reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Aug 2019

Romsilva atrage atenția asupra unui posibil blocaj în privința pieței lemnului

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva atrage atenția asupra unui posibil blocaj pe piața lemnului, inclusiv posibile riscuri în asigurarea lemnelor de foc pentru populație, datorită aplicării articolului 59 din Codul Silvic, cu modificările ulterioare.

Prin aceste modificări, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva trebuie să efectueze lucrări silvice de îngrijire a pădurilor în regie proprie, prin mijloace proprii sau prin contracte de prestări servicii, la o cotă majorată, din care ar rezulta un volum exploatat de aproximativ 4,3 milioane de metri cubi din pădurile proprietatea publică a statului, aflate în administrare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a pregătit alinierea la noile modificări legislative și a crescut cu 16% volumul rezultat din lucrări silvice efectuate prin mijloace proprii și cu 632% prin intermediul prestării de servicii. Cu toate acestea, volumul de lemn exploatat introdus pe piață din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, a scăzut în primele patru luni ale anului cu 150 de mii de metri cubi față de perioada similară a anului trecut. De asemenea, volumul oferit prin licitații publice firmelor atestate în exploatări forestiere a scăzut cu 22%.

Până în prezent, Romsilva a organizat proceduri de achiziție publică pentru prestări de servicii pentru lucrări silvice din care ar rezulta un volum de 2,5 milioane de metri cubi, iar în urma licitațiilor în sistemul de achiziții publice s-a reușit achiziția de servicii de exploatare pentru un volum de 1,2 milioane de metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva apreciază că în lipsa unor măsuri legislative imediate, în pădurile proprietate publică a statului ar putea rămâne neexploatați, până la finalul anului, un volum de 2 milioane de metri cubi de lemn, cu numeroase efecte negative asupra asigurării masei lemnoase necesare pentru încălzirea populației și a industriei de prelucrare a lemnului. De asemenea, prin scăderea volumului de masă lemnoasă pus pe piață, pot interveni majorări de prețuri, datorită cererii mari și a ofertei scăzute.

Un alt efect negativ va fi acela că nu vor putea fi efectuate lucrările de îngrijire conform planurilor anuale prevăzute în amenajamentele silvice, ce are putea conduce la degradarea pădurilor, diminuarea speciilor valoroase în pădurile de stat, deprecierea lemnului provenit din doborâturi de vânt și extinderea bolilor și dăunătorilor în pădurile din jur.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva consideră că este nevoie de o măsură urgentă în sensul renunțării la obligativitatea efectuării lucrărilor silvice doar prin forțe proprii sau prin prestări silvice care ar putea preîntâmpina aceste posibile riscuri, cu consecințe asupra pieței lemnului și a stării de sănătate a pădurilor proprietate publică a statului administrate de Regie.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure proprietate publică a statului, adică 48% din totalul fondului forestier național.

Putem să reciclăm mai mult... dar nu o facem încă

„Pădurile sunt mai mult decât o colecție de copaci, sunt ecosisteme integrate și cămin pentru cele mai diverse specii de plante și animale de pe Pământ. Copacii sunt, de asemenea, actori majori în ciclurile de carbon și de apă care fac viața posibilă. Atunci când pădurile sunt pierdute sau degradate, distrugerea lor declanșează o serie de schimbări care afectează viața atât la nivel local, cât și în întreaga lume.“ – World Wide Fund for Nature

Trăim într-o lume în care consumerismul este o modă. Se mizează din plin pe politici de marketing orchestrate astfel încât să se inoculeze ideea că avem nevoie de mai mult. Rezultatul final este că oferta nu mai este dictată de cerere, ci dimpotrivă, consumatorul final achiziționează tot ce i se pune la dispoziție, uneori fără raționament. De aici încep risipa și mai apoi poluarea planetei. Există în momentul de față statistici care spun că putem recicla 75% din deșeuri. Dar încă nu facem acest lucru. De fapt, reciclăm doar 30%.

