reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Sep 2019

În județul Prahova continuă jefuirea pădurilor

Cu cât se apropie anotimpul friguros, cu atât se întețesc atacurile asupra pădurilor din Prahova. Faptul ne este confirmat și de autoritățile în domeniu, care constată acum noi și noi tăieri ilegale de arbori în mai multe localități ale județului. Potrivit ing. Dumitru Drăgoi, șeful compartimentului de profil de la Direcția Silvică Prahova, pe cele nouă luni din acest an, au fost constatate pierderi de peste 1.250 metri cubi de material lemnos, evaluate la peste 230.000 lei, adică două miliarde lei vechi, pagube nerecuperate de la făptași. Sigur, acum nu au mai fost cazuri de versanți întregi defrișați ca în anii anteriori, când pagubele erau și de câteva ori mai mari. Din fericire, nu au fost afectate nici acele păduri virgine, precum cele de la Valea Doftanei și de la Azuga. Dar fenomenul rămâne îngrijorător!

„Prin acțiunile noastre, comune cu Poliția și cu Jandarmeria, la care se adaugă acum și cele cu nou înființata Gardă Forestieră, tăierile ilegale de arbori au fost diminuate mult. Acestea continuă însă în diferite puncte nevralgice din județ, cu comunități paupere, așa cum ar fi cele de la Dițești-Filipeștii de Pădure, Slon-Cerașu, Plaiul Câmpinei, Drăgăneasa, Verbila, Jugureni, Călugăreni, Vălenii de Munte, dar și cele din orașul Boldești-Scăieni. Aici există o importantă comunitate care trăiește chiar în mijlocul pădurii statului, viața acesteia depinzând mult de sustragerile de lemn. O serie de indivizi certați cu legea taie arborii, în voie, ziua în amiaza mare, arbori, pe care îi sustrag și îi valorifică de la ei de acasă. Vă întrebați ce fac pădurarii noștri? Fac razii, îi prind, le confiscă căruțele, camionetele ori camioanele, motofierăstraiele; unora li se întocmesc acte de contravenție, altora li se fac dosare penale, astfel că unii ajung și la pușcărie. Dar mulți dintre aceștia revin la tăieri ilegale. continuă apoi să fure... Așa se face că o treime din lemnul furat pe ansamblul județului, adică 423 mc, nu poate încă să fie justificat de lucrătorii silvici, iar de recuperarea pagubelor, nici pomeneală.“

Aproape 20.000 ha de pădure, în grija nimănui!

Aflăm apoi astfel de la șeful compartimentului de protecția pădurilor că, în afara celor 90.524 ha de păduri ale statului și ale altora 21.168 ha, păduri ale sătenilor, toate acestea aflate sub protecția Direcției Silvice Prahova, ar mai exista acum și alte circa 20.000 ha de fond forestier, proprietate privată, lăsate mai degrabă în grija nimănui. Aceasta deoarece deținătorii lor fie nu doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Direcția Silvică Prahova, fie lasă pădurile în grija nimănui. Deși de aici se fură cel mai mult, nimeni nu reclamă tăieri ilegale de arbori! Iată că în felul acesta înțelegem că pagubele puse pe seama pădurilor din județ sunt și mai mari comparativ cu cele prezentate în statisticile oficiale...

Am dorit să cunoaștem și punctul de vedere al Gărzii Forestiere Ploiești, unitate cu competențe în domeniu, atât în fondul forestier din Prahova, cât și în județele vecine, respectiv, Dâmbovița și Argeș, unde furturile de lemn sunt la fel de mari. Șeful acestei unități, ing. Viorel Mihălcioiu, ne-a declarat că existența acestor păduri ale nimănui continuă să amplifice fenomenul furtului de lemn. Interlocutorul nostru ne mai spune că, din datele pe care le deține, pe ansamblul țării ar fi vorba de cel puțin jumătate de milion de ha de pădure aparținând a peste 800.000 de cetățeni, cei mai mulți neidentificați încă. Este vorba de acei săteni care ar fi primit anumite parcele de pădure, prin anii 1990. Interlocutorul nostru ne mai spune că mulți dintre aceștia nu dețin întreaga documentație necesară și nici nu știu exact nici acum limitele suprafețelor primite. Ca urmare, nici nu pot încheia contracte de pază și de alte servicii cu organele silvice respective.

După legea românească, hoțul de pădure rămâne cu un păcat, iar păgubașul, cu două!

„Situația este foarte complicată, mai arată inspectorul-șef de la Garda Forestieră Ploiești, care adaugă că de aici, de la existența acestor păduri ale nimănui, provin și cele mai multe tăieri ilegale de arbori. Unii dintre deținători ar fi plecați în diferite țări ale Europei și Americii, alții au doar calitatea de moștenitori. Fără forme legale, însă. Garda Forestieră a inițiat o amplă acțiune de identificare a tuturor acestor deținători de păduri particulare, cu probleme, pentru a se intra în legalitate. Acțiunea trenează deoarece și cei identificați nu optează pentru a încheia un contract de pază cu Romsilva. Prin acest contract deținătorul poate obține dreptul de a tăia o anumită cantitate de lemn, anual, pe care unii ar prefera să taie cât vor ei. Și nu după lege. Neavând contract de pază, în cazul furtului de lemn, potrivit legii, păgubașul este obligat să plătească jumătate din cuantumul pierderilor constatate. Așadar, hoțul se alege cu un păcat, dacă este prins, iar păgubitul cu două. Așadar, omul rămâne și fără lemn, și cu obligația să suporte jumătate din pagubă! Ce fel de treabă este asta? Ing. Viorel Mihălcioiu aduce în discuție și o altă problemă care generează acum furtul de lemn din pădure – neputința pădurarilor de a acoperi perimetrul încredințat, dar și de absența depozitelor de lemn de foc de la sate. Practic, oamenii satelor nu au de unde cumpăra lemn de foc, al cărui preț este acum exagerat de mare, de peste 400 lei metrul cub, iar omul are nevoie pentru iarnă de cel puțin 5 mc lemn, afirmă șeful Gărzii Forestiere de la Ploiești!

„S-ar cuveni, mai spune acesta, ca atât administrațiile locale cât și cele județene să găsească acele modalități legale de a oferi sătenilor lemnul de foc necesar pentru perioada iernii. Altfel, jaful din păduri ar putea continua, cu urmări grave.“ În același timp, mai afirmă șeful Gărzii Forestiere Ploiești, se pune și problema asigurării unei încărcări corecte de sarcină a pădurarilor. Astfel că un pădurar, potrivit normelor, ar trebui să aibă în grija sa paza a 1.000 ha în zona de munte și a 200-250 ha în zona de câmpie. În fapt ,aceștia au în grija lor suprafețe de pădure cu mult mai mari! Astfel, nu în toate cazurile nu se poate asigura aplicarea corectă a Codului Silvic.

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 46-47

Camion confiscat pentru lemn nedeclarat

Pe data de 19 octombrie, a avut loc la București, Congresul Național al Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România. Desfășurat la Palatul Patriarhiei, congresul a avut pe ordinea de zi mai multe probleme grave cu care se confruntă sectorul forestier din România.

Printre altele, participanții la congres au ținut să sublinieze faptul că industria lemnului din România cunoaște una dintre cele mai proaste perioade din istoria sa, în principal din cauza unor OUG făcute ”pe genunchi”. ”Din acest motiv, România își subminează propria economie, lovind una dintre ramurile cele mai productive”, după cum a arătat unul dintre participanți. Concret, Cătălin Tobescu, vicepreședintele Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România a declarat că ”ultima ordonanță de urgență emisă de Guvern în această toamnă ne-a lovit cel mai puternic. Este vorba de ordonanța care prevede noi sancțiuni în domeniul contravențiilor în sectorul forestier. Concret, dacă un transport este depistat și cu 0,1% material lemnos în plus de către autorități, nu numai că este confiscat lemnul, dar este confiscat și camionul. Iar acum, transportatorii nu mai vor să transporte material lemnos. Este un blocaj fără precedent în sector”.

Sate fără criminalitate. Prevenirea furturilor de animale şi păsări

Un studiu realizat de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii scoate la iveală faptul că furturile de animale şi păsări sunt comise cu o frecvenţă mai mare în lunile mai, noiembrie şi decembrie. Dintre condiţiile care favorizează pentru comiterea unor astfel de fapte, cele mai des întâlnite sunt următoarele:

– lăsarea liberă a animalelor în locurile de păşunat, fără supraveghere;

– asigurarea deficitară a locurilor unde sunt ţinute animalele şi păsările în gospodării;

– lipsa unui sistem de pază comunală;

– iluminatul public insuficient, în special în cazul locuinţelor mărginaşe;

– lipsa de vigilenţă a paznicilor din cadrul fermelor şi neefectuarea controlului asupra modului de executare a pazei de către angajaţi.

Un exemplu concret îl constituie un caz petrecut recent în judeţul Vrancea. Un sătean a legat un viţel într-o zonă de păscut din afara satului, iar seara, când s-a întors să îl ia, nu l-a mai găsit. Peste două săptămâni, alţi doi viţei, aparţinând aceluiaşi localnic, au dispărut în acelaşi mod. Din fericire, ulterior au fost găsite resturi ale celor trei animale într-o pădure şi, plecând de la acestea, anchetatorii au reuşit să îi depisteze pe autori. Aceştia erau paznici ai unei turme de bovine ale satului, care, văzând că viţeii legaţi pe păşune sunt nepăziţi, i-au dezlegat şi i-au inclus în turma pe care o păzeau. Pe parcursul nopţii, ajutaţi de alţi complici, au dus animalele furate la locuinţa unuia dintre ei, unde le-au tranşat. Persoana păgu­bită a fost nevoită să se constituie parte civilă în proces, pentru a-şi recupera prejudiciul.

Autorii unor astfel de fapte acţionează fie individual, de obicei în cazul furturilor de păsări, fie în grup organizat, ca în cazul furturilor de animale. În încercarea de a scăpa, atunci când sunt observaţi, aceşti indivizi pot fi foarte periculoşi. De multe ori, aceşti hoţi nu au posibilitatea materială de a îi despăgubi pe proprietarii animalelor.

Pentru a nu fi puşi în vreuna dintre situaţiile neplăcute de mai sus, este mai bine să prevenim astfel de fapte, luându-ne un minim de măsuri de siguranţă:

– asiguraţi cu sisteme de închidere solide spaţiile în care sunt închise animalele şi păsările şi lăsaţi, pe cât posibil, o lumină aprinsă pe timpul nopţii, în zona respectivă;

– nu vă lăsaţi animalele nesupravegheate pe păşuni, izlazuri sau alte locuri;

– dacă angajaţi o persoană ca paznic pentru animalele dumneavoastră, manifestaţi o atenţie sporită, pentru a nu angaja „lupul paznic la oi“; încercaţi să aflaţi cât mai multe date despre persoana respectivă şi cereţi-i chiar şi o recomandare;

– nu amplasaţi adăposturile pentru animale la o distanţă mare de gospodărie, fără a fi supravegheate;

– unul sau doi câini de pază pot fi de mare ajutor pentru a îi ţine departe de infractori;

– atunci când un necunoscut pretinde că este amator să cumpere animale, încercaţi să îi reţineţi semnalmentele şi numărul de înmatriculare a autoturismului cu care se deplasează;

– solicitaţi autorităţilor să organizeze paza comunală; aceasta ar trebui să aibă în vedere în special casele de la marginea satului şi fermele zootehnice;

– niciodată nu achiziţionaţi animale despre care bănuiţi că provin din furturi!

Dacă sunteţi martorul sau victima unei infracţiuni de furt de animale sau păsări, anunţaţi de urgenţă poliţia la numărul 112!

Daniel ANCA,

Inspector de poliţie
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Proiectul noului Cod silvic urmăreşte diminuarea furturilor de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor

Diminuarea furtului de masă lemnoasă prin înăsprirea pedepselor reprezintă principalul obiectiv al proiectului noului Cod silvic, care va fi lansat săptămâna viitoare în dezbatere publică pe site-ul apepaduri.ro, potrivit declaraţiilor ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, făcute duminică la Radio România Actualităţi.

'Sunt decisă să fac un act normativ care să diminueze furtul de masă lemnoasă. În două-trei zile voi avea o discuţie la nivel de prim-ministru pentru a agrea câteva principii ale acestui nou cod. Domnul prim-ministru Victor Ponta şi întreg Guvernul aşteaptă acest cod şi au declarat că susţin măsuri drastice. Eu, cel puţin, voi pune în dezbatere publică, începând cu săptămâna viitoare, acest Cod silvic. În 21 mi-am propus, pentru că este şi Ziua Pădurii, 21 martie, şi apoi vor urma o serie de dezbateri atât în Bucureşti, cât şi în ţară, mai ales în zonele în care furtul de masă lemnoasă a fost mai accentuat', a precizat oficialul citat. 

Lucia Varga a arătat că de la preluarea portofoliului de la Ape şi Păduri primeşte nenumărate reclamaţii referitoare la nereguli în gestionarea pădurilor iar problemele din această zonă sunt majore.
'Am informaţii, vă spun, din teren, de la profesionişti, îi controlez şi din păcate observ ca sunt multe nereguli şi de aceea misiunea mea este şi să îndrept aceste nereguli', a menţionat oficialul citat.
Ea a arătat, totodată, că speră ca, odată cu modificarea legislaţiei, numărul de dosare penale pentru nereguli înaintate Parchetului să aibă finalitate, pentru a descuraja furtul.

'Vreau să vă spun că au fost foarte multe cazuri în care aceste nereguli au fost sesizate, au fost întocmite dosare penale, au fost trimise în instanţă, înaintate Parchetului, şi, din păcate la Parchet, invocându-se vicii de procedură, nu au fost trimise în multe cazuri în instanţă. Prin clarificarea legislaţiei, sperăm noi ca numărul de dosare înaintate Parchetului să fie şi cu finalitate, pentru a descuraja până la urmă, furtul', a mai spus Lucia Varga. 
Pe de altă parte, ministrul a menţionat că în Camera Deputaţilor, pe ordinea de zi, a existat un proiect de act normativ de modificare a Codului silvic care, însă, este de neacceptat şi a fost retrimis la comisie.
'Două lucruri erau de neacceptat. În primul rând, faptul că puteau să taie în avans faţă de amenajamentele silvice, ceea ce, din punctul de vedere al specialiştilor, este de nepermis - şi al meu personal, desigur - şi a doua problemă este cea referitoare la pedepse, pentru că noi considerăm că pedepsele trebuie să fie drastice, pentru a diminua furtul de mase lemnoase', a arătat Lucia Varga.

În context, aceasta a menţionat că prevederile din noul Cod silvic vor viza înăsprirea pedepselor, o gestionare mai bună a micilor proprietăţi şi gestionarea durabilă a pădurilor.
'Vrem să facem un Cod silvic aliniat, dacă vreţi, la prevederile din alte ţări din Europa şi de aceea, tocmai pentru că schimbă radical conceptul de a gestiona durabil pădurile, va fi nevoie de sprijinul a cât mai multor instituţii şi a opiniei publice', a mai spus ministrul delegat pentru Ape şi Păduri.

În acest sens, Lucia Varga a menţionat că intenţionează să redea dreptul jandarmilor de a face controale în pădure.

'Să tăiem, dar să exploatăm durabil, adică după reguli, după amenajamente, ori acum acest lucru nu se întâmplă şi vreau să subliniez încă o dată, fiecare cetăţean trebuie să ştie că pentru el, personal, pentru sănătatea lui, pădurea este foarte importantă. Pădurea e plămânul planetei, până la urmă, ne furnizează aerul de care avem nevoie', a mai arătat ministrul de resort.

Varga consideră că trebuie acordată o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor şi îngrijirii acestora, arătând, însă, că nu susţine includerea lor în intravilan.
'Nu trebuie incluse în intravilan, aşa cum s-a dorit. Dar trebuie să acordăm o atenţie sporită pădurilor de la marginea oraşelor pentru că oamenii vor să se plimbe în acele păduri, să se recreeze şi trebuie să găsim o modalitate prin care acele păduri să fie accesibile oamenilor şi să fie oarecum îngrijite, pentru că acum, din păcate, mai ales primăvara, pe marginea pădurilor de lângă marile oraşe sunt deşeuri abandonate. Eu personal nu susţin în acest moment includerea lor în intravilan', a subliniat Lucia Varga.

Pe de altă parte, ministrul a anunţat că intenţionează că realizeze un cadastru al pădurilor.

Conform datelor oficiale, suprafaţa acoperită cu păduri din România se situează mult sub media Uniunii Europene, respectiv 29% faţă de 42%.

Un studiu realizat de Greenpeace arată că, în perioada 2000-2011, suprafaţa forestieră totală despădurită şi degradată a fost de 280.108 hectare (aproximativ 28.000 hectare/an), jumătate din această arie aflându-se în actualele arii protejate. De asemenea, în perioada 2009-2011, în România au existat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori care s-au soldat cu sancţiuni, precum amenzi contravenţionale sau dosare penale, în funcţie de gravitatea faptei.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS