reclama youtube lumeasatuluitv
update 13 Sep 2019

340 de fermieri vor primi rambursarea primelor de asigurare în agricultură din fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1- „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Până în prezent, AFIR a primit 603 cereri de finanțare în valoare totală de 1.348.988 de euro, dintre care 340 de solicitări în valoare de 497.311 euro au fost selectate în vederea rambursării unui procent consistent din valoarea primelor de asigurare aferente. Precizăm că prima sesiune de primire a cererilor de finanțare pentru submăsura 17.1 este încă deschisă până în data de 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro. 

Sesiunea curentă are adresabilitate pentru culturile de primăvară și vom deschide o nouă sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%. Avem deja aproape 350 de fermieri care beneficiază de acest sprijin în mod concret și în cel mai scurt timp vom aproba și cererile aflate în acest moment în stadiul de verificare. Procesul de obținere a finanțării este facil și, pe această cale, îi încurajez pe toți fermierii să încheie polițe de asigurări pentru riscurile din agricultură, acesta fiind cel mai sigur mod de a preîntâmpina pagubele produse de o climă din ce în ce mai impredictibilă.”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

AFIR a demarat pregătirile pentru viitoarea sesiune de primire a cererilor dedicate finanțării primelor de asigurare pentru culturile de toamnă. Astfel, la nivelul unui grup de lucru se vor întreprinde toate demersurile pentru simplificarea procesului de obținere a sprijinului financiar ținând cont de experiența de până acum în implementarea acestei submăsuri, precum și de opiniile beneficiarilor. 

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1

Sursa: afir.info

Fermierii și procesatorii din România pot achiziționa hale și grajduri prin Baza de date cu prețuri de referință AFIR

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a actualizat Baza de date cu prețuri de referință prin introducerea unor noi categorii de elemente, respectiv hale și grajduri. Astfel, pe pagina oficială de internet, www.afir.info, a fost publicată cea mai recentă versiune a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri utilizat pentru stabilirea modalității de introducere de noi elemente și de actualizare a informațiilor de către traderi[1].

Începând cu 27 iunie 2019, producătorii, importatorii sau dealerii pot încărca on-line în Baza de date cu prețuri de referință a AFIR proiecte tip pentru hale și grajduri. După verificarea de către personalul Agenției a noilor repere introduse și publicarea acestora în Baza de date online, beneficiarii privați ai PNDR vor putea achiziționa direct respectivele produse sau ansamble, fără a mai parcurge procedura de achiziție prin selecție de oferte.

Prețurile din Baza de date sunt exprimate în EURO sau USD și nu includ TVA. Prețul înscris reprezintă prețul de vânzare către beneficiar (cu transport, montaj, instructaj personal, punere în funcțiune, alte taxe etc.). Precizăm că prețul afișat on-line nu va cuprinde și prețul serviciilor de proiectare – acestea fac obiectul procedurii de achiziții pentru beneficiari privați.

Având în vedere diversitatea proiectelor tip pentru hale și grajduri, trader-ul are posibilitatea de a încărca maximum 40 de proiecte tip din fiecare categorie, pentru fiecare marcă, spre deosebire de silozuri și sere, unde trader-ul poate înscrie maximum 20 de proiecte tip pentru fiecare marcă.

Ghidul bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, sere, hale și grajduri este disponibil pe pagina de internet a AFIR, www.afir.info, la secțiunea Informații utile – Baze de date cu prețuri de referință. Pe aceeași pagină se regăsește și versiunea actualizată a Ghidului bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente specializate.

 

[1] Prin traderi se înțelege producători, importatori sau dealeri.

Reprezentanții companiei Syngenta s-au reîntâlnit cu fermierii, în județul Neamț, pentru a vorbi despre eficiența produselor de protecție a plantelor

Schimbarea a fost atuul care a stat la baza evenimentului, dedicat fermierilor, organizat pe 21 iunie 2019 la Traian, în județul Neamț, de compania Syngenta România. În prezența a sute de fermieri, evenimentul a fost structurat pe patru ateliere de lucru, dedicate protecției culturilor de cereale păioase, porumb, rapiță și floarea-soarelui.  

Schimbări climatice & legislative

În deschiderea evenimentului, Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova, a vorbit despre schimbare, soluții și dialogul cu fermierii. Acesta a menționat produsele cu care compania Syngenta România răspunde schimbărilor climatice și legislative din ultima vreme. „Venind către dumneavoastră, mi-am dat seama de un lucru, că sunt câteva lucruri care sunt constante în viață, și primul care mi-a venit în minte, a fost schimbarea, pentru că mă uitam, în stânga și-n dreapta, pe câmpuri, și-n locul unde anul trecut era secetă și te rugai să plouă, acum apa băltea (...), se schimbă lucrurile, și asta e doar o schimbare, pe partea de schimbări climatice. Se mai schimbă lucrurile și în alte zone, respectiv pe partea legislativă, după cum știți, probabil foarte bine, produsele pe bază de neonicotinoide, nu mai sunt disponibile pe piața din Europa. O altă constantă, este partea de dialog, iar atunci când venim în fața fermierului, și avem un dialog cu acesta, vrem să înțelegem care sunt nevoile și provocările, astfel încât, să răspundem lor. Dar mai este un al treilea lucru, care pentru mine este constant în viață, este o vorbă românească care spune că "Omul sfințește locul", și când spun asta, mă refer la echipa Syngenta, dar și la fermieri, deoarece fără ei rațiunea noastră de a fi și a face, ceea ce facem, nu ar exista! Totodată, vorbeam de schimbările legislative, de produsul care înlocuiește neonicotinoidele, respectiv tratamentul la sămânță, Austral Plus. Acesta este singura soluție insecto-fungicidă pentru tratamentul la cereale, astfel încât, să ne putem proteja culturile“, a precizat Sergiu Staicu, director general Syngenta România și Republica Moldova.

