă negative pentru că au coincis cu perioada în care avea loc maturarea completă a culturilor cerealiere de toamnă. Chiar dacă s-au obținut producții mari, excesul de apă a dus la deprecierea boabelor și la angrenarea unei serii de agenți patogeni care au contribuit atât la scăderea calității produselor la recoltare, cât și la deprecierea produselor depozitate ulterior și la momentul desfacerii lor pe piață.


  • În ultimii ani, într-adevăr, în afara perioadei de vară, când era un lucru comun lipsa precipitațiilor, acum acest fenomen se înregistrează încă din primăvară și este prezent apoi și în toamnă. Acest lucru afectează atât culturile de toamnă, cât și pe cele din primăvară.
  • În decada 2000-2010 fenomenele meteo extreme aveau o anumită frecvență, dar în ultimii zece ani numărul aparițiilor lor a crescut foarte mult. Seceta apărea, în mod normal, în regiuni precum Dobrogea, Oltenia, deci se manifesta preponderent în zona sudică a țării, dar în ultimii 5-6 ani acest fenomen se face simțit și în zona nordică a țării.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Mediu

La începutul lunii decembrie regimul hidric era deficitar în trei sferturi din țară

Impactul schimbărilor climatice este evident pentru fiecare dintre noi, însă în agricultură acesta capătă conotații și mai grave. Ce modificări a determinat în ciclul biologic de viață al plantelor, dar și al bolilor și dăunătorilor lor, care este evoluția regimului hidric și ce măsuri se pot implementa pentru minimalizarea acestor efecte am aflat de la Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Decalajul anotimpurilor a modificat ciclul biologic al bolilor și dăunătorilor

Rep.: Dl Alexandru, există acest decalaj atât de evident al anotimpurilor. Ce modificări determină acesta în ciclul biologic al plantelor, dar și al dăunătorilor și bolilor?

Alexandru Daniel: Vectorii, bolile și dăunătorii și-au modificat perioada de viață astfel încât perioada lor de atac s-a prelungit. În consecință, fermierii nu mai pot face previziuni exacte cu privire la momentul în care atacul lor va fi lansat. Dacă înainte fermierii știau că, spre exemplu, odată cu venirea primăverii apar acești dăunători, acum, în unele cazuri, debutul are loc mult mai devreme. Prelungirea toamnei, temperaturile neobișnuit de ridicate contribuie la prelungirea ciclului de viață al dăunătorilor. O astfel de situație pune probleme atât în ceea ce privește observarea lor, cât și la combaterea vectorilor de transmitere. În contextul acesta, agricultorii au început să își revizuiască planul de acțiune și, luând în considerare anii anteriori, au luat o serie de măsuri privind managementul culturilor, începând de la semănat până la recoltat și inclusiv depozitare. Un aspect foarte important care trebuie menționat este că în cazul cantităților foarte mari de precipitații care cad pe sol apar și dezavantaje. Din nefericire, pe lângă faptul că în sol se asigură o cantitate de apă accesibilă plantelor, acest lucru permite și apariția buruienilor într-un număr foarte mare. Practic, așa se creează între plante și buruieni o concurență legată de apa și substanțele nutritive din sol. Aceste efecte trebuie luate în calcul de către fermieri atunci când stabilesc calendarul erbicidărilor sau pesticidărilor, iar acesta trebuie făcut altfel decât era prevăzut până acum. Cert este că fermierii au reușit să se adapteze, prin modificarea structurii culturilor, când să facă anumite tratamente și culturi, astfel încât să evite un număr foarte des de intrări în cultură cu utilajele. Trebuie să precizăm că inclusiv intrarea cu utilajele în cultură produce tasarea solului care se va usca mult mai ușor. Astfel se întrerupe modul de comunicare al rădăcinilor plantelor cu exteriorul și este periclitată dezvoltarea lor.

Cantitățile de precipitații din noiembrie nu au fost suficiente

Rep.: Și pentru că ați menționat acest aspect, care sunt datele pe care le aveți cu privire la rezerva de apă din sol?

A.D.:  La începutul lunii decembrie, din cauza faptului că a fost o perioadă foarte secetoasă la nivelul întregii țări încă din vară, rezerva de umiditate din sol este deficitară în aproape trei sferturi de țară. La începutul lunii decembrie plantele deja începeau să își dezvolte sistemul radicular pe o adâncime mai mare de 40-50 cm, adică au intrat mai mult în adâncimea solului. Din nefericire, cantitățile de precipitații care au avut loc în luna noiembrie nu au fost suficiente pentru întreg profilul de sol; vorbim aici, în special, despre plantele care își dezvoltă rădăcinile până la un metru adâncime. La început de decembrie cantitatea de apă pe 100 cm în sol este deficitară, așa cum spuneam, în trei sferturi din țară. În Oltenia, mare parte din Muntenia și parțial în Moldova regimul hidric din sol este satisfăcător, chiar apropiat de optim. Însă, în regiuni foarte mari cum ar fi Dobrogea, Banat, Crișana, inclusiv Transilvania și o parte din Bărăgan există un deficit de umiditate în sol pentru că, într-adevăr, a fost o perioadă foarte îndelungată de timp în care nu au fost cantități de precipitații suficiente pentru a acoperi necesarul de acum al plantelor.