Există vreo justificare pentru această situație? Lipsa de informare cu privire la pericolul real pe care îl reprezintă poluarea, „sufocarea“ pieței cu tot felul de produse care creează imaginea unei abundențe – și, dacă avem abundență, atunci de ce să refolosim – interesele financiare care primează asupra oricăror alte reguli, ignoranța și superficialitatea.

Trăim într-o lume care a uitat că în secolul trecut până și oasele erau folosite pentru a obține nasturi sau gelatină. Cu ce ne ajută această lipsă a memoriei?

De ce să iubim copacii? V-ați pus vreodată această întrebare? Cel mai la îndemână răspuns este și cel mai important. Pentru că ne țin în viață. Prin studiile în centrul cărora s-au aflat arborii, oamenii de știință au descoperit că un copac poate filtra din aer 30 kg de poluanți în fiecare an. Din nefericire, se pare că această descoperire nu este un garant absolut al vieții copacilor.

Potrivit Institutului Worldwatch, 1/3 dintre copa­cii tăiaţi ajung hârtie (cca 41% din totalul gunoiului menajer este reprezentat de hârtie), iar o tonă este obținută din aproximativ 3 tone de lemn.

Datele statistice arată că cel mai mare consum de hârtie este înregistrat în Statele Unite ale Americii, unde, în medie, se consumă anual 300 kg (care se obțin din 50.0000 de copaci pe săptămână) pe cap de locuitor. În mod paradoxal, americanii nu se gândesc să recicleze hârtia, pentru că se pare că doar 10% din publicațiile americane ajung în fabricile de reciclare. Restul de 90% ajunge la pubelă. Pe locul doi în topul țărilor cu cel mai mare consum de hârtie este Japonia, unde un locuitor folosește aproximativ 250 kg de hârtie anual. Cifrele sunt cu mult peste datele Institutului Worldwatch, care susține că 40 kg de hârtie anual pe cap de locuitor sunt suficiente. În plus, industria prelucrării hârtiei înregistrează cel mai mare consum de apă.

Dacă vom recicla o tonă de hârtie vom putea salva 17 copaci maturi, aproximativ 21.000 de litri de apă, un spațiu de 3 metri cubi la groapa de gunoi, 2 barili de petrol și 4.000 de kw/h energie electrică (o fabrică va consuma cu 40% mai puțină energie pentru a recicla hârtia decât pentru a o produce). În plus, în procesul de reciclare se folosesc mai puține chimicale.

Potrivit World Wide Fund for Nature, 31% din planeta noastră este acoperită de păduri care reprezintă căminul pentru cele mai multe dintre speciile de animale aflate pe cale de dispariție. Dar nu numai animalele au nevoie de păduri, pentru că statisticile arată că 1,6 miliarde de oameni se bazează pe existența lor. În momentul de față, la nivel mondial îngrijorarea cea mai mare o constituie dispariția pădurilor tropicale care adăpostesc mare parte din biodiversitatea mondială. Datele statistice arată că în ultima jumătate de deceniu în Amazon pădurile tropicale au fost defrișate în proporție de 17%. Motivul acestor defrișări masive a fost descoperirea petrolului și aurului. Pe site-ul instituției se arată „că pădurile tropicale dețin mai mult de 210 gigatoni de carbon, iar defrișările reprezintă aproximativ 15% din emisiile de gaze cu efect de seră. Acestea contribuie la creșterea temperaturilor, la schimbările de vreme, precum și la creșterea frec­venței fenomenelor meteorologice extreme. De exemplu, în Sumatra pădurile tropicale din turbăriile profunde sunt curățate, drenate și transformate în plantații de celuloză, contribuind la emisiile ridicate de gaze cu efect de seră din Indonezia. Schimbările climatice pot afecta creaturile din pădure prin modificarea habitatelor lor și scăderea disponibilității alimentelor și a apei. Unii se vor putea adapta trecând la înălțimi sau latitudini mai mari, dar pot apărea pierderi de specii.“ Și dacă nu ne interesează ce se va întâmpla cu animalele, poate ne interesează totuși ce se va întâmpla cu omenirea. Vom putea supraviețui oare fără păduri?