După cuvintele de bun augur, rostite de către, Sergiu Staicu, directorul general Syngenta, a urmat vizitarea atelierelor, unde câte un specialist Syngenta a oferit informații și noutăți celor prezenți în câmp.

Elatus Era, asigură o protecție fungicidă la cereale

Într-unul din ateliere am văzut soiuri de grâu Syngenta și un produs eficient pe partea de protecție la această cultură, prezentat de managerul companiei Syngenta, Gabriela Dragoș. „Avem patru varietăți de grâu, respectiv Ingenio, Illico, Moisson și Falado. Am ales să prezint soiul Falado, deoarece este un soi de grâu intrat pe piața noastră, în urmă cu doi ani, un soi foarte adaptat condițiilor de aici. Acesta se pretează foarte bine zonelor cu mai multă secetă și totodată vine cu un bagaj de toleranță la boli mai bun, deoarece are un strat de ceară protector, care îl ajută să aibă evapotranspirația mai redusă și o protecție mai bună împotriva bolilor. Anul acesta a fost un an de precipitații abundente, a fost și o presiune de boli, și atunci vorbim despre Elatus Era, un fungicid la care Syngenta a lucrat 19 ani, până când a fost adus pe piață, dar este fungicidul, care se pretează pe noul standard, în materie de protecție fungicidă la cereale“, a punctat Gabriela Dragoș, managerul companiei Syngenta.

Austral Plus, insecticid unic pentru cultura de cereale

Tot la cultura de cereale, Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta, a prezentat  unica soluție pe piață, pentru tratamentul semințelor de cereale, insecto-fungicidul Austral Plus. „Spunem că este unic pentru că suntem singurii care venim cu un ready-mix, către fermieri, pentru tratamentul semințelor. El va oferi o protecție completă, atât împotriva bolilor, cât și a dăunătorilor din sămânță și sol. În Austral Plus avem două substanțe active, fludioxonil și teflutrin, iar tehnologia noastră ne-a oferit ocazia să putem face o singură moleculă perfectă, care să îmbine cele două substanțe. Fludioxonilul este un fungicid, care controlează foarte bine principalele boli cu transmitere prin sămânță și sol (Fusarium spp., Septorioza și Mălura comună), iar cea de-a doua substanță activă din Austral Plus este teflutrin, care combate cu succes cei mai importanți dăunători pentru sămânța de grâu,  Agriotesul și Zabrosul“, a menționat Bariș Uckesen,Baris Uckesen a directorul tehnic al companiei Syngenta.

Elumis & Calaris Pro, eficiente împotriva buruienilor

Unul dintre atelierele pe care împreună cu fermierii l-am vizitat a fost cel dedicat culturii de porumb, unde Ionuț Nae, reprezentant al departamentului de marketing la cultura de porumb, a vorbit despre produsele de protecție aplicate hibrizilor de porumb, cultivați pe platforma demonstrativă de la Traian. „Hibrizii de porumb au fost semănați în două densități, sunt hibrizii noștrii Artesian, lansați începând cu anul 2018, dar și o parte din hibrizii lansați anula acesta, și  cei care, vor putea fi comercializați, începând cu anul 2020. Pe partea de protecție la porumb avem soluții, începând din preemergență până în postemergență tardivă. Întotdeauna, recomandarea noastră este să se aleagă produsul, în funcție de spectrul de buruieni. Ca și produse, avem un portofoliu complet, începând din preemergență, vorbim despre clasicele erbicide, Dual Gold și Gardoprim Plus Gold. De altfel, avem două soluții pe care le propunem, în partea de tehnologie a culturii de porumb, vorbim despre o soluție deja cunoscută pe piață, Elumis, care poate fi aplicat din perspectiva de 2 frunze până în stadiul de 8 frunze, și care conține ca substanțe active, mesotrione și nicosulfuron. Aceasta este una din cele mai sigure soluții pe partea de postemergență, din perspectiva combaterii integrale a buruienilor. O a doua soluție pe care Syngenta o propune, începând cu anula acesta, este Calaris Pro, un erbicid nou-nouț, care are în compoziție două substanțe active, mesotrione și terbutilazin, vorbim și de această dată despre o fereastră de aplicare, care pleacă din preemergență până în stadiul de 8 frunze al culturii de porumb“, a punctat Ionuț Nae.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Reuniunea zonală "Gunoiul de grajd - bunăstare pentru fermieri!" la Cluj-Napoca

În data de 25 iunie 2019 a avut loc cea de-a patra dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). 

Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe din cadrul Cluj Arena și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Cluj și Sălaj, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

În cadrul reuniunii, participanții au fost interesați de gestionarea eficientă a sistemului public de colectare a gunoiului de grajd și avantajele colectării pe platformele comunale, astfel încât gunoiul de grajd  să devină, dintr-o sursă de poluare, un factor de câștig pentru agricultura din regiune.