Seceta, în cele trei definiții ale sale

Rep.: Și pentru a rămâne în acest registru al apei, îmi spuneați anterior că există mai multe definiții ale secetei și că este important să facem distincție între ele. Nu vorbim, așadar, doar de un termen generic, ci despre mai multe, fiecare cu specificul lui?

A.D.: De fiecare dată când există discuții legate de seceta din România trebuie să avem în vedere următoarele aspecte. În primul rând că există, în funcție de factorii care o determină, trei definiții ale secetei. Seceta atmosferică apare atunci când principalul factor care contribuie la apariția ei este lipsa de precipitații. Deci, practic vorbim despre un singur parametru climatic asociat cu temperaturile. Seceta pedologică este cea care se manifestă la nivelul solului, iar la apariția ei contribuie mai mulți factori. Pe lângă temperaturile ridicate și lipsa de precipitații la nivelul solului se adaugă și contribuția apei freatice,  scurgerile apei de suprafață, băltirile în cazul în care au fost cantități de precipitații mai mari. În această situație poate apărea celălalt efect, cel de exces de apă la suprafața solului. Tot la pierderea apei contribuie și evaporația la nivelul solului, adică a transpirației plantelor (evapo-transpirație). Seceta hidrologică se referă la scăderea cantității de apă din principalele surse de apă aflate la suprafață. Însă și în cazul acesta, pentru a evita o parte din consecințele provocate de secetă, se pot lua măsuri. Firește că putem vorbi despre irigații, dar și despre celelalte măsuri precum implementarea no tillage, folosirea unor soiuri și hibrizi rezistenți la secetă, se poate încerca conservarea rezervei de apă din sol și prin înființarea unor culturi care să acopere foarte bine terenul. În acest sens sunt recomandate culturile cerealiere de toamnă. Odată ce terenul a fost bine acoperit de vegetație se evită pierderea apei la nivelul solului.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

  • Publicat în Mediu

Alexandru Daniel: „Culturile de orz și grâu semănate în toamnă arată bine acum“

Evoluția culturilor agricole este stabilită încă din toamnă, când startul lor depinde aproape în exclusivitate de condițiile meteo. Toamna aceasta a fost una prielnică, iar perspectiva este una pozitivă, spune Alexandru Daniel, șeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.

Informațiile sunt cumulate din 66 de puncte de observație din țară

Reporter: Administrația Națională de Meteorologie are în teren 66 de stații care furnizează constant informații despre starea vremii și modul în care culturile agricole au evoluat în funcție de  impactul condițiilor meteo.

Alexandru Daniel: Într-adevăr, Departamentul de Agrometeorologie are 66 de puncte în ceea ce privește Rețeaua de Monitorizare a Principalelor Culturi Agricole din țară. Acestea furnizează săptămânal informații referitoare la starea de vegetație a principalelor culturi aflate în câmp. Aceste observări de natură fenologică – stadiul de dezvoltare a culturii, faza în care se găsesc aceste culturi, lucrările care s-au efectuat în cultura respectivă, dacă s-au aplicat sau nu irigații – se coroborează cu măsurătorile decadale, la 10 zile, efectuate pentru măsurarea umidității în câmp în culturile de grâu de toamnă și la porumb și floarea-soarelui pe parcursul sezonului de primăvară-vară. Aceste informații se compilează aici, la București, și se realizează hărțile de umiditate a solului în care se evidențiază zonele cu probleme legate de regimul hidric în sol. Adică, dacă există fenomenul de secetă și care sunt gradele acestuia. Aceste informații sunt bazate și validate de fiecare dată prin formule matematice care ne ajută să facem o estimare cât mai apropiată de realitatea din teren. Din nefericire, nu putem să avem în toate zonele din România astfel de puncte de observație, așa că facem o situație la nivel de țară cu rigoarea corespunzătoare calculelor și măsurătorilor din teren.

Perspectiva evoluției culturilor de toamnă este optimistă

Rep.: Îmi spuneați că ați primit deja informări de la aceste puncte de observație, cum le spuneți, și că sunt culturi care arată foarte bine în momentul de față.

