Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a vândut direct populației, până în prezent, 1.065.229 metri cubi lemn pentru foc, iar până la finalul anului va pune pe piață direct către persoanele fizice interesate alți peste 700.000 metri cubi.

Potrivit unui comunicat primit la redacție, până la finalul anului Romsilva asigură furnizarea unui total de circa 1,7 milioane metri cubi lemn pentru foc din pădurile proprietatea publică a statului.

În acest moment, în depozitele ocoalelor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se află un stoc de circa 250.000 metri cubi lemn pentru încălzirea locuințelor.

Prețul mediu de valorificare a lemnului pentru foc din acest an este de 183,21 lei, fără TVA, iar prețul variază în funcție de specie, sortiment și locul de livrare. Numeroase ocoale silvice din cadrul Romsilva asigură, contra cost, și transportul lemnelor pentru foc.

Toate prețurile și volumele de lemn pentru foc sunt afișate la sediile ocoalelor silvice din cadrul Romsilva și, în format electronic și centralizat, pe pagina de internet www.rosilva.ro, la secțiunea „Disponibil lemn pentru foc“, aceste date fiind actualizate periodic.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Ceea ce se întâmplă în România este un dezastru economic, social și de mediu, rezultatul unei incapacități administrative a statului român, care ne menține în subdezvoltare. În Luna Pădurii trebuie sa avem în vedere situația reală din România: criza de resursă și prioritizarea direcționării resursei de lemn către lemn de foc prin Codul Silvic, criză  care pune presiune pe păduri  inclusiv  sub aspectul tăierilor ilegale.

Concomitent crizei  lemnului de foc - în fond o criză de resursă energetică -  statul român  se pregătește să permită exportul resurselor de gaze !  În condițiile în care, din totalul de 8 milioane locuințe, 4 milioane se încălzesc cu lemne, 2 milioane cu centrale individuale pe gaz și 2 milioane sunt racordate la sisteme centralizate, atragem și noi atenția că prin realizarea proiectului BRUA - conductă ce va lega exploatările României din zăcăminte de gaz din Marea Neagră cu Ungaria - această resursă a României va fi exportată în detrimentul populației României, care va rămâne captivă și fără alternative la încălzirea cu lemne.

Dacă rețeaua de distribuție gaze s-ar extinde și încă 2 milioane de locuințe ar fi racordate la gaze, consumul populației de gaze s-ar dubla, atingând 5 miliarde mc, în timp ce prin conducta BRUA 4 miliarde mc/an vor fi exportate către Ungaria!!! Atenție, dacă toate locuințele din România ar fi conectate la rețeaua de gaze, așa cum se întâmplă în țările civilizate, consumul de gaze abia ar atinge 7,5 miliarde mc/an, dintr-o producție totală de 15 miliarde mc/an a României estimată pentru următorii ani.

În acest timp, în care România se pregătește să exporte o mare parte din producția internă de gaze - printr-o conductă la care populația României nu va avea acces - să ne uităm ce se întâmplă pe segmentul lemnului de foc.

Pe fond, direcționarea resursei de lemn prioritar către lemn de foc este o pierdere din punct de vedere:

• economic - valorificăm resursa de lemn de foc cu randamente energetice mici, în loc să o lăsăm să intre în industrie, unde valoarea resursei prin prelucrare crește de 7-10 ori, produce PIB, locuri de muncă și aport valutar, dezvoltare rurală.
• social - pentru că nu are alternative energetice, populația din zona de câmpie plătește 5-600 lei mc, datorită costurilor ridicate de transport și distribuție a lemnului de foc; aceste costuri sociale înseamnă inclusiv depopularea zonei rurale.
• de mediu - arderea lemnului pentru încălzirea locuințelor este cea mai poluantă soluție de energie termică, datorită arderii parțiale, ca lemn verde. Bilanțul de carbon al României s-ar îmbunătăți foarte mult (beneficii din vânzarea de certificate de carbon, beneficii de mediu) prin racordarea la rețeaua de gaze și utilizarea lemnului în produse cu valoare îndelungată de întrebuințare/centrale pe cogenerare.