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale, precizează Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți". „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

06 apar apa reuniunea clujn 25 iunie

O atenție specială a fost acordată colaborării între fermieri și specialiști prin intermediul help-desk-ului creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe pentru respectarea regulilor în vigoare privind normele de eco-condiționalitate, în vederea păstrării integrale a subvențiile APIA de care beneficiază. Persoanele interesate pot accesa help-desk-ul telefonic, la 0371 503 525, prin email, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau direct online aici: https://infonitrati.apanoastra.ro/contact.

Seria întâlnirilor va continua în a doua parte a anului în alte două județe de interes, din zona Sud-Muntenia.

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsurile obligatorii pe care trebuie să le respecte crescătorii de animale în perioadele caniculare

 Proprietarii şi deţinătorii de animale au obligaţia de a respecta anumite măsuri specifice care să asigure protecţia şi bunăstarea animalelor şi să evite apariţia stresului termic asociat perioadei de vară.

Prevederi aplicabile fermierilor:

Fermierii şi ceilalţi proprietari de animale trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

– asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a razelor solare;

– asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi de furaje (corespunzătoare din punct de vedere cantitativ şi calitativ);

– verificarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare, de furajare şi a sistemelor de ventilaţie;

– verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a sistemelor de ventilaţie şi a generatoarelor de energie electrică;

– în caz de caniculă, animalele folosite pentru tracţiune, sau alte activităţi de povară, nu vor fi exploatate în intervalul orar 12.00 – 18.00, dacă temperatura la umbră, depăşeşte 25ºC;

– la orice modificare suspectă a stării de sănătate a animalelor, precum şi la aparitia unor modificări comportamentale a acestora, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate al animalelor din localitatea respectivă;

– în cazul în care animalele sunt ţinute afară, trebuie să se asigure existența de umbrare şi de jgheaburi cu apă potabilă;

– dacă sursele de apă sunt greu accesibile sau blocate, apa trebuie administrată manual, în mod regulat, pentru a reduce riscul de deshidratare.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

– administraţiile locale, pe teritoriul cărora există animale în transhumanţă, trebuie să cunoască situaţia reală şi să informeze deţinătorii de animale despre fenomenele prognozate;

– consiliile locale şi fermierii trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;

– să asigure locuri prestabilite pentru retragerea animalelor, în cazuri excepţionale.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de animale de companie:

În cazul în care animalele de companie (cum ar fi câinii, pisicile, iepurii etc.) sunt ţinute afară, este important să se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi adăpost corespunzător împotriva razelor solare.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului animalelor de companie, astfel încât acestea să nu fie ţinute în vehicule, expuse în mod direct şi pe o perioadă îndelungată la radiaţii ultraviolete şi la temperaturi ridicate.

Prevederi aplicabile deţinătorilor de cai:

Ca şi în cazul animalelor de crescătorie, caii şi poneii, ţinuţi afară în timpul zilei trebuie să aibă acces la adăpost umbrit și la surse de apă şi hrană.

Prevederi aplicabile transportatorilor de animale:

– Sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;

– Înainte de a pleca la drum, este obligatorie verificarea condiţiilor de microclimat existente în mijlocul de transport, dacă sunt adecvate şi asigurate pe întreaga durată a transportului;

– Înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport trebuie verificate traseul şi alte aspecte legate de călătorie, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă în cel mai scurt timp;

– La temperaturi crescute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maximă de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;

– În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;

– Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor pe toată durata transportului.

Prevederi aplicabile târgurilor în care se comercializează animale:

– Padocurile unde sunt ţinute animalele în vederea comercializării, trebuie să fie suficient de spaţioase pentru a asigura libertatea de mişcare minimă necesară animalelor cazate şi trebuie să fie prevăzute cu zone de adăpostire umbrite.

–  Trebuie asigurată aprovizionarea regulată cu apă și furaje, precum și existența unor surse alternative de alimentare cu apă.

Cel mai mare risc pentru animale, pe timp de caniculă, este lipsa apei, care duce la deshidratarea animalului şi poate provoca suferinţă şi chiar moarte.

Animalele tinere, cele hrănite preponderent cu furaje uscate şi animalele care alăptează prezintă risc deosebit de deshidratare.

Sursa de apă potabilă.

În cazul în care există doar o sursă limitată de apă potabilă, trebuie avut în vedere necesarul zilnic de apă al unui animal, în funcţie de specie, talie, rasă şi stare fiziologică:

SPECIE / Cantitate de apă recomandată

  • vaci - lapte / 38 - 52 litri
  • bovine / 38 litri
  • cai / 20 - 45 litri
  • porci / 4 - 11.5 litri
  • ovine / 6 litri
  • păsări - curte / 0,5litri

Aceste cifre variază în funcţie de vârsta animalului, starea fiziologică, temperatura mediului ambiant şi umiditate.

Toţi deţinătorii de animale au obligaţia legală de a lua toate măsurile necesare, astfel încât să asigure standardele privitoare la bunăstarea animalelor deţinute.

Seria reuniunilor zonale "Gunoiul de grajd - bunăstare pentru fermieri!" a ajuns și la Târgu-Mureș

În data de 6 iunie a avut loc cea de-a treia dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" (UMP - CIPN). Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Mureș și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Mureș și Harghita, alături de specialiști din cadrul APIA, Direcția pentru Agricultură Județeană, Sistemul de Gospodărire a Apelor și Administrația Bazinală Mureș, Direcția de Sănătate Publică, ANSVSA, precum și membri ai asociațiilor de fermieri din cele două județe.