A.D.: Anul acesta agricol a debutat foarte târziu, în mod normal sezonul agricol începe în septembrie anul curent și se termină în luna august a anului viitor, și a fost secetă aproape în toate culturile semănate în această toamnă. Pregătirea terenului înainte de semănat a fost foarte greu de realizat, dar și semănatul în sine și acest fapt a cauzat probleme foarte mari fermierilor în ceea ce privește semănatul de toamnă. Unii au reușit să semene, alții au depășit perioada optimă de la jumătatea lunii octombrie și au prelungit-o către sfârșitul lunii octombrie, chiar începutul lunii noiembrie. Chiar dacă acestea au fost semănate târziu, au reușit să răsară și să parcurgă primele faze fenologice, germinarea, apariția primelor frunze și chiar înfrățirea. Din informațiile pe care le avem noi, grâul și orzul în acest moment prezintă un covor bine încheiat, adică răsărirea culturilor a fost făcută uniform. Asta ne creează o perspectivă optimistă în ceea ce privește evoluția culturilor în anul viitor. Acest lucru s-a produs în condițiile în care abia acum, în luna noiembrie, am avut primele precipitații după o perioadă foarte îndelungată. În aproape patru luni cantitățile de precipitații au lipsit cu desăvârșire pentru terenurile care au fost cultivate în toamnă. Dar, spre deosebire de alți ani, ultimii ani au avut particularități specifice în ceea ce privește culturile din câmp. În toamna anului 2018, spre exemplu, când a fost, de asemenea, secetă, dar ploile au apărut mai devreme, prin luna octombrie s-a semănat mai târziu și au existat zone în care culturile de grâu și orz nu au răsărit înainte de intrarea în iarnă, dar au răsărit în primăvară. Culturile acestea au dat producții foarte bune, chiar dacă au fost semănate în afara perioadei optime.

Ultimii doi ani au fost atipici

Rep: Și ce relevă acest aspect?

A.D.: În această ecuație plantă-climă- atmosferă-sol există o complexitate care uneori nu poate fi explicată. Sunt situații în care nu știm cum vor decurge lucrurile pentru că, pe parcurs, condițiile meteo se pot îmbunătăți. Avem exemplul anului trecut care, deși a fost unul dificil la început, ulterior lucrurile s-a redresat prin precipitațiile care s-au acumulat pe perioada iernii. Trebuie să precizăm că în intervalul decembrie – februarie plantele intră într-o așa-zisă perioadă de odihnă. Asta nu înseamnă neapărat că își întrerup procesele, ci are loc o desfășurare mult mai lentă a acestor procese biologice. Practic, intră într-o fază de latență și nu mai utilizează foarte mult resursele din sol, nici apa. Așadar, se pot acumula precipitații care ar trebui să vină preponderent din zăpadă, dar este bine și dacă vin din lapoviță sau ploaie. Această apă care se acumulează în sol va fi foarte bună în primăvară, atunci când au loc primele faze în dezvoltarea culturilor de toamnă și când cerința de apă este mai mare. Ultimii doi ani au fost foarte atipici pentru agricultură pentru că am avut perioade foarte secetoase sau cu cantități foarte mari de precipitații la începutul verii în acest an și iarăși cu secetă care s-a prelungit până în  pragul iernii.

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile suferite ca urmare a unui fenomen meteorologic nefavorabil, ori în caz de calamitate naturală, pentru sectorul agricol

Sursa: Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Procedura cu privire la acordarea despăgubirilor fermierilor pentru prejudiciile cauzate culturilor agricole ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile (ex: inundații abundente, secetă, etc.) presupune parcurgerea unor anumite etape, întrucât este necesar ca, în vederea acordării acestor despăgubiri, să fie declarată starea de calamitate naturală pe perioada în cauză, prin Hotărâre a Guvernului.

De asemenea, aceste despăgubiri nu vor putea fi accesate în lipsa unei estimări efectuate de către o comisie specială la nivel de unitate administrativ-teritorială.

Ulterior abrogării Legii nr. 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, în vigoare de la 23 august 2002 până la 01 ianuarie 2011 și înlocuită de Ordonanța 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, cadrul normativ în ce privește modalitatea de acordare a despăgubirilor în caz de calamitați naturale în agricultură este lacunar.

Prevederile legale referitoare la procedura de notificare a autorităților publice și modalitatea acordării despăgubirilor nu au fost înlocuite ulterior abrogării celor vechi, Ordonanța nr.14/2010 cuprinzând numai reglementări în conformitate cu Liniile directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier pentru perioada 2007-2013. Începând cu anul 2014, legislația internă nu este nici completă, nici previzibilă.

Pentru a identifica normele aplicabile începând cu anul 2014, este necesar sa se observe legislația europeană în domeniu: Regulamentul (CE) nr. 1857/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006, privind aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat ajutoarelor de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 70/2001, precum si Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01.

Astfel, conform art.11 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1857/2006: „Ajutoarele destinate despăgubirii fermierilor pentru pierderile de plante, animale sau clădiri ale exploatației, cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, sunt compatibile cu piața comună în sensul articolului 87 alineatul (3) litera (c) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 88 alineatul (3) din tratat, în cazul în care îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatele (2)-(6), (9) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește plantele sau animalele și la alineatele (3)-(8) și (10) din prezentul articol în ceea ce privește clădirile agricole”. In continuare, alin.(7) prevede ca „fenomenul meteorologic nefavorabil care poate fi asimilat unui dezastru natural trebuie recunoscut oficial ca atare de către autoritățile publice.”

