- Agrotehnica
- Septembrie 13 2023
Mihai a dat munca din străinătate pe o cultură de mure din România
Cultivarea fructelor de pădure, o afacere de succes. Aflaţi povestea unui fermier cu o producţie de câteva tone de fructe la hectar. Mihai Sandu, un tânăr de 33 de ani din Miroslava, județul Iași, s-a apucat în anul 2019 de cultivarea fructelor de pădure, mai exact mure și zmeură. Acum cultivă o suprafață de 1,5 ha, mai multe soiuri, iar producția este de 10 tone/ha.
„Avem o plantație de zmeur și mur pe o suprafață de 1,5 ha. Pe lângă aceasta mai avem și o minifermă de păsări, prepelițe și găini ouătoare în Vorovești, comuna Miroslava, județul Iași. În acest moment a început deja să se coacă zmeura și murele, dar noi avem mai multe soiuri, ca să lungim perioada de fructificare până toamna târziu, până cade bruma.
Avem cinci soiuri de mur, pe o suprafață de 7.000 mp, respectiv Arapaho, Triple Crown, Locnest, Navaho şi Chester. Am 33 de ani, iar pasiunea aceasta a început văzând pe Internet alți producători și fermieri care aveau deja culturi înființate; mi-a plăcut foarte mult, iar noi, lucrând în străinătate, în Italia, ne-am întrebat ce business ne-am putea face cu banii strânși. Ne-a atras din prima cultura de mur, iar ulterior ne-am apucat și de zmeură. Singura problemă la această cultură este apa, în rest plantele sunt foarte viguroase, rezistând foarte bine la frig. Am înființat plantația în anul 2019, toamna, având plantația în al patrulea an. Noi producem undeva la 10 tone/ha, dar anul trecut am produs doar jumătate, dacă nu chiar mai puțin“, specifică Mihai Sandu, producător local din Miroslava, județul Iași.
Vârful de recoltă a murelor este în lunile iunie-iulie, atunci când temperaturile sunt crescute și grăbesc coacerea fructelor. Este recomandat să le culegi atunci când sunt mari și uniforme și să le consumi proaspete; murele sunt fructe perisabile, așadar le poți depozita în frigider pentru a le putea consuma o perioadă mai îndelungată de timp.
Beatrice Alexandra MODIGA
- Agrotehnica
- Octombrie 03 2019
Afacere mixtă - creşterea struţilor și… fructe de pădure
Valerica şi Florin Mihai din Pădureni, comuna Grajduri, judeţul Iași, formează o familie de gospodari cum rar mai vezi. Muncitori din fire, au crezut în visul lor, să aibă struţi şi o plantaţie cu de toate, de la mur până la agrişe şi goji. Nu s-au gândit niciodată la o afacere de pe urma struţilor, dar în ceea ce priveşte fructele de pădure spun că sunt nechimizate şi îşi aşteaptă doritorii.
Ouăle de struţ... un lux al gustului
Au vrut să crească struţi şi au reuşit. Sunt mândri că şi-au întregit familia cu aceste păsări gigant, după multe căutări şi economii adunate, ne spune Valerica. „Acum patru ani am văzut un reportaj despre struţi și am rămas atât de fascinați și plăcut impresionați, încât amândoi am decis să ne mărim familia, impropriu spus. Am început căutările pe Internet, care s-au dovedit a fi mult prea îndelungate, dar într-un sfârşit am contactat o persoană din Bacău, de la care am cumpărat trei pui: două femele și un mascul, după cum a spus vânzătorul. Mare ne-a fost mirarea, după un an şi jumătate, când am aflat că erau de fapt trei masculi! Am economisit, am reiniţializat procesul de căutare și cu multă răbdare am reușit să cumpărăm și două femele, astfel încât familia noastră să fie completă. Între timp ni s-au lungit ochii după cel puţin un ou, dar datorită alimentației și a mediului de viaţă acest dar ne-a fost oferit după doi ani și jumătate“, adaugă aceasta.
Alimentația acestora constă într-o anumită combinație de cereale, din care nu lipsește lucerna care diferă atât în funcție de vârstă, cât și de perioada de împerechere, ne spune crescătoarea. „În ceea ce privește condițiile de adăpost, nu sunt foarte pretențioși; de exemplu, noi am construit un spațiu special amenajat în concordanță cu variația temperaturilor, astfel încât vara pot alerga în livadă, iar iarna pot sta în adăpost. Nu ne-am gândit niciodată la o afacere de pe urma lor. Mereu am sperat să atragem și alți oameni în acest lux al gustului prin ouăle de calitate superioară cu proprietăți deosebite, dar ne-am izbit deseori de un zid al reticienţei acestora în ceea ce priveşte mărimea sau prețul. Speranța noastră încă este încă vie, de aceea tot încercăm să atragem atenția prin intermediul rețelelor de socializare, un spațiu virtual nelimitat“, mai precizează Valerica Mihai.
Jumătate de hectar cu fructe de pădure
Totodată, fiind într-un continuu proces de dezvoltare și mereu ghidați de curiozitate, cei doi au ales și o altă modalitate de a promova natura și darurile acesteia. „Deținem în prezent și o plantaţie de mur fără spini, cu fructe mari și gustoase, două soiuri de zmeură, aronia, afine, coacăze roșii, câteva agrişe și goji, toate acestea pe aproximativ jumătate de hectar. Efortul și munca depusă pe această plantaţie sunt nemăsurabile, foarte importantă fiind și investiția financiară“, adaugă aceasta.
Datorită faptului că nu au stropit fructele cu nimic familia Mihai suferă an de an în ceea ce privește cantitatea de fructe care se strică din cauza vremii, dar cu toate acestea pentru ei sănătatea lor şi a celor din jur este cea mai de preţ comoară. „Îndrăznim să ne lăudăm că tot ce avem este bio. Fructele le vindem la stradă, în funcție de sezon. Așa că doritorii sunt invitaţi să pășească, chiar și cu pași atenţi, în lumea noastră mică, dar sănătoasă, mai precis la ieșirea din satul Bordea. Chiar dacă veniturile nu acoperă costurile, există o satisfacție deosebită atunci când omul pleacă fericit cu ceva natural în sacoşă! Din punct de vedere financiar, investiţia nu am recuperat-o până în acest moment“, conchide Valerica Mihai.
Beatrice Alexandra MODIGA
- Silvicultura
- Octombrie 16 2017
Fructele de pădure, o afacere socială
Pădurea constituie o bogăție și fără a fi exploatată irațional. Ba chiar fără a fi deloc exploatată. Acesta este secretul pe care ar trebui să îl afle toți aceia care îndată ce pun mâna pe un petec de pădure sar să taie copacii. O pădure tăiată dispare și nu mai produce nimic. O pădure vie este o sursă permanentă de venituri, mai mari sau mai mici. Iar una dintre sursele de venituri deloc neglijabile, pusă la dispoziție de codrii, o reprezintă fructele de pădure.
Prețurile cresc...
Pentru Regia Națională a Pădurilor „Romsilva“, colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale constituie una dintre activitățile tradiționale. În fiecare an, pădurarii colectează de la localnici fructe de pădure, anumite specii de ciuperci, precum gălbiori și hribi, ca și unele plante medicinale. Aceste produse au mare căutare la procesatori, mai ales din străinătate. Iar faptul că sunt sălbatice și provin din România nu face decât să le crească prețul. Aceste două atribute se constituie într-o garanție a faptului că sunt produse bio. Iar prețul plătit pentru ele reflectă aprecierea de care se bucură. Ba mai mult decât atât, crește de la an la an, la fel ca și cererea.
Spre exemplu, în acest an prețul pentru cătina congelată a crescut cu nu mai puțin de 48%, de la 1.264 euro/tonă în 2016 la 1.847 de euro/tonă în acest an. Nici măceșele congelate nu au avut o variație de preț mai mică, ele crescând de la 663 euro/tonă în 2016 la 982 euro/tonă. Zmeura congelată s-a vândut cu 2.276 euro/tonă, adică un preț cu doar 12 procente mai mare decât cel din anul trecut. Aceeași scumpire s-a aplicat și afinelor, care s-au vândut anul acesta cu 2.684 euro/tonă, față de 2.353 euro/tonă anul trecut.
Important de precizat este că aceste prețuri au fost obținute în urma organizării unor licitații. Așadar, ele exprimă foarte fidel realitatea de pe piață și nu rezultatul unor manevre comerciale.
...producția scade!
Cu toate că, așa cum am arătat, prețurile de anul acesta au fost foarte bune, cantitățile de fructe de pădure care ajung la punctele de colectare ale RNP Romsilva sunt în scădere. În ultimii trei ani scăderea a fost constantă. Astfel, în anul 2015, față de un program anual de achiziție de 3.500 de tone, au fost achiziționate numai 3.414 tone de fructe de pădure. În 2016, deși se dorea achiziționarea unei cantități de 3.300 de tone, la punctele de colectare s-au adunat, cu greu, 2.364 de tone.
În acest an, până în prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a achiziționat 2.325,9 tone de fructe de pădure și a livrat partenerilor comerciali, în urma licitațiilor, 2.142,3 tone. Alte 183,57 tone se află momentan în stoc, urmând a fi comercializate până la sfârșitul anului. Până atunci, pădurarii speră să se mai adauge și alte cantități, având în vedere cererea existentă. Moldova este cel mai mare furnizor de produse ale pădurii, dacă e să judecăm după cantitățile predate la punctele de colectare Romsilva. Județul Vaslui a realizat cea mai mare achiziție, de 388 de tone, urmat de județele Iași, cu 174,7 tone, Suceava, cu 140,8 tone, Galați, cu 124,5 tone. Județul Argeș, din Muntenia, se clasează abia pe locul al cincilea, cu 122,4 tone.
Program-pilot pentru cultivarea plantelor de pădure
Diversitatea produselor achiziționate de Romsilva este destul de largă. Astfel, la punctele de colectare se achiziționează zmeură, măceșe, mure, afine, cătină, porumbe și fructe de păducel.
Ba chiar mai mult decât atât, în acest an Direcția Silvică Bihor a achiziționat în acest an nouă tone de măline, iar Direcția Silvică Bistrița două tone de scorușe, în urma unor comenzi speciale.
Ca o dovadă că Regia acordă importanța cuvenită acestei laturi a activității sale, stă și faptul că s-a căutat o soluție pentru ca în viitor să poată fi crescută cantitatea de fructe de pădure colectată. Ca un prim pas în această direcție, anul acesta a fost demarat, în apropiere de Buzău, un program-pilot de cultivare a fructelor de pădure în plantații dedicate. În funcție de rezultatele obținute, astfel de programe vor fi realizate în mai multe regiuni ale țării, acolo unde există condiții favorabile.
Motiv pentru a colecta fructe de pădure
Colectarea fructelor de pădure, a ciupercilor și a plantelor medicinale este realizată de către voluntari, de regulă membri ai comunităților locale. În cele mai multe cazuri, este vorba de persoane fără venituri și fără un loc de muncă stabil. În acest context, cu atât mai importantă este posibilitatea oferită de a câștiga niște bani în timpul sezonului de recoltare.
După cum am aflat de la surse din cadrul RNP Romsilva, aspectul social este și motivul pentru care Regia are un câștig minimal din vânzarea fructelor de pădure. Tocmai pentru a sprijini comunitățile locale și pe membrii defavorizați ai acestora, diferența între prețul de achiziție și prețul de desfacere al acestei categorii de produse este mică, astfel încât să permită obținerea unor venituri cât mai mari pentru culegători. A căror muncă, cinstit vorbind, nu este deloc ușoară...
Însă, pe de altă parte, este o activitate accesibilă aproape oricui și care, așa cum este gândită la ora actuală, oferă o bună oportunitate de a câștiga sume deloc neglijabile. Desigur, celor care se îndură să schimbe umbra terasei de la cârciumă cu umbra pădurii!
GALERIE FOTO
Alexandru GRIGORIEV
- Articole revista
- Septembrie 01 2013
Venituri substanţiale din vânzarea fructelor de pădure şi a ciupercilor
Sute de tone de fructe de pădure, ciuperci comestibile şi plante medicinale din pădurile Sucevei ajung pe mesele europenilor din ţări precum Austria, Germania, Franţa şi Belgia, sub diverse forme, de la sucuri naturale, dulceţuri, preparate culinare şi până la medicamente, prin intermediul Direcţiei Silvice Suceava. Cele mai mari venituri obţinute de DS Suceava din această activitate complementară gestionării pădurilor a rezultat anul trecut din valorificarea fructelor de pădure, unde s-au obţinut preţuri bune de desfacere. Astfel, fructele de pădure, ciupercile comestibile şi plantele medicinale au adus Direcţiei Silvice Suceava venituri totale de peste o jumătate de milion de euro, această activitate fiind secundară celei de exploatare a masei lemnoase.
Pentru anul 2013, la ciuperci comestibile Direcţia Silvică Suceava a cesionat dreptul de recoltare a acestora, fiind încheiate contracte pentru cantitatea de 150 t de ciuperci comestibile din fondul forestier de stat, cu o valoare totală a contractelor de 97,75 mii lei. Dintre plantele medicinale valorificate se pot menţiona: urzica vie, cetina de molid şi brad.
Până la această dată au fost încheiate contracte de vânzare a fructelor către diverşi beneficiari (societăţi comerciale româneşti, străine) pentru 120 t fructe de pădure, dintre care 40 t de afine şi 80 t de zmeură.
Afinele au cea mai mare căutare pe pieţele de desfacere europene. Preţul mediu de valorificare a fructelor de pădure comercializate în acest an de direcţia silvică este de 1.725 euro/t la afine, respectiv de 1.850 euro/t la zmeură şi 600 euro/t la măceşe.
Fructele colectate din fondul forestier de stat sunt transportate la Atelierul de fructe Sadova din cadrul Ocolului Silvic Pojorâta, unde sunt sortate, ambalate şi congelate, fiind livrate în această stare.
Perioadele de colectare a fructelor de pădure de pe raza Direcţiei Silvice Suceava sunt cuprinse în lunile iulie şi august pentru afine şi zmeură, respectiv în luna septembrie pentru măceşe.
Şi pentru că zona este renumită pentru aceste bogăţii ale pădurilor, la începutul lunii septembrie în localitatea suceveană Coşna are loc un festival al fructelor de pădure, unde gospodinele prezintă tot felul de preparate din fructe de pădure, de la dulceţuri şi compoturi la siropuri şi băuturi alcoolice.
Silviu Buculei