Campanie de conștientizare privind managementul gunoiului de grajd

Reuniunea face parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare "APA NOASTRĂ" derulată sub sloganul "APĂR APA!" în perioada 2019 – 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați și fermieri ori membri ai comunităților locale. „Proiectul "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți" este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul CIPN este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în regiunea nord-vest a țării“, a precizat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

2 tg mures

„Participanții au apreciat manifestarea cu atât mai interesantă și necesară, cu cât județele Mureș și Harghita sunt unele în care zootehnia ocupă un loc însemnat. Ca atare și problemele adiacente acestui sector sunt de un interes major. În acest context, tema centrală a întâlnirii - modul în care gestionarea corectă, la nivel comunal, a gunoiului de grajd reprezintă un mod de a rezolva mai multe probleme dintr-o dată“, a mai adăugat Ion Mețiu, coordonator instituțional UMP "Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți".

"Instruiri gratuite pentru fermieri"

În această perioadă, în cadrul proiectului, se lansează "Instruirile gratuite pentru fermieri", care vor transmite informații cu privire la gestionarea gunoiului de grajd. Ei pot participa la cursuri gratuite de instruire care au la bază reglementările Codului de Bune Practici Agricole și experiența practică 
a altor fermieri, care aplică cu succes prevederile acestuia. Noile cursuri acoperă aspecte de funcționare a capacităților de stocare pentru gunoiul de grajd și despre cum și când trebuie acesta împrăștiat pentru ca plantele să beneficieze cât mai mult de nutrienți și să nu polueze resursele de apă!

Beatrice Alexandra MODIGA

Fermierii își pot asigura culturile și animalele cu fonduri europene

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale acordă sprijin financiar pentru asigurarea culturilor, animalelor și plantelor de către fermierii activi, prin intermediul submăsurii 17.1 din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Sesiunea de primire a cererilor de finanțare este deschisă în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2019, iar alocarea financiară disponibilă este de 42.797.487 euro

În cazul fermelor mici cu dimensiunea economică de până la 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil  este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile și plătite efectiv de către fermier, iar în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO, rata sprijinului nerambursabil este de 55%.

„În ultima perioadă ne confruntăm cu fenomene meteorologice extreme, reprezentate de inundații, căderi de grindină, furtuni și chiar tornade, iar noi trebuie să fim pregătiți să gestionăm eficient astfel de situații. Am deschis în premieră o linie de finanțare prin care fermierii pot obține sprijin financiar pentru a încheia polițe de asigurare atât pentru culturi, cât și pentru animale. Încurajăm participarea la schemele de asigurare, în vederea gestionării corespunzătoare a riscurilor ce pot afecta producția agricolă. Încă de la transmiterea ghidului spre consultare publică, am analizat toate observațiile venite atât din partea fermierilor, cât și a asiguratorilor. Această sesiune este doar prima etapă lansată pentru culturile de primăvară, urmând să deschidem o sesiune și pentru asigurarea celor de toamnă. Fondurile europene disponibile pentru acest tip de sprijin, acordat fermierilor prin PNDR 2020 sunt în valoare de aproximativ 43 milioane de euro”, a declarat Adrian CHESNOIU, Directorul general al AFIR.

Astfel, pentru a beneficia de sprijin financiar, solicitanții trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile menționate în cadrul submăsurii 17.1 și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract. De asemenea, solicitanții pot beneficia de sprijin dacă utilizează terenuri agricole (cu excepția suprafețelor cultivate cu struguri pentru vin), dacă dețin, cresc sau exploatează animale, dacă încheie contractul de asigurare pentru toate suprafețele cultivate cu același tip de cultură de la nivelul exploatației și dacă nu creează  condiții pentru a obține în mod necuvenit un avantaj.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanțare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanțare se numără și infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările și completările ulterioare. Producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor trebuie să fie recunoscută în mod oficial de către autoritățile competente din România.

Precizăm că această sesiune este dedicată celor care doresc sprijin financiar pentru asigurarea culturilor de primăvară, urmând ca spre finalul anului să fie deschisă o nouă sesiune a submăsurii 17.1 pentru asigurarea culturilor de toamnă.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site, la secțiunea Investiții PNDR în pagina sM 17.1.

Sursa: afir.info

Din experiența fermierilor - cu bune și rele despre floarea-soarelui în 2018

În paginile revistei noastre am vorbit deja în câteva rânduri despre o frumoasă inițiativă a membrilor AIDER: aceea de a-și împărtăși experiențele. Și în privința culturilor de floarea-soarelui, asociația „Agricultură Integrată Durabilă Economic Rentabilă“ (AIDER) a făcut același lucru ca și cu celelalte culturi principale: a strâns laolaltă informațiile despre tehnologiile folosite, materialul genetic, condițiile de mediu etc., le-a pus într-o broșură și apoi a oferit-o membrilor. În acest fel, fermierii se pot inspira din rezultatele altora sau pot evita greșelile unor colegi. Aceste experiențe vi le prezentăm, în continuare, în sinteză.

În Iași, ploaie ori prea multă, ori deloc!