Prin urmare, pentru ca fermierii să poată beneficia de despăgubiri pentru pierderile cauzate de fenomene meteorologice nefavorabile, de ex: inundații, secetă, etc., este necesar ca starea de calamitate naturală sa fie declarată prin Hotărâre de Guvern, prin care să se stabilească intensitatea fenomenului meteorologic, să se estimeze întinderea prejudiciilor cauzate și cuantumul despăgubirilor ce vor fi acordate fermierilor.

În lipsa unei Hotărâri de Guvern, persoanele care desfășoară activități agricole nu vor putea beneficia de despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit. Anterior, Legea nr.381/2002 și Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate  prin Ordinul nr.419/2002 al Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, prevedeau o procedură prealabilă sesizării Guvernului pentru declararea stării de  calamitate naturală prin hotărâre, atât pentru constatarea și evaluarea pagubelor produse  de  calamitățile naturale, cât și pentru stabilirea nivelului despăgubirilor  cuvenite producătorilor agricoli afectați.

În prezent, procedura prealabilă ce trebuie îndeplinită în vederea constatării stării de calamitate naturală nu mai este reglementata, aplicându-se în acest caz normele privind administrația publică.

Astfel, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului în art.23 prevede faptul ca: „Prefectul poate solicita primarului sau președintelui consiliului județean, după caz, convocarea unei ședințe extraordinare a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București în cazuri care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice”. De asemenea, Legea administrației publice locale nr. 215/2001, în secțiunea privind funcționarea consiliului județean, la art.94 prevede următoarele: „(2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și liniștii publice.” 

Asemănător, Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020, 2014/C 204/01, prevăd, în secțiunea 1.2.1. intitulata Ajutoarele pentru compensarea pagubelor provocate producției agricole sau mijloacelor de producție agricolă și pentru prevenirea pagubelor, dispoziții cu caracter general cu privire la modalitatea acordării despăgubirilor de catre statele membre.

Subsecțiunea 1.2.1.1., (327) din actul menționat prevede următoarele: „Comisia consideră că ajutoarele pentru repararea pagubelor provocate de calamități naturale sau de evenimente excepționale sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (2) litera (b) din tratat în cazul în care acestea respectă condițiile prezentate în continuare”. Condițiile prealabile menționate în vederea posibilității acordării ajutoarelor de stat în astfel de situații sunt ca:

  • autoritatea competentă a statului membru să recunoască în mod oficial evenimentul ca fiind o calamitate naturală sau un eveniment excepțional și
  • să existe o legătură de cauzalitate directă între calamitatea naturală sau evenimentul excepțional și pagubele suferite de întreprindere.

Comisia stabilește în continuare faptul ca pagubele includ următoarele:

  • pagube materiale aduse activelor, de exemplu, clădiri ale exploatației agricole, echipamente și utilaje, stocuri și mijloace de producție;
  • pierderea de venit care rezultă din distrugerea totală sau parțială a producției agricole și a mijloacelor de producție.

În ce privește conținutul acestor forme de ajutor de stat, Orientările CE prevăd faptul ca sunt costuri eligibile cele rezultate din pagubele suferite ca o consecință directă a unei calamități naturale sau unui eveniment extraordinar, evaluate fie de către o autoritate publică, de un expert independent recunoscut de autoritatea competentă sau de către o firmă de asigurări.

Anterior, Legea nr. 381/2002 prevedea faptul ca procedura prealabila de constatare a pagubelor suferite presupunea sa fie făcută „în prezența producătorului agricol afectat și a unei comisii numite de prefectul județului, la propunerea directorului general al direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București, comisie formată pe plan local din primar, unul sau doi specialiști de la centrul agricol ori, după caz, de la circumscripția sanitară veterinară zonală și un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice”. Rezultatul constatărilor și documentele întocmite în acest scop, în dublu exemplar, semnate de către persoanele implicate în constatarea pagubelor, nominalizate la art. 9, se centraliza la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană și a municipiului București și la prefectura județului. Ulterior, direcțiile generale pentru agricultură și industrie alimentară județene și a municipiului București aveau obligația ca în termen de 3 zile de la data centralizării documentelor respective să trimită o informare detaliată Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Sumele urmau a fi aprobate de către Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și înaintate Guvernului, în vederea declarării stării de calamitate naturală.

În prezent, așa cum s-a menționat, atribuțiile de constatare și evaluare a pagubelor revin administrației publice, prin instituția prefectului și consiliile județene.

În ce privește procedura de reducere a normei de venit pentru persoane fizice care desfășoară activități agricole, individual sau într-o formă de asociere, este prevăzută de Ordinul Agenției Naționale de Administrare Fiscala nr. 1863/20163. Ordinul menționat stabilește faptul ca persoanele menționate „beneficiază de reducerea normei de venit, proporțional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum înghețul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta și inundațiile, precum și a epizootiilor, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

  1. a) venitul net se stabilește pe bază de norme de venit; 
  2. b) pierderea afectează peste 30% din suprafețele destinate producției agricole vegetale sau din animalele deținute, pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, prevăzută la art. 105 (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, din cadrul unei unități administrativ-teritoriale; 
  3. c) persoana fizică/asocierea fără personalitate juridică a depus formularul 221 "Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit". În declarație, contribuabilii înscriu suprafețele destinate producției agricole vegetale și efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor prevăzute la art. 106 (5) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea pagubelor și evaluarea pierderilor se fac, la cererea persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, de o comisie numită prin ordin al prefectului județului/municipiului București, în conformitate cu dispozițiile art. 106 alin. (6) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.”

In schimb, in cazul persoanelor juridice nu exista reglementari in materie, in afara de prevederile europene care se aplica cu caracter general.

Prin urmare, rămân aplicabile prevederile legislației europene, împreună cu legislația internă în materie. De asemenea, pentru situațiile de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase, se va face aplicarea Ordinului nr. 1422/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră.

Mii de hectare de pădure afectate de fenomenele meteorologice extreme din ultima săptămână

Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Zeci de mii de hectare de pădure au fost afectate de fenomenele meteorologice extreme

Peste 80.000 de hectare de pădure, aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, au fost afectate în acest an de fenomenele meteorologice extreme, precum vijelii, averse torențiale sau viscole cu ninsori abundente. De la începutul anului, în total, 82.750,79 de hectare au fost afectate de doborâturi sau rupturi de arbori, din care 136,4 hectare au fost doborâturi în masă, suprafețele fiind afectate în totalitate.

Volumul total de lemn din aceste suprafețe afectate de fenomenele meteorologice deosebite se ridică la 234,1 mii de metri cubi. Cele mai multe evenimente de acest fel au avut loc în luna iunie, fiind înregistrate 27.852,32 de hectare. Cele mai mari pagube au fost în județul Suceava, unde, între 23 și 25 iunie, au fost afectate 20.386,1 hectare, din care 53,6 doborâturi în masă, pe raza a 12 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Suceava.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii de metri cubi. Menționăm că aceste suprafețe vor fi refăcute de silvicultori. În cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul va fi reîmpădurit în cel mult doi ani, conform normelor silvice.

Lucrările agricole specifice campaniei de vară se vor efectua în condiții relativ bune, în perioada următoare

Lucrările agricole specifice campaniei de vară se vor efectua în condiții relativ bune, dar în majoritatea regiunilor rezerva de umiditate din sol va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, reiese din prognoza agrometeorologică publicată de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), și valabilă pentru următoarea săptămână.

Din punct de vedere agrometeorologic, până pe 12 august, în stratul de sol 0-20 cm, conținutul de umiditate, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și extremă) în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei, Olteniei și Crișanei, Maramureșului, centrul și estul Transilvaniei, izolat în nord-vestul Banatului.

De asemenea, în cea mai mare parte a Banatului, Transilvaniei, nordul Olteniei, estul Maramureșului și al Crișanei, izolat în nord-vestul Munteniei, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și izolat optime.

În același timp, conținutul de apă, în cultura de porumb, pe profilul de sol 0-100 cm, va prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică și extremă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Moldovei și Olteniei, local în vestul Crișanei, izolat în centrul și sud-estul Transilvaniei.

Rezerva de umiditate a solului va prezenta, în general, valori satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Banat și Maramureș, pe suprafețe extinse din Crișana, Transilvania, nordul Olteniei, izolat în nord-vestul Munteniei și al Moldovei.

Pe terenurile agricole unde există culturi de câmp și specii pomi-viticole se mențin deficite de umiditate în sol, iar procesele vegetative vor fi întârziate. Totodată, în cazul porumbului, se vor semnala știuleți subdimensionați, semințe seci și capitule reduse la floarea-soarelui, precum și un ritm de creștere al fructelor/boabelor mai redus decât în mod normal, acumularea forțată a zahărului în fructe, subdimensionarea și căderea prematură a rodului.

Potrivit specialiștilor, în funcție de data semănatului, floarea-soarelui se va afla la înflorire (70-100%) și maturitate în ceară (40-100%), precum și maturitate deplină (10-50%), la nivelul întregii țări, în timp ce sfecla de zahăr va înregistra alungirea și îngroșarea axei hipocotile (40-100%), concomitent cu procesul de acumulare a zahărului în rădăcină, iar la cartof se va consemna creșterea tuberculilor și uscarea prematură a vrejilor, precum și maturitatea tehnologică și recoltarea.