În fiecare an, între 15 martie și 15 aprilie este marcată Luna Pădurii, o perioadă dedicată sădirii arborilor,  activităților ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru protejarea pădurii și extinderii vegetației forestiere.

În această perioadă când pădurea este în centrul atenției, Comunitatea  Forestierilor- Fordaq atrage atenția asupra faptului că sectorul silvic din România este în continuare afectat de bine-cunoscuta modificare a art. 59 din Codul Silvic prin care s-a dorit ca masa lemnoasă din lucrările de rărituri, igienă și produse accidentale să fie exploatată în regie proprie sau prestații de către Romsilva și vândută direct către populație, pe bază de tabele de repartiție făcute de primării.

Noi  am spus: Romsilva nu are logistica și dotarea necesare pentru exploatarea în regie, sistemul de achiziții prin SEAP/recepții/vânzare a masei lemnoase din prestații de exploatare este foarte greu aplicabil, sunt volume mari  rezultate, de rășinoase nevandabile ca lemn de foc, lemnul va fi pe drumuri forestiere, îndepărtate de cererea de lemn de foc etc. Nu ne-a ascultat nimeni!

Astăzi putem să spunem pe cifre că modificarea art. 59 nu funcționează. Romsilva a oferit la prestații un volum de 1,77 milioane mc și a contractat în ianuarie doar 90.000 mc (5%), iar până la zi abia au ajuns la 150.000 mc. Atenție, contractat, nu exploatat și valorificat! Total exploatat în regie și prestații – 300.000 mc din totalul de peste 4 milioane de mc rezervați pentru exploatare în regie proprie sau prestații din produse principale și acea categorie specială din rărituri, igienă, accidentale. Minim 2 milioane mc nu vor intra în piață din volumul reținut pentru exploatare în prestații/regie proprie de către Romsilva, dacă art. 59 nu este modificat rapid. Iar criza de resursă de pe piața lemnului se va agrava în continuare - cu efectele sale asupra populației și industriei lemnului. În plus, masa lemnoasă din doborâturile de vânt de anul trecut putrezește în păduri – sute de mii de mc - datorită supra reglementării întocmirii APV-urilor, licitațiilor...

Anul 2018 va aduce celor peste jumătate dintre familiile din România care încă se încălzesc cu lemne prețuri mai bune. Cel puțin așa se arată acum, la început de an, potrivit noilor reglementări în domeniu. Dar noile norme aplicabile în domeniul silvic nu se referă doar la modul de exploatare a masei lemnoase, ci și la multe alte aspecte legate de gestionarea pădurilor. Noul Cod Silvic schimbă și el multe lucruri. Din acest motiv, activitatea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva se va desfășura sub semnul unor noi provocări în acest an.

Meseria de pădurar, din ce în ce mai periculoasă

Una dintre cele mai noi provocări cu care pădurarii se vor confrunta pare să fie cea a animalelor radioactive. Nu, nu este nicio glumă de prost gust și nici vreo găselniță a unei imaginații înfierbântate. La sfârșitul lunii decembrie, în județul Suceava a fost împușcat un mistreț a cărui carne depășea nivelul maxim admis de radioactivitate. „Este pentru prima oară când ne confruntăm cu o asemenea situație“, a arătat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al regiei. Animalul, împușcat pe un fond de vânătoare aflat la aproximativ 10 km de granița cu Ucraina, era infestat cu izotopii Cesiu 137 și 134. Conform specialiștilor, acești izotopi sunt specifici emisiilor pro­venite de la centrala nucleară de la Cernobâl.

„Fiecărui mistreț vânat i se face testarea pentru trichină și pentru pestă porcină africană, iar lotizat se face și testarea de radioactivitate“, a mai explicat dl Pahonțu. În orice caz, consumul cărnii radioactive constituie un risc pentru sănătate. Așadar, vânătorii din zonă sunt sfătuiți ca pe viitor să fie atenți și la radioactivitatea prăzii.