În județul Iași sezonul de cultivare a florii-soarelui a fost caracterizat de o foarte proastă distribuție a precipitațiilor. Deși cantitatea totală de 200 l/m² nu se poate spune că a fost mică, a căzut toată în zece zile consecutive din luna iulie. Altfel, de la semănat, care s-a făcut în a doua decadă a lui aprilie, și până la recoltare nu au mai fost decât câteva ploi neînsemnate cantitativ. Fermierul respectiv a ales semințele hibridului Alvarez IR, pe care le-a semănat cu o densitate de 59.000 plante/ha. Sămânța a fost tratată cu imidacloprid, iar la semănat s-a aplicat o fertilizare cu NPK 20:20:0 și, apoi, o ierbicidare preemergentă cu s-metolaclor și terbutilazin. La prima prașilă s-a aplicat o nouă fertilizare cu uree, urmată de o erbicidare cu imazamox, ocazie cu care s-au distribuit și biostimulatori pe bază de auxină. Costul total al producției a fost de 1.425 lei/ha. Producția a fost de trei tone/ha.

Experiențe variate în Călărași

În județul Călărași experiențele au fost mai multe și diferite. La o fermă semănatul s-a făcut în prima decadă a lui aprilie. Hibridul LE 99 a fost folosit cu o densitate de 63.000 plante/ha. Pe terenul folosit a existat un covor vegetal, înființat în august 2017, care a fost compus din muștar, ovăz negru, bob și lathyrus. Covorul a fost distrus cu o grapă cu disc, chiar înainte de semănat. La semănat s-a aplicat și o fertilizare cu MAP și uree și s-a erbicidat cu metolaclor și glifosat.

În a doua decadă a lunii aprilie s-a făcut o nouă erbicidare cu tribenuron metil, iar în a treia decadă a aceleiași luni s-a dovedit necesară aplicarea unui raticid pe bază de bromadiolone. În sfârșit, la jumătatea lunii mai s-a aplicat încă o fertilizare foliară, pentru care s-a utilizat o soluția ecologică cu conținut ridicat de bor. Cheltuielile totale s-au cifrat la 1.403 lei/ha. În condițiile unui total al precipitațiilor de 215 mm, producția înre­gistrată a fost de 2,48 t/ha.

Aproximativ aceeași tehnologie a fost aplicată și unei alte suprafețe, pe care s-a semănat hibridul LE 25, cu o densitate de 63.000 plante/ha. Față de cultura prezentată anterior, nu s-au folosit raticide și nu a existat covor vegetal. Așa se face că și costurile de producție au fost mai mici, de numai 1.010 lei/ha. În schimb, producția a fost considerabil mai mare: 3,18 t/ha, adică un plus de 700 kg!

Probabil că acest rezultat a fost o îmbinare între densitatea de însămânțare mai mare și potențialul superior al hibridului folosit.

Când aparențele înșală

La cealaltă extremă s-a situat următoarea experiență din Călărași. Aparent, fermierul avea toate atuurile: teren de baltă, experiență și un hibrid performant: Gracia. Semănatul, cu o densitate de 70.000 plante/ha, a avut loc în a doua decadă a lunii aprilie. Cu această ocazie s-a aplicat și o fertilizare cu azotat de amoniu, îngrășământ microgranulat și NPK 20:20:0. În stadiul de 4-6 frunze s-a erbicidat cu un amestec de imazamox și quizalofop-p-tefuril. Costul culturii a ajuns la 1.834 lei/ha. Însă problema principală au constituit-o precipitațiile. De la ultima zăpadă și până la 10 iulie nu a mai plouat deloc. În aceste condiții, răsărirea a fost neuniformă. În schimb, în luna iulie, în doar câteva zile au căzut cea mai mare parte din cei 216 mm, câți s-au strâns în tot sezonul. Rezultatul a fost o îmburuienare excesivă. Până la urmă, producția a totalizat 2 t/ha, cu 500 kg/ha mai mare decât media fermei.

Tehnologii câștigătoare

În județul Constanța, unul dintre fermieri a pariat pe hibridul Neoma, semănat cu o densitate de 64.000 plante/ha chiar în prima decadă a lunii aprilie. Terenul a fost erbicidat preemergent cu imazamox, apoi în fenofazele de 1-2 frunze și 6-8 frunze a fost prășit mecanic. A mai fost aplicat doar un tratament cu fungicid, cu un amestec de azoxitrobin și ciprocomazol. Nu s-au aplicat niciun fel de îngrășăminte. Costul de producție a fost de 1.250 lei/ha. În condițiile în care precipitațiile au însumat 506 litri/m², producția a atins 3,8 t/ha!

În același județ, la o fermă unde precipitațiile au fost ceva mai reduse, de 423 mm, producția a înregistrat 4,39 t/ha. Sămânța de Marquesa a fost semănată cu densitatea de 64.000 plante/ha chiar din a treia decadă a lunii martie. Cu aceeași ocazie s-a și fertilizat cu NPK 20:20:0, iar preemergent s-a erbicidat cu s-metolaclor și terbutilazin. O altă erbicidare, cu imazamox, s-a făcut în stadiul de 6-8 frunze, urmată, în stadiul de 10-12 frunze, de o prașilă mecanică și o fertilizare cu azotat de amoniu.

În fine, la momentul apariției butonului floral s-au făcut un tratament cu fungicid pe bază de boscalid și dimoxystrobin și o fertilizare cu bor. Costurile de producție s-au ridicat la 1.937 lei/ha, cu rezultatele pe care le-am arătat.