La soiurile de semințoase (măr, păr, gutui) se vor semnala creșterea rodului și acumularea zahărului în fructe, iar la sâmburoase (piersic, prun) se vor extinde lucrările de recoltare. Vița-de-vie va parcurge creșterea boabelor, frunzelor și lăstarilor în majoritatea podgoriilor, iar la soiurile timpurii de masă va fi posibilă coacerea în 'pârgă'.

În ceea ce privește estimările meteorologice, perioada următoare se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obișnuit, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Astfel, temperatura maximă a aerului se va încadra între 23 și 36 de grade Celsius, în majoritatea zonelor agricole, iar minimele se vor situa între 8 și 25 de grade Celsius, în aproape toată țara, valorile cele mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei.

Sub aspect pluviometric, sunt posibile ploi locale cu caracter de aversă, acestea fiind însoțite de descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și izolat căderi de grindină, mai frecvente în vestul și centrul țării. În prima parte a intervalului, izolat cantitățile de apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol.

AGERPRES

Agro-meteo: Limite apropiate de optim ale cantităţii de apă din solul agricol, în perioada următoare

Cantitatea de umiditate din solul agricol va fi în limite satisfăcătoare în majoritatea teritoriului agricol pentru cultura grâului de toamnă, se arată în prognoza agro-meteorologică publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie /ANM/, pe propria pagină de internet.

Astfel, în cultura grâului de toamnă, rezerva de umiditate accesibilă plantelor pe adâncimea de sol 0-100 cm, se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim şi optime, la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării.
Totodată, pe fondul regimului termic din aer mai ridicat decât în mod obişnuit de la începutul intervalului analizat (9-15 martie), la culturile de câmp (orz, grâu de toamnă şi rapiţă) se vor înregistra reluări lente de vegetaţie, pe majoritatea suprafeţelor agricole.

În depresiunile din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei se va menţine repausul vegetativ, iar uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie în semănăturile efectuate în perioada optimă.
Specialiştii ANM precizează că, în cazul cerealierelor de toamnă (orz şi grâu), înfiinţate în perioada optimă, se vor afla în fazele de formare a frunzei a treia şi înfrăţire (25-100%), iar, izolat, în jumătatea de sud a ţării, va fi posibil începutul alungirii tulpinii (10-20%).

Potrivit sursei citate, în majoritatea plantaţiilor, speciile pomi-viticole îşi vor continua starea de repaus biologic. Pe terenurile cu expoziţie sudică, izolat va fi posibilă declanşarea fazei de umflare a mugurilor de rod, îndeosebi la soiurile timpurii de sâmburoase.

Din punct de vedere meteorologic, prognoza arată că vremea deosebit de caldă, dar până pe 15 martie, va intra într-un proces de răcire, aceasta devenind normală sub aspect termic, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.
Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între -1 şi 15 grade Celsius, în prima parte a intervalului, valori mai ridicate cu 1-10 grade Celsius, în raport cu mediile climatologice, şi între -3 şi -7 grade Celsius în ultimele zile, limite apropiate de normalul perioadei.

De asemenea, temperatura maximă a aerului se va încadra între 0 şi 20 grade Celsius, în majoritatea regiunilor, în timp ce pe timpul nopţilor, valorile vor fi cuprinse între -6 şi 10 grade Celsius, la scara întregii ţări.
Sub aspect pluviometric sunt posibile precipitaţii predominant sub formă de ploaie, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), însoţite de intensificări ale vântului, în aproape toată ţara. Cantităţile apă pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, în special în zonele nordice, vestice şi centrale.

Sursa AGERPRES

În 2013, precipitaţii satisfăcătoare şi producţii similare?

• Interviu cu Elena Mateescu, director în cadrul Institutului Naţional de Meteorologie şi Hidrologie (INMH)

– Din punctul dumneavoastră de vedere iarna trecută a fost una normală?

– Dacă este să analizăm într-adevăr doar condiţiile evoluţiei regimului de temperaturi şi al cantităţii lunare de precipitaţii, iarna 2012-2013 putem aprecia că într-adevăr a fost una normală. Temperatura medie a lunii decembrie 2012 a fost de – 2,1°C, faţă de o medie multianuală de – 0,6°C, deci o abatere negativă de doar 1,5°C, ceea ce înseamnă că ne-am apropiat de normalul lunii decembrie din punct de vedere al temperaturilor medii lunare. În luna ianuarie am avut o medie de -1,8°C, comparativ cu o normă climatologică de -3,1°C, cu abatere pozitivă de 1,3°C , iar în perioada 1-20 februarie 0,9°C faţă de o medie multianuală de -1,1, cu abatere de această dată uşor mai ridicată de 2°C. Deci, per ansamblu, cel puţin până la acest moment, am avut din punct de vedere al aprecierii regimului de temperaturi o iarnă 2012-2013 care s-a încadrat în parametri normali.