O altă concluzie, la sfârșitul anului 2017, este aceea că meseria de pădurar a devenit mult mai periculoasă. Dacă în anul 2016 numărul agresiunilor înregistrate asupra personalului silvic s-a ridicat la 22 de cazuri, în anul trecut a urcat la 37. Pe lângă aceasta, și modul în care aceste agresiuni au fost comise face să crească nivelul de îngrijorare. În ultimul an au fost situații în care braconierii sau hoții de lemne au tras cu armele, în mod deliberat, asupra pădurarilor care i-au surprins. Într-un alt caz, petrecut în județul Dolj, hoții de lemne l-au călcat cu mașina, în mod voit, pe pădurarul care încerca să-i oprească.

Și încă alte provocări...

Nici grija oamenilor față de pădure nu arată să fi crescut. Numărul incendiilor a crescut cu 240%. În primele nouă luni din 2017, în total 1.413 hectare de pădure, din care 1.311 de litieră și 101,8 suprafețe recent regenerate, au căzut pradă flăcărilor. 75.240 de puieți plantați recent, în valoare de 84.800 lei, au ars în urma neglijențelor criminale. Cele mai multe incendii au fost provocate de focurile nesupravegheate din apropierea pădurilor, iar propagarea lor a fost favorizată și de vremea secetoasă.

La aceste aspecte ar mai fi de adăugat că 2017 este al doilea an la rând când, în urma unei Ordonanțe de Guvern, 90% din profitul realizat de Regie a mers direct la Bugetul de Stat. „O astfel de măsură este suportabilă pe termen scurt, un an sau doi. Dar pe termen mediu face imposibilă realizarea de investiții și conduce la rezultate nedorite“, a comentat, succint, dar cuprinzător, consecințele unei astfel de politici asupra Romsilva dl Pahonțu. De notat că, în conformitate cu legislația în vigoare, jumătate din profitul realizat trebuie să rămână la dispoziția regiei.

O altă sarcină rezultă din prevederile noului Cod Silvic. Romsilva va trebui să preia în pază pădurile ce vor fi identificate ca neadministrate de proprietarii lor de drept. Ca urmare, în jur de 800.000 de parcele de păduri vor trebui păzite suplimentar de pădurarii regiei. În noile condiții, despre care am vorbit mai sus, nu este o sarcină ușoară...

În 2018, de patru ori mai mult lemn de foc livrat direct

În anul 2017, cantitatea de lemne de foc livrată direct către populație de Regia Națională a Pădurilor s-a ridicat la peste un milion de metri cubi. Prețul mediu a fost unul social, de aproximativ 150 lei/m.c.

Această cantitate a reprezentat doar 15% din volumul de masă lemnoasă pusă pe piață de Romsilva. Doar atât i-a fost permis regiei să exploateze în regim propriu, restul fiind oferit, prin licitații publice, firmelor autori­zate care exploatează și comercializează masa lemnoasă, inclusiv lemne de foc.

De asemenea, Romsilva a realizat un inventar al comunităților dependente de lemnele de foc din pădurile de stat și a încheiat, în primele nouă luni, 1.151 de parteneriate cu autoritățile locale, beneficiare fiind 1.945 de comunități locale. În cadrul acestor parteneriate, au fost livrate 302.021 de metri cubi lemne de foc până la finalul anului, la prețuri accesibile.

În urma modificărilor legislative recente, generate de înlocuirea HG 617/2016 cu HG 715/2017, în 2018 Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va putea exploata în regie proprie aproximativ 40% din volumul de masă lemnoasă, însemnând și o majorare a volumului de lemn de foc livrat populației, la prețuri accesibile. Practic, conform declarațiilor directorului general Dragoș Ciprian Pahonțu, cantitatea va atinge cifra de patru milioane metri cubi. Trei milioane vor proveni din activități de îngrijire, iar un milion vor rezulta în urma sortărilor masei lemnoase recoltate. Menționăm că prin lemn de foc se înțelege lemnul de lucru cu un diametru de maximum 24 cm.