Culturi bio și semincere

În județul Timiș, unul dintre fermieri a realizat o producție organică. Terenul a fost fertilizat cu azot organic înainte de semănat. Apoi s-au mai efectuat două treceri cu sapa rotativă și două treceri cu prașila. Ploile multe din perioada 15 mai - 15 iulie au făcut foarte dificil prășitul la timp, astfel încât au existat multe parcele „murdare“. Hibridul folosit a fost Fushia CL, cu o densitate de 70.000 plante/ha. Producția obținută a fost de 1,4 t/ha.

În fine, prezentăm și rezultatele obținute pe un lot semincer din județul Mureș. Materialul genetic Caspien a fot semănat târziu, la sfârșitul lunii aprilie. Densitatea a fost de 57.000 plante/ha. La semănat s-au aplicat o fertilizare cu DAP 18:46 și o erbicidare cu fluorocloridon. Abia în prima decadă a lunii iulie s-a mai făcut o lucrare, și anume aplicarea unui fungicid cu trifloxistrobin și ciprocomazol. Suma precipitațiilor a fost de 300 mm, iar producția obținută de 600 kg/ha!

Alexandru GRIGORIEV

Susținerea financiară a cooperării fermierilor prin PNDR 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale finanțează prin submăsurile 16.4 și 16.4a din cadrul Programului Național de Dezvoltare 2014 – 2020 (PNDR 2020) cooperarea între actorii din lanțul de aprovizionare în sectoarele agricol și pomicol. Cererile pentru finanțarea cooperării dintre fermieri și microîntreprinderi, întreprinderi mici, ONG-uri, consilii locale sau unități școlare, sanitare, de agrement sau de alimentație, se depun până la data de 30 iunie 2019, ora 16:00. Pentru finanțarea acestor parteneriate există o alocare disponibilă de 4.744.665 euro pentru sectorul agricol (submăsura 16.4) și de 6.668.484 euro pentru sectorul

Valoarea sprijinului acordat în cadrul submăsurilor 16.4 și 16.4a este de maximum 100.000 euro, iar finanțarea este 100% nerambursabilă* și se acordă pentru studii și planuri de marketing (maxim 10%*), pentru acoperirea costurilor de funcționare a cooperării (maxim 20%*), precum și pentru decontarea cheltuielilor de promovare a lanțului scurt de aprovizionare și a pieței locale (maxim 50%*), de creare sau achiziționare a mărcii înregistrate (maxim 5%*), de protejare a mărcii înregistrate (maxim 5%*). De asemenea, finanțarea se acordă și pentru etichetarea și ambalarea produsului, pentru aplicații software, pentru onorarii ale partenerilor sau colaboratorilor externi, pentru investiții în construcții, în echipamente, în utilaje și mijloace de transport, dar și pentru închirierea acestora.

 În această sesiune de depunere, AFIR a primit până în acest moment solicitări de finanțare a 8 parteneriate, în valoare totală de 728.019 euro, din care unul, în valoare de 100.000 euro, este aferent sectorului pomicol. Beneficiarii din județele Cluj, Giurgiu, Hunedoara, Maramureș, Tulcea au depus la AFIR solicitări cu valori cuprinse între 32.000 euro și maximul de 100.000 euro pentru un proiect.

Un astfel de proiect din Hunedoara solicită finanțare pentru coagularea producătorilor din zona cetăților dacice sub un brand comun și constituirea unui lanț scurt de aprovizionare adresat turiștilor, dezvoltarea unei platforme on-line și lansarea unei campanii de promovare a brandului respectiv, înființarea unui spațiu special de tip stand mobil destinat vânzării de produse locale. De asemenea, un alt proiect, depus în județul Tulcea, vizează promovarea și comercializarea produselor obținute din lapte de capră, iar în județul Cluj a fost propusă promovarea dovleacului copt românesc.

Beneficiarii eligibili care pot primi finanțare prin submăsura 16.4 și 16.4a sunt parteneriatele constituite în baza unui Acord de Cooperare din cel puțin un fermier sau un grup de producători sau o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/ pomicol și cel puțin un partener din categoriile: fermieri, microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement și de alimentație publică.

Cererile de finanțare se depun on-line pe pagina de internet a Agenției, www.afir.info, iar pentru întocmirea documentației necesare obținerii finanțării, solicitanții pot consulta gratuit pe site Ghidul solicitantului și anexele aferente, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurilor 16.4 și 16.4a.

Sursa: afir.info


* din total cheltuieli eligibile

Cereri Unice de Plată depuse la APIA în cadrul Campaniei 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019, un un număr de 724.801 cereri, pentru o suprafaţă de 5.884.307 hectare.

Reamintim că în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, depunerea Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 mai 2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Totodată, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Centrele judeţene și locale APIA vor avea PROGRAM NORMAL DE LUCRU și în weekend-ul următor, sâmbăta - 11 mai și duminică - 12 mai, cu recuperarea timpului lucrat, în condiţiile legii.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe pagina de început a site-ul APIA, link: http://www.apia.org.ro/

Din experiențele cultivatorilor de porumb: Apa contează, dar nu e totul!

În această perioadă probabil că cei mai mulți dintre fermierii care se ocupă de cultura mare sunt cu ochii pe semănăturile de primăvară. Deja porumbul ar trebui să fi răsărit, mai ales după ce am avut norocul de a avea parte și de ploile de la jumătatea lunii aprilie. Destul de curând vor urma erbicidarea și, eventual, fertilizarea fazială. Pentru a veni în sprijinul cititorilor noștri, publicăm o scurtă sinteză a experiențelor unor membri AIDER din anul trecut.