– Pentru că deja aţi amintit de zăpadă, din punct de vedere al umidităţii cum stăm în acest moment, mai ales în zona de câmpie?

– La acest moment să spunem că Dobrogea, cea mai mare parte a Olteniei, sud-vestul Munteniei, nordul Moldovei, sudul Transilvaniei precum şi izolat în vestul Banatului şi Crişanei rezerva de umiditate din sol înregistrează valori satisfăcătoare, cuprinse între 870 mc şi 1.250 mc de apă la hectar, ceea ce ar reprezenta 65% din capacitatea de apă utilă a solului, iar în restul teritoriului aprovizionarea cu apă se încadrează în limite apropiate de optim, respectiv 1250 mc până la 1650 mc apă la hectar. Avem această distribuţie variată având în vedere că în decembrie, ianuarie şi primele două decade ale lunii februarie am avut precipitaţii mai bogate în anumite zone ale ţării, iar media lunii decembrie şi respectiv ianuarie s-a situat peste normele climatologice. Distribuţia neuniformă la nivelul teritoriului agricol al ţării şi mai ales seceta de lungă durată din vara şi toamna 2012 au făcut ca în zone vulnerabile precum Dobrogea, Oltenia sau sudul Munteniei aprovizionarea cu apă să fie satisfăcătoare, adică 65% din capacitatea de apă a solului. Situaţia este bună din punct de vedere al gradului de aprovizionare cu apă comparativ cu perioada similară a anului anterior.

– În aceste condiţii, cum iernează culturile semănate în toamnă, grâul, rapiţa şi orzul?

– Avem o stare de vegetaţie medie spre bună la culturile care au fost înfiinţate în epoca optimă pe zonele cu aprovizionare apropiată de optim, şi satisfăcătoare, în cea mai mare parte a Munteniei, jumătatea sudică a Moldovei şi cea mai mare parte a Banatului, Crişanei, Transilvaniei şi Maramureşului. Sigur că avem şi zone unde starea de vegetaţie la culturile de toamnă se menţine slabă şi medie, respectiv pe arealele unde aprovizionarea cu apă se situează în limite satisfăcătoare, mai ales dacă soiurile respective au fost semănate în afara epocii optime.

– Cultivatorii de cereale sunt optimişti pentru acest an, mai ales din acest punct de vedere.

– Şi noi suntem optimişti, pentru că situaţia este mult mai bună comparativ cu perioada similară a anului anterior şi dă speranţe mai ales pentru culturile înfiinţate în toamna 2012. Următoarele două luni sunt şi ele promiţătoare din punct de vedere al rezervei de apă din sol, având în vedere estimările pe termen lung de la Centrul European pentru Prognoza Vremii care anticipează pentru România în luna martie şi aprilie cantităţi lunare de precipitaţii în general peste normele climatologice pe majoritatea suprafeţelor agricole, exceptând zona de sud-est unde valorile de precipitaţii se pot încadra în limite obişnuite. Să facem menţiunea că aceste estimări au un grad de realizare de 65%, au un caracter orientativ. Chiar şi aşa putem spune că vom avea rezerve de apă satisfăcătoare şi apropiate de optim la sfârşitul lunii martie, astfel încât atât pentru culturile de toamnă, cât şi pentru campania din primăvara 2013 rezerva de umiditate să aibă o evoluţie bună şi un start bun.

– În pomicultură, viticultură îmi imaginez că lucrurile sunt sub control.

– Aceste specii îşi continuă starea de repaus biologic, nu avem semnalate pierderi pentru că nu am avut situaţii în care să avem temperaturi scăzute, sub minimele absolute ale lunii decembrie sau ianuarie 2013. E adevărat că în luna februarie am avut în zonele depresionare din estul Transilvaniei şi nordul Moldovei temperaturi apropiate de pragul critic de -15°C, -20°C, însă ele nu s-au înregistrat pe durate semnificative şi nu avem semnale că ar fi afectate organele de rod la speciile pomi-viticole. Uşoare pierderi vor putea fi evaluate la sfârşitul iernii.

– Mă întorc totuşi la preocupările specialiştilor în legătură cu schimbările climatice. Avem motive să fim îngrijoraţi?

– Conform Raportului 4 al Comitetului Interguvernamental pentru schimbări climatice publicat în 2007 se confirmă cu certitudine tendinţa creşterii temperaturii medii globale a aerului cu 0,74 °C în ultima sută de ani, iar în ceea ce priveşte România, din datele observaţionale de peste 100 de ani, avem înregistrări care confirmă această creştere cu 0,5 °C în ultimii 60 de ani. Dacă luăm în considerare temperatura medie a fiecărui deceniu din 1961 şi până în prezent, asistăm la o creştere a valorilor anuale în deceniul 2001-2010 cu 0,4-0,6°C, cele mai mari creşteri înregistrându-se în anotimpul de vară şi iarnă.