Totuși, este important de știut că Romsilva nu dispune de mijloace de transport adecvate. Prin urmare, cei care doresc să achiziționeze lemne de foc de la regie vor trebui să își asigure transportul de la punctele de exploatare la domiciliu. Acest lucru se dovedește a fi costisitor și, de multe ori, greu de realizat, mai ales pentru cei care locuiesc în zonele de câmpie, departe de punctele de exploatare.

Cererea de rășinoase, în creștere

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva are pentru anul 2018 un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Licitația principală organizată în acest scop în luna decembrie 2017, prin direcțiile silvice, în ultima lună, a reprezentat un succes, consideră conducerea regiei. Au fost adjudecate 90,77% din volumul total de masă lemnoasă oferit la licitație, adică 3 milioane de metri cubi, din totalul de 3,3 milioane metri cubi oferiți.

În cadrul licitației principale a fost oferit un volum de aproximativ 34% din masa lemnoasă ce urmează a fi recoltată, urmând ca pe parcursul anului 2018 să fie organizate alte licitații publice pentru adjudecarea masei lemnoase din pădurile de stat administrate de Romsilva.

La licitațiile publice participă numai firmele autorizate. „Până nu demult aveam de a face cu firme care se ocupau, de fapt, cu revânzarea. Acum am lucrat cu firme care se ocupă, într-adevăr, cu prestarea de servicii“, a ținut să precizeze dl Pahonțu.

Din lemnul oferit la adjudecare, aproape 790 de mii de metri cubi au fost rășinoase, aproape 1,49 milioane de metri cubi din specia fag, 300 de mii de metri cubi stejar, 362,5 mii metri cubi diverse specii tari și 518,6 mii metri cubi din diverse specii moi.

Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 de lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 de lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag.

De notat că aceste prețuri se situează la nivelul prețurilor medii europene. O altă anomalie înregistrată anul acesta este prețul mare al lemnului de rășinoase, în comparație cu cel al altor specii. „În ultima perioadă a existat o cerere foarte mare pentru această categorie, ceea ce a dus la o creștere oarecum artificială a acestui preț“, a mai explicat directorul general al regiei.

Venituri mai mari, cu exploatări mai puține

În administrarea Regiei Naționale a Pădurilor se află și 26.000 km de drumuri. În ultimul an, peste 6.000 de kilometri au fost construiți de la zero sau reabilitați. Pentru acestea au fost realizate investiții totale de 163,8 milioane lei, dintre care 88,8 milioane au provenit din fondul de accesibilizare, iar 75 de milioane de lei din fonduri proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri mai mare cu 15% și cu venituri cu 9% mai mari decât datele planificate. Profitul brut de 284,3 milioane de lei a înregistrat o creștere de 67% față de cifra prognozată, adică 170 de milioane de lei. Și cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 15% față de cifrele prognozate, astfel încât Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a încheiat anul cu o cifră de afaceri de 1.853.642.000 de lei.

La capitolul vești bune este de bifat și faptul că, față de un program prognozat de recoltare a masei lemnoase de 9,56 milioane de metri cubi, la finalul anului s-au recoltat doar 9,37 milioane de metri cubi, adică 98% din program, rămâ­nând nerecoltați 185 de mii de metri cubi.

Zile mai bune pentru pădurile românești

În afară de aceasta, în 2017 Romsilva a plantat, în cadrul campaniilor de împădurire, peste 33 de milioane de puieți forestieri, regenerând o suprafață totală de 15.451 de hectare de păduri. Dintre acestea, 9.462 de hectare sunt regenerări naturale și 5.989 de hectare regenerări artificiale, prin împăduriri.

Regia a identificat în ultimul an și a propus pentru a fi incluse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine 3840,4 hectare de păduri de stat, care se adaugă celor 9.983 de hectare deja înscrise.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844 de hectare păduri cvasivirgine.

Alte 24.341,3 hectare valoroase de fag din pădurile de stat au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, într-un demers comun cu Ministerul Apelor și Pădurilor și organizațiile de mediu WWF România și Greenpeace România.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, cu o suprafață cumulată de aproape 850 de mii de hectare, din care 580 de mii sunt păduri. Din acestea, aproape 175 de mii de hectare de pădure sunt incluse în zone de protecție strictă sau integrală. Suprafața cuprinsă în zonele de protecție a crescut cu peste 2.200 de hectare în 2017, Romsilva depunând eforturi pentru creșterea zonelor de nonintervenție în parcurile naționale și naturale.

La ora actuală, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, adică aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Alexandru GRIGORIEV

„Romsilva a încheiat anul 2016 cu rezultate foarte bune. În același timp, au fost create premisele ca și în anul 2017 activitatea Regiei să se desfășoare în condiții bune, care să conducă la rezultatele scontate“, a apreciat domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Venituri mai mari, cu mai puțin lemn tăiat

Conform datelor prezentate de domnia sa, veniturile totale obținute în anul 2016 sunt de 1,932 miliarde lei, față de 1,842, câte erau prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli. Aceasta în condițiile în care au fost recoltați cu aproximativ 820.000 metri cubi de lemn mai puțin decât era planificat. „Este un lucru bun că am reușit să menținem în rezervă această cantitate de lemn. Este o presiune mai mică pe care am pus-o asupra pădurilor“, apreciază conducătorul regiei.

Una dintre cele mai mari realizări în domeniul depășirilor este la capitolul reîmpăduriri. Aproape 16.000 ha de pădure au fost regenerate în mod artificial sau natural în cursul anului trecut.

Cu acestea, suprafața totală de pădure rege­nerată în ultimii 25 de ani a ajuns să depășească 528.000 ha.

Cea mai mare parte a veniturilor realizate, aproape 87%, au provenit din vânzarea de masă lemnoasă. Alte cinci procente au fost obținute în urma serviciilor asigurate altor proprietari de păduri. Cele 30 de păstrăvării au produs 531 tone de pește, cu 23 mai mult decât era planificat. Au fost valorificate 173,8 tone carne de vânat, iar cele trei fazanerii ale Romsilva au obținut 28.598 de fazani.

O reușită importantă a celor 16.500 de angajați ai regiei a fost și reducerea furturilor de lemn. În primele nouă luni ale lui 2016, cantitățile de lemn tăiat ilegal din pădurile statului s-au ridicat la 36.000 mc, adică 0,3 – 0,4%, din cantitatea totală de lemn tăiat.

Lemnul de foc, o prioritate esențială

„Lemnul de foc a fost, în ultima parte a anului 2016, una dintre prioritățile esențiale pentru regie“, a ținut să precizeze dl Pahonțu. „În prima jumătate a anului 2016 legislația nu ne permitea să punem lemn pe piață în mod direct decât dacă rămânea neadjudecat după două licitații și o negociere directă. Lucru care, evident, nu se întâmpla.

Începând din toamnă, am putut vinde direct lemn de foc. Având în vedere situația, am făcut un efort să putem asigura cantități suficiente. Așa se face că, dacă în primele opt luni ale anului au fost puși pe piață direct 450.000 mc, în ultimele patru luni au fost vândute încă 400.000“, a mai adăugat directorul Romsilva.

„Punerea pe piață a acestor lemne de foc a reprezentat un efort major, în condițiile în care Romsilva administrează doar 49% din fondul forestier existent în România, iar 85% din dreptul de recoltare a fost vândut societăților comerciale atestate, în conformitate cu legislația existentă. Ca urmare, toate aceste cantități au fost obținute din cele 15 procente din masa de recoltat, rămase în patrimoniul regiei“, a ținut să sublinieze Dragoș Pahonțu.

Prețul mediu pentru metrul cub de lemn de foc oferit de Romsilva a fost de 132 lei, de trei – patru ori mai mic decât cel de pe piața liberă.

Licitațiile pentru 2017, aproape încheiate

Pentru anul 2017 au fost deja adjudecate, prin licitații publice, drepturile de recoltare pentru 3.336.590 mc de lemn, reprezentând 78% din volumul brut oferit agenților economici pentru anul acesta. Prețul mediu de pornire a licitației a fost de 149,48 lei/mc, iar cel de vânzare a urcat până la 185,64. La licitația principală au fost oferiți 1.223.491 mc rășinoase, 549.977 mc fag, 330.913 mc stejar, 552.577 mc diverse specii tari și 636.39 mc esențe moi.

În ceea ce privește modul în care au fost cheltuiți banii Romsilva, conducerea Regiei a fost la fel de transparentă. 88,5 milioane lei au fost cheltuiți pentru investiții, iar alte 100 milioane au fost adăugate fondului de accesibilizare. În acest din urmă capitol sunt incluse investițiile necesare pentru construcția a 127 de drumuri noi și 210 reabilitări/refaceri. Lungimea totală a drumurilor pe care s-a intervenit a fost de 1.626 kilometri. Alte drumuri, cu o lungime de 513 km au fost proiectate, lucrările urmând să înceapă în 2017.

Din fondul de investiții, 56,3 milioane de lei au fost cheltuite pentru cumpărarea de utilaje productive. 4,48 milioane lei reprezintă suma pusă la dispoziția hergheliilor aflate în administrarea Romsilva. O sumă însemnată, 777.000 lei, a fost cheltuită pentru funcționarea pepinierelor, care au furnizat puieții nece­sari regenerărilor de pădure.

„E important să fim alături de proprietarii de păduri!“

Dincolo de toate cifrele prezentate, cele mai importante realizări ale Romsilva sunt legate de modul în care personalul regiei cooperează cu ceilalți proprietari de păduri. Această chestiune este cu atât mai importantă cu cât, deși Romsilva reunește cei mai numeroși specialiști în domeniu, administrează mai puțin de jumătate din pădurile din România.

„Față de alte țări, în România nu s-a făcut niciodată educație forestieră, în adevăratul sens al cuvântului. Tocmai de aceea este important să fim alături de proprietarii de păduri“, consideră dl Pahonțu.

Noua legislație, recent intrată în vigoare, face posibil ca posesorii de păduri cu suprafețe de sub 30 ha să poată solicita Romsilva, cu titlu gratuit, atât paza pădurilor, cât și supravegherea stării de sănătate. „Acesta este un pachet de măsuri de minimis, cuprins în HG 864. O altă prevedere legală obligă regia să intervină și pentru combaterea dăunătorilor“, a mai arătat șeful Romsilva.

„În concluzie, 2017 poate fi un an bun pentru pădurile României, dacă lucrurile vor continua să se mențină pe făgașul acesta“, nădăjduiește directorul general al Romsilva.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 44-45

Încălzirea cu lemn de foc la țară și cea în sistem centralizat sunt comparabile ca preț, costând, în medie, 1.200-1.500 lei/iarnă, a declarat, marți, directorul general al Romsilva, Ciprian Pahonțu, într-o conferință pe teme de energie.

"Am făcut simulări. Încălzirea cu lemnul de foc sau cu RADET sunt comparabile, ca preț. Se ridică la 1.200 — 1.500 lei. Încălzirea cu lemne necesită o depozitare, o tăiere, introducere într-o sobă de teracotă sau, mai modern, există aceste sobe cu randamente foarte bune și cu gazeificare..Pe de altă parte sunt și avantaje când miroase așa un pic a rășină în cameră", a spus Pahonțu.

El a precizat că Romsilva vinde lemn de foc cu 153 de lei pe metru cub, în timp ce în sectorul privat prețul poate depăși 400 lei.

"Nu există reglementare a prețului de lemn de foc pe piața privată. Este opțiunea agenților economici privați la ce preț și în ce condiții de eficiență vând. Romsilva face niște eforturi să aducem la un preț bun, de 153 lei. Noi deținem undeva la mai puțin de 8% din piață. Ca populația să cumpere lemn de foc trebuie să se adreseze ocolului silvic din zona unde stă", a mai spus directorul general al Romsilva, la o conferință organizată de Focus Energetic.

Sursa: AGERPRES