Laura ZMARANDA

  • Publicat în Mediu

Presa de crăpat lemne ne face viața mai ușoară

Acum, când se apropie sezonul rece, tot mai mulți dintre fermieri își aduc aminte că nu au avut încă timp să se ocupe de spartul buștenilor. An de an această operațiune reprezintă una dintre cele mai neplăcute corvezi pentru cei care nu vor sau, din diferite considerente, nu pot să renunțe la încălzirea cu lemne. Dacă pentru tăiatul buștenilor drujba a devenit deja unealta de bază, ușor de transportat și ușor de manipulat, în schimb crăpatul buștenilor a rămas o operațiune greoaie. De cele mai multe ori se face manual, cu toporul și cu pana. Cu cât buștenii sunt mai groși, cu atât operațiunea este mai dificilă. Și, pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, unele centrale termice cu încărcare automată necesită și lungimi destul de mari ale lemnelor – 60-70 cm.

Iată însă că pe piața românească au apărut utilaje care pot face această operațiune cu un efort minim din partea operatorului. FC Servizi este una dintre firmele care comercializează și prese hidraulice pentru crăpat lemne. Dl Daniel Burtichi, reprezentant al societății, ne-a vorbit despre aceste scule: „Aceste utilaje sunt de un real ajutor în orice gospodărie. Capacitatea lor de lucru poate ajunge până la 16 tone de lemne tăiate pe zi.“

Gama aceasta de utilaje este foarte diversă, adaptată necesităților fiecărui client. Lungimea buștenilor care pot fi crăpați variază, în funcție de utilajul folosit, de la 60 cm la 120 cm. Bușteanul poate fi crăpat în două sau în patru, după dorința utilizatorului. În acest scop se folosește capul adaptat tipului respectiv de tăiere.

De fapt, ca principiu, utilajul este unul destul de simplu, nefiind altceva decât o presă hidraulică verticală. La fel de simplă este și utilizarea sa, care nu necesită vreo școlarizare sau calificare deosebită. Practic, bușteanul este așezat în poziție verticală în presă, unde se fixează cu ajutorul unui inel. Apoi, la comanda operatorului, pistonul aflat în partea superioară împinge capul tăietor în formă de pană simplă sau în cruce în buștean. De fapt, durează mai puțin să tai un buștean decât să citești această descriere a funcționării...

Utilajele sunt astfel proiectate încât, în condițiile unei utilizări normale și responsabile, orice accidentare este exclusă. În funcție de necesități, se poate alege unul dintre modelele existente. Variantele mai mici, cu care se pot tăia bușteni lungi de 60 cm. și care funcțio­nează cu alimentare la 220 de volți, costă în jur de 1.500 de euro. O astfel de mașinărie are o capacitate de lucru de aproximativ trei tone de lemne pe zi.

Pentru ferme mari, pentru utilizări industriale, comerciale sau în zone nealimentate cu electricitate, există și prese mai mari. Acestea pot tăia un buștean lung de până la 1,2 metri. Ca sursă de putere se pot folosi fie priza de putere a tractorului, fie curent trifazic de 380 de volți. Un astfel de dispozitiv poate tăia până la 16 tone de lemne pe zi. E drept că și prețul său ajunge la aproximativ 2.800 de euro.

Trebuie să mai adăugăm că dimensiunile acestor utilaje nu sunt deloc mari. Practic, un spațiu de aproximativ 2 x 2 metri este suficient pentru amplasarea unei prese. Această calitate le face ușor de transportat, manipulat și depozitat.

Alexandru GRIGORIEV

Abonează-te la acest feed RSS