Densitățile mari s-au dovedit eficiente

Așa cum am mai spus, AIDER înseamnă „agricultură integrată durabilă economic rentabilă“. Obiectivul membrilor acestei organizații este să practice o agricultură cu un impact minim asupra mediului, dar cu rezultate economice cât mai bune. Mulți dintre ei practică o agricultură ecologică. Începând de anul trecut au început să își împărtășească între ei experiențele. Dintre ele am preluat și noi câteva povești.

Unul dintre fermierii din județul Iași a ales să folosească hibridul de porumb Turda 201. Semănatul s-a făcut în a treia decadă a lui aprilie, cu o densitate de 69.000 plante/ha. Pentru fertilizare s-a folosit un îngrășământ pe bază de fosfor la pregătirea patului germinativ și NPK 20:20:0 la semănat. Cu ocazia prășitului s-a mai aplicat și o fertilizare cu uree. Ca erbicide și insecticide s-au folosit isoxaflutol, tiencarbazon metil, ciprosulfamide și acetamiprid, aplicate postemergent timpuriu. În condițiile unor precipitații însumând 200 litri/m², căzute în doar zece zile, la sfârșitul lunii iulie, s-a realizat o producție medie de 7,5 t/ha.

În județul Ilfov producția a fost semnificativ mai mare, respectiv 9,85 t/ha. Materialul genetic utilizat a fost P 9911, cu o densitate de 70.000 plante/ha, semănat tot în a treia decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au utilizat NPK și uree. Erbicidarea a fost făcută cu nicosulfuron, rimsulfuron și mezotrione. Împotriva insectelor s-a utilizat lambda-cihalotrin. Este de remarcat că pe unele sole producția a urcat până la 12,3 t/ha. Costul total al culturii a fost de 1.990 lei/ha.

În Călărași, apa a făcut diferența

Nu departe, în Călărași, costul producției a fost doar cu 69 de lei mai mic, respectiv 1.931 lei/ha. Fermierul a ales hibridul DKC 4590, pe care l-a semănat cu o densitate de 65.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, înființase și un covor vegetal, alcătuit din măzăriche și secară. Erbicidarea terenului a fost făcută cu glifosat, înainte de semănat, în a treia decadă a lunii aprilie. A urmat o fertilizare cu MAP, la semănat. În a doua decadă a lunii mai s-a mai făcut o erbicidare cu un amestec de acid 2,4D și dicamba. După aceea, în a treia decadă a lui mai, s-a făcut încă o fertilizare cu uree. Apoi, pentru că situația a cerut-o, a urmat încă o erbicidare, cu tembotrione și isoxadifen-etil. Cu aceeași ocazie s-a aplicat și un supliment de fertilizare cu zinc. În ciuda tehnologiei complexe, producția medie a fost de numai 4,61 t/ha, cu zone de maximum 6,32 t/ha. Probabil că unul dintre motive a fost și lipsa precipitațiilor, care abia au ajuns să însumeze 216 mm. Că nu a fost o greșeală a fermierului o confirmă și bilanțul asemănător al unei alte exploatații din același județ. Acolo s-a preferat hibridul Herculi, semănat cu o densitate de 70.000 plante/ha în a doua decadă a lunii aprilie. Pentru fertilizare s-au folosit azotat de amoniu microgranulat și NPK 20:20:0.

S-au făcut două erbicidări. Prima dintre ele cu glifosat, preemergent, și o a doua în stadiul de 4-6 frunze, cu bromoxynil și terbutilazină, în combinație cu nicosulfuron. Costul total al culturii a fost de 2.096 lei/ha, dar producția medie a fost de numai 4 t/ha, cu unele sole unde a ajuns la 6 t/ha. Dar precipitațiile nu au depășit 216 mm, în condițiile în care de la topirea zăpezii și până pe 10 iulie nu a plouat deloc. Apoi, precipitațiile din iulie au favorizat o dezvoltare aproape imposibil de controlat a buruienilor.

Că apa face diferența a demonstrat un alt fermier din Călărași, care a beneficiat de irigații. Folosind hibridul PO 937, semănat foarte dens – 80.000 plante/ha, a reușit să obțină o medie de producție de 12 t/ha. Pentru fertilizare a folosit gunoi de pasăre, aplicat la arat, NPK la trecerea cu combinatorul și, ca biostimulator, azotat de amoniu microgranulat, în fenofaza de 6-8 frunze. Pentru erbicidare a folosit un amestec de florasulam cu 2,4 D EHE și nicosulfuron. Dar soluția magică s-a dovedit a fi apa. S-a irigat prin picurare, de la stadiul de 10 frunze până la înflorire. Cantitatea de apă a fost de 50 l/m². Acesteia i s-au adăugat cei 277 litri proveniți de la ploile care au început la momentul înfloririi. Costul total al culturii a fost de 2.895 lei/ha, dar este evident că plusul de producție a acoperit cu vârf și îndesat cheltuiala!

Și totuși, se poate și cu apă puțină!