Tot în această perioadă, aceşti 10 ani s-au situat peste media multianuală din punctul de vedere al temperaturii medii anuale a aerului în România, cel mai cald fiind în 2007, cu o temperatură medie anuală de 11,5°C, apoi 2008-2009 cu 11,1°C, la această serie de doi ani adăugându-se anul 2012, când în luna iulie s-au înregistrat cele mai mari temperaturi din ultimii 52 de ani.

– Schimbările climatice din ţară vor avea efecte mai ales asupra agriculturii, ceea ce înseamnă că viitorul ne provoacă, aşa este?

– Într-adevăr agricultura rămâne segmentul economic cel mai vulnerabil având în vedere că vrem, nu vrem depindem de evoluţia vremii chiar şi atunci când se fac investiţii în agricultură. Sunt situaţii în care efectele fenomenelor îşi pun amprenta în funcţie de intensitatea şi durata acestora.

– Către ce ar trebui îndreptată atenţia specialiştilor din agricultură, către tehnologii sau către soiuri, hibrizi care să poată rezista noilor condiţii?

– Cred că trebuie să fim atenţi la toate acestea. Se impune crearea de soiuri şi hibrizi cu o bună rezistenţă la schimbările climatice şi viitoare, iar în această privinţă amelioratorii au o responsabilitate majoră. Aceste soiuri nu vor trebui să fie rezistente doar la temperaturi extreme (maxime în perioada de vară şi minime în perioada de iarnă), dar mai ales la lipsa apei din sol, în special în perioadele critice. Vorbim aici atât de perioada când culturile parcurg faze critice, respectiv formarea şi umplerea bobului la diverse specii şi ştim că lipsa apei din sol, asociată cu temperaturi maxime extreme duce la aşa numitul fenomen de şiştăvire, cu efecte asupra nivelului de producţie. De asemenea devine imperios necesar sistemul de irigare mai ales în zone din sud-estul ţării, pentru că aşa cum arată modelele scenariilor climatice viitoare sunt anticipate cantităţi mai reduse de precipitaţii. Să ţinem cont că în ultimii 30 de ani, în Europa, suprafaţa afectată de secetă a crescut de la 6% la 13%, iar proiecţiile climatice viitoare estimează o creştere a deficitului de precipitaţii, accentuarea lipsei apei şi a secetei, în ţările din sudul şi sud-estul Europei, pentru decadele 2041-2060.

Gheorghe VERMAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2013

Atenţionare meteorologică - 18-12-2012

Atenţionare meteorologică

COD GALBEN

În intervalul 19 decembrie, ora 02 – 20 decembrie, ora 20, în Dobrogea, în sudul şi estul Munteniei şi în sudul Moldovei vântul va avea intensificări susţinute, cu rafale ce vor depăşi 60... 70 km/h.

În aceste zone va ninge, cu precădere începând din după-amiaza zilei de miercuri, 19 decembrie, în judeţele Constanţa, Tulcea, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi va fi viscol, iar vizibilitatea va fi redusă.

alt

Notă: în următoarele zile vremea va fi în răcire în toate zonele, devenind geroasă în cursul nopţilor şi dimineţilor în estul şi în centrul ţării.

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie

  • Publicat în Social

Atenţionare meteorologică - 07-12-2012

Atenţionare meteorologică

COD GALBEN

MESAJ 1 - VALABILITATE 08.12 ORA 17 - 09.12 ORA 08

Vremea se va înrăutăţi treptat în vestul, centrul, nordul ţării şi în zona de munte.

În seara zilei de sâmbătă 8 decembrie şi în noaptea de sâmbătă spre duminică va ninge în Banat, Crişana, apoi şi în Maramureş şi nordul Moldovei, iar în Transilvania şi Oltenia vor fi precipitaţii mixte. În zona montană şi în Banat, cantităţile de precipitaţii vor depăşi local 25 l/mp şi izolat 50 l/mp. Vântul va avea intensificări în sudul şi sud-estul ţării, dar mai ales la munte şi în sudul Banatului, unde va viscoli ninsoarea.

MESAJ 2 - VALABILITATE 09.12 ORA 08 - 09.12 ORA 20 

Duminică, 9 decembrie, vor fi precipitaţii în toate regiunile, sub formă de ninsoare în Banat, Crişana, Maramureş, jumătatea de nord a Moldovei şi în zona montană, mixte în Transilvania şi Oltenia şi ploi în Muntenia şi Dobrogea. Cantităţile de precipitaţii vor depăşi 25...30 l/mp în Carpaţii Orientali şi Meridionali şi în Moldova. Îndeosebi în prima parte a zilei, vântul va avea intensificări, iar în Crişana, Banat şi la munte va viscoli ninsoarea.

Notă: În Dobrogea, dar şi în sudul Olteniei şi al Munteniei, inclusiv în Municipiul Bucureşti, precipitaţiile vor fi sub formă de ploaie .

Sursa: Administraţia Naţională de Meteorologie 

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS