reclama youtube lumeasatuluitv
update 21 Feb 2020

Forestierii bucovineni avertizează: „Piața lemnului va fi iremediabil bulversată!“

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în România, propun și soluții alternative.

În continuare prezentăm cele mai importante părți din document:

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat de un grup de parlamentari PSD vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației.

Așa cum reiese din motivarea propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc ar fi de cca 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de cca 5 milioane mc. Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc? Cum vor reuși angajații RNP să sporească volumul de lemn de foc legal recoltat, în condițiile în care volumul ce poate fi recoltat legal din proprietatea publică a statului este de cca 9 milioane mc, din acest volum lemnul de foc reprezentând cca 4 milioane mc?

Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceiași, indiferent de cine o valorifică.

Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc.

După 27 de ani de economie de piață este obligatorie valorificarea lemnului în condițiile eficienței economice și, dacă ne referim la lemnul de foc, este obligatorie asigurarea necesarului potrivit nevoilor consumatorului – livrat la domiciliul acestuia, despicat, uscat, paletizat. Utilizând această resursă, am creat un serviciu la îndemâna populației care creează locuri de muncă și aduce taxe și impozite bugetului de stat.

Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație, un grup de foști angajați ai RNP, acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă.

Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituindu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc, precum și pe piața lemnului de lucru subțire.

Este inacceptabilă propunerea de la punctul prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat.

Asigurarea lemnului de foc pentru populație este reglementată de Ordinul 413/2001, iar art. 6 (2) prioritizează asigurarea lemnului de foc către «invalizi, bătrâni, familii sărace cu situații deosebite, creșe, grădinițe, case de copii…», suprareglementarea acestui serviciu prin Codul silvic fiind nejustificată.

Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării, unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune.

Pentru rezolvarea problemei lemnului de foc propunem:

1. Eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață.

2. Adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură (paie, coceni, resturi).

3. Facilități și sprijin din partea Statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

4. UAT-urile prin intermediul serviciilor sociale specializate să identifice persoanele nevoiașe și, în baza unui estimat, să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora.“

Precizăm că cele două asociații reunesc peste 700 de firme ce dețin atestate de exploatare eliberate de Ministerul Apelor și Pădurilor și, împreună, pot exploata și comercializa un volum de cca două milioane mc masă lemnoasă anual.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 46-47

Noul Cod Silvic, contestat de societatea civilă din domeniul forestier

Proiectul de lege privind modificarea Codului Silvic (Legea nr. 46/2008) a intrat pe mâna legiuitorilor României. Din păcate, societatea civilă din domeniul forestier – formată din ONG-uri de profil, sindicate şi organizaţii ale proprietarilor de păduri – contestă vehement forma finală a noului act normativ. Din acest motiv, se solicită Parlamentului să nu dea curs propunerii legislative. Motivele sunt considerate grave, printre acestea numărându-se omiterea funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii, precum şi efectele subfinanţării sectorului silvic.

Accent pe funcţia economică

„În forma finală a proiectului noului Cod Silvic se constată neîndeplinirea obiectivelor sale majore. Nu se creează un cadru legal care să răspundă problematicii actuale şi viitoare a sectorului silvic din România. Nu se creează un cadru legal suficient stopării distrugerii pădurilor“ – ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP) şi al Confederaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Consilva“.

Domnia sa consideră că, prin proiectul de act normativ, nu se asigură cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii.

În schimb, se pune accent mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării.

Însă lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor.

„La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a menţionat Stoicescu.

În opinia sa, în baza acestui acord, trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei ţărilor europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

Stoicescu a adăugat că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

Importanţa funcţiilor sociale şi ecologice

Stoicescu a afirmat că noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie. Fără acest deziderat, înăsprirea pedepselor pentru infractorii surprinşi furând lemn din pădure este cu totul insuficientă.

În opinia sa, funcţia socială a pădurii, care nici nu este amintită (!), este cunoscută şi ca funcţie de recreere, care permite realizarea unui mediu optim sănătăţii umane. În studiile de specialitate, funcţia recreativă reprezintă însuşirea pădurii de a proteja şi fortifica sănătatea, de a asigura un nivel superior al stării psihice umane, de a reface forţele, capacitatea de muncă a oamenilor, prin mediul ambient deosebit de favorabil pe care îl creează.

„Funcţia ecologică este tratată incomplet, fără să existe prevederi de cuantificare şi valorificare. Această funcţie determină atenuarea efectelor schimbărilor climatice, ale alunecărilor de teren, a eroziunii de suprafaţă sau de adâncime a solului, a deşertificării, a apariţiei fenomenelor torenţiale, a viitorilor şi a inundaţiilor“ – a spus preşedintele FAP.

Distrugerea pădurilor va continua (?)

În încheierea discuţiei avute, Marian Stoicescu a precizat că proiectul de modificare a Codului Silvic nu creează cadrul legal necesar stopării distrugerii pădurilor.

„Măsura de a salva de la distrugere cele 500.000 ha de păduri din sectorul privat, care nu sunt păzite sau administrate, prin preluarea lor în administrare de către Regia Naţională a Pădurilor, este incompletă, întrucât nu este menţionat sprijinul pe care statul îl va acorda pentru susţinerea acestui efort. Fără a se menţiona modul în care statul va susţine Regia în administrarea acelor suprafeţe de păduri particulare de până la 30 ha, preluarea lor nu se va putea realiza. Astfel, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic nu va salva pădurile României de la distrugere, ci va determina distrugerea principalului factor de menţinere şi gospodărire durabilă a pădurilor din România, care este Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva“, adaugă Stoicescu.

Urmările subfinanţării

Federaţia Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România (FPPPR) „Nostra Silva“, Asociaţia Forestierilor din România, Asociaţia Administratorilor de Păduri, World Wild Found (WWF) For Nature, Proforest, Asociaţia Prestatorilor de Servicii Silvice şi Forestry&Fordaq – iată o listă importantă de organizaţii de mediu, patronale şi profesionale care şi-au manifestat nemulţumirea faţă de modul în care s-a făcut modificarea Legii nr. 46/2008. Acestea au întocmit o petiţie către Parlament, prin care cer sprijin pentru finanţarea echitabilă a sectorului forestier din România.

„Ieşirea de sub spectrul subdezvoltării şi tăierilor ilegale este un deziderat strategic, care nu se poate realiza în condiţiile nefinanţării acestui sector, corelat cu supraimpozitarea lui“, ne-a declarat Bogdan Ioan Tudor Todoran, preşedintele FPPPR.

Dintre efectele subfinanţării silviculturii, domnia sa a amintit rezultate economice foarte slabe din administrarea pădurilor, ca medie de referinţă 4 euro/ha pentru pădurile statului, cu efect în supraexploatarea pădurilor şi tăieri ilegale.

De asemenea, lipsa accesibilităţii la masa lemnoasă în peste 30% din fondul forestier are ca efect colateral exploatarea intensivă a pădurilor accesibile. În această situaţie, în care distanţa de scoatere a buştenilor din pădure este de peste 1,2 km, rezultă costuri mari de exploatare şi de mediu, precum şi nemobilizarea resursei de masă lemnoasă pe suprafeţele inaccesibile, care numără un volum anual minim de 3 milioane mc masa lemnoasă care, dacă ar fi prelucrată de industrie, ar conduce la un PIB suplimentar de un miliard de euro/an.

Tudor Todoran este de părere că serviciile de mediu aduse de păduri au un aport mult mai preţios decât funcţia economică, iar acestea trebuie compensate.

„Susţinerea din partea Statului Român este inexistentă. Nu există un sistem de plăţi compensatorii pentru restricţiile impuse proprietarilor de păduri, în scopul asigurării funcţiilor de protecţie a pădurii, nici măcar pentru pădurile incluse în arii protejate cu restricţii totale de exploatare. Proprietarii de păduri beneficiază doar de restricţii şi de impozite, ceea ce are drept rezultat tăieri ilegale. De asemenea, există un decalaj mare între subvenţiile pentru agricultură, de 150-400 de euro/ha/an şi cele pentru păduri, de 0 euro/ha/an, aspect care conduce la eşecul oricărui program de împădurire sau realizare de perdele forestiere“ – a afirmat preşedintele FPPPR.

Nu în ultimul rând, conform celor spuse, dotarea precară a sectorului cu utilaje se reflectă în prejudicii de mediu şi lipsă de eficienţă economică.

Destabilizarea şi discreditarea proprietăţii private forestiere au efecte în speculaţii funciare, din care românii şi statul au numai de pierdut, mai ales pe termen mediu şi lung.

Traian Dobre

Strategia forestieră naţională, lansată în dezbaterea specialiştilor din ţară

Strategia forestieră naţională pentru perioada 2013-2022, elaborată într-o primă variantă de Ministerul Mediului şi Pădurilor /MMP/, a fost dezbătută, vineri, în Băile Felix, de către specialiştii din Bihor, Cluj şi Timiş, într-o primă întrunire regională.

'În Oradea, poziţionăm strategia forestieră naţională pe harta pădurilor. A fost o întâlnire de lucru, dezbatere internă, în care am adus la cunoştinţă celor implicaţi un draft al strategiei pregătit de Ministerul Mediului', a declarat, în cadrul conferinţei de presă, Mugur Cozmanciuc, secretar de stat în MMP, responsabil cu domeniul pădurilor. Cei aproape 40 de specialişti, experţi, silvicultori şi agenţi economici au reprezentat în această dezbatere ITRSV /Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare/, Direcţiile silvice, sindicatele, în timp ce din partea Ministerului Mediului, alături de secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, a participat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu, directorul general al Regiei Naţionale Romsilva, Adam Crăciunescu, directorul general al Direcţiei Păduri din MMP, Eugen Simionescu şi preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel.

Principalele obiective ale strategiei au fost prezentate de către secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, care a evidenţiat ca primă direcţie creşterea gradului de împădurire al ţării, de la 27% în momentul de faţă suprafaţă împădurită, la media europeană de 33% sau chiar mai mult.

Un al doilea obiectiv al strategiei este accesibilizarea, crearea drumurilor forestiere, deoarece în prezent România se situează sub media europeană, cu 6,1 metri liniari la hectar faţă de 14 metri liniari la hectar. Se preconizează, astfel, crearea a încă 6.500 de km de drumuri forestiere.

Cadastrul forestier este un alt obiectiv important, prin care se va urmări protecţia pădurilor. Se ştie că din cele 6,5 milioane de hectare de teren, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva are în proprietate puţin peste trei milioane de hectare şi în administrare 1,1 milioane hectare, dar sunt circa 500.000 de hectare de teren neadministrate, care vor fi gestionate mult mai bine prin realizarea cadastrului forestier, odată cu modificările aduse la Codul silvic.

'Avem în vedere să nu mai existe pădure neadministrată, ceea ce ar duce, implicit, şi la combaterea sau gestionarea eficientă a defrişărilor şi tăierilor ilegale', a subliniat secretarul de stat din MMP, care a adăugat că, în cadrul acestei strategii, se urmăresc obiective corelate cu măsurile de finanţare 2014-2020, pe programul sectorial astfel încât să poată fi accesate mult mai uşor fondurile europene.

Totodată, prin strategia forestieră se urmăreşte crearea a cel puţin 15.000 de locuri de muncă pe domeniul împădurire, întrucât din anul 2014 se prevede să crească suprafaţa împădurită a României cu cel puţin 20.000 de hectare anual.

Crearea perdelelor forestiere de-a lungul principalelor artere de circulaţie, educaţia şi informarea sunt alte puncte importante ale strategiei.

Directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, a apreciat faptul că elaborarea strategiei reprezintă 'un moment istoric', după ce, din 2010, nu a mai existat un asemenea document şi după ce s-au aplicat legile retrocedării şi a apărut diversificarea proprietăţii.

'Schimbările climatice din ultima perioadă sunt o provocare pentru specialiştii din lumea întreagă', a spus oficialul Romsilva, care mai consideră că în România este nevoie să se extindă zona verde, fiind deja identificate suprafeţele de teren agricol degradat sau alte terenuri care pot fi împădurite.

'Esenţial este să se armonizeze întreaga legislaţie pentru a implementa proiecte importante pentru România. Am avut ocazia să ascultăm şi părerile experţilor din zonă pentru a găsi soluţii pentru o silvicultură regională în perspectivă. În lipsa unei strategii în ultimii doi ani nu s-au putut lua decizii coerente. Să dăm un semnal clar că actul de recoltare, de exploatare a masei lemnoase, este un act de cultură şi că trebuie să corelăm actul de recoltare cu cel de regenerare a pădurii pentru a asigura continuitatea pădurii în România', a menţionat Crăciunescu.
La rândul său, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu a vorbit despre importanţa protecţiei mediului în elaborarea strategiei forestiere, în aşa fel încât gestionarea 'aurului verde' să nu producă efecte negative asupra mediului, calităţii vieţii şi biodiversităţii.

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel, singura organizaţie patronală din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, care reprezintă 5.000 de agenţi economici, a apreciat elaborarea acestei strategii 'acum când jumătate din pădurile ţării au fost retrocedate' în scopul unei administrări unitare şi coerente pe care o lansează ministerul împreună cu Regia Naţională a Pădurilor, precum şi pentru mai multe investiţii în domeniul infrastructurii forestiere, în drumuri, dar şi în cercetare şi silvoturism.
'Această funcţie de agrement a pădurii, alături de producţie şi protecţie, este una deosebită pe care dorim să o dezvoltăm durabil. Apoi, susţinem promovarea lemnului ca material ecologic de construcţie şi pentru realizarea de bunuri de largă şi îndelungată folosinţă. Dacă ştim să gestionăm bine lucrurile şi să conlucrăm, autorităţi cu mediul economic, putem să obţinem rezultate care să se răsfrângă benefic asupra societăţii', a declarat Ţucunel.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului în curs, a altor două întâlniri de lucru regionale la Iaşi, respectiv în Vâlcea sau Braşov.

Sursa Agerpres

Abonează-te la acest feed RSS