Un fermier din județul vecin, Ialomița, a avut de-a face cu o situație și mai dramatică decât colegii săi din Călărași. În tot sezonul precipitațiile abia au ajuns să însumeze 97 l/m². La semănat a folosit hibridul Cobalt, semănat cu o densitate de 85.000 plante/ha (!), în prima decadă a lunii aprilie. În toamnă, fermierul a fertilizat cu azotat de amoniu, înainte de discuire. La semănat a adăugat DAP 18:46. După semănat a erbicidat cu un amestec de isoxaflutol, tiencarbazon-etil și ciprosulfamide. Până la faza de patru frunze a aplicat și două tratamente cu insecticide pe bază de cipermetrin. Când s-a ajuns la patru frunze a urmat a doua erbicidare, cu micosulfuron. Apoi a mai urmat o fertilizare cu un îngrășământ foliar. Cu toate aceste tratamente, costul investiției nu a depășit 1.593 lei/ha! Iar producția a fost aproape nesperată, având în vedere condițiile: 9,31 t/ha!

În același județ, Ialomița, un fermier care beneficiază și de posibilitatea de a iriga, a semănat în a treia decadă a lunii aprilie un amestec de Arioza, P 9903 și P 0023. Densitatea a fost de 78.000 plante/ha. În prealabil, în toamnă, pe teren fusese înființat și un covor vegetal alcătuit din ovăz, bob și secară. Înainte de semănat s-a erbicidat cu glifosat. Odată cu sămânța s-au aplicat fertilizanți MAP12:52:0 și APP 6-21 pe rând, sub sămânță. În a treia decadă a lunii aprilie și a doua a lunii mai s-au mai făcut două erbicidări, iar în prima decadă a lui iunie s-a aplicat o fertilizare foliară cu zinc. Prin fertirigare s-a administrat și UAN 32 și tiosulfat. În total, cultura a beneficiat de 260 l/m² din irigație și de alți 290 l/m² din precipitații. Adică un total frumos, de 540 mm. Costul de producția a urcat la 2.745 lei/ha, iar producția la 13,29 t/ha.

Desigur că experiența fermierilor din AIDER este cu mult mai vastă. În acest articol am dorit doar să prezentăm câteva exemple situate la extreme, astfel încât fiecare fermier ce îl va citi să poată cântări mai bine opțiunile pe care le are în continuare.

Alexandru GRIGORIEV

Ministerul Apelor și Pădurilor continuă seria de reuniuni zonale la Buzău: „Gunoiul de grajd- bunăstare pentru fermieri!“

În data de 17 aprilie, la Buzău, a avut loc cea de-a doua dintre reuniunile de lucru zonale organizate de Ministerul Apelor și Pădurilor, prin Unitatea de Management a Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ (UMP - CIPN). La eveniment au participat Adriana Petcu, secretar de stat și Petre Emanoil Neagu, președintele Consiliului Județean Buzău.

Evenimentul s-a desfășurat la sediul Consiliului Județean Buzău și a reunit reprezentanți ai primăriilor din zona rurală a județelor Buzău și Vrancea, alături de specialiști din cadrul Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), Agenția de Protecția Mediului, Garda de Mediu, Sistemul de gospodărire a Apelor, precum și alte instituții de resort județene.

Help-desk: transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe

Specialiștii UMP – CIPN au prezentat un set de reguli simple care, odată aplicate, ajută fermierii să respecte regulile în vigoare, astfel încât să se conformeze normelor de eco-condiționalitate și să își poată păstra integral subvențiile APIA de care beneficiază. O atenție specială a fost acordată modului de transmitere a exemplelor de bune practici în domeniu și a colaborării dintre fermieri și specialiști. Unul dintre noile instrumente puse la îndemână este help-desk-ul creat în cadrul programului, care permite un transfer rapid, comod și eficient de cunoștințe către cei interesați, ne precizează Ion Mețiu. „Proiectul cu titlul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți“ este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017, și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022, iar în această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale“, a precizat Ion Mețiu, coordonator Instituțional UMP.

Reuniunea a făcut parte dintr-o amplă serie de dezbateri organizate în cadrul campaniei naționale de conștientizare „Apăr apa!“ în perioada 2019 - 2021 și are ca scop facilitarea schimbului de informații dintre autoritățile de la nivel național și local, specialiști, reprezentanți ai diferitelor instituții implicate în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării Directivei Nitrați. Seria întâlnirilor va continua în luna iunie în zona de centru-vest a țării.

Beatrice Alexandra MODIGA

Lebosol® – Bor: ajutorul fermierilor pentru spor real de producție

Știați că borul poate fi considerat un „hormon“ anorganic și că în lipsa lui plantele se ofilesc? Știați că borul este un element indispensabil metabolismului plantelor și că activitatea agricolă globală nu ar fi posibilă fără acesta?

Principalele beneficii ale fertilizării foliare cu bor sunt următoarele:

  • Creșterea staminelor a fertilității polenului;
  • Stimularea proceselor de diferențiere și dezvoltare a mugurilor florali;
  • Calitatea înfloritului și a fructificării;
  • Formarea și stabilitatea pereților celulari;
  • Dezvoltarea tubului polinic și succesul germinării grăunciorilor de polen;
  • Componentă a enzimelor implicate în sinteza auxinelor;
  • Dezvoltarea meristemelor din vârfurile de creștere;
  • Diviziunea celulară accelerată;
  • Creșterea toleranței la îngheț a culturilor de toamnă (rapiță, păioase etc.);
  • Stimularea formării boabelor, creșterea valorii energetice, amplificarea sporului de producție la cultura de porumb;
  • Stimularea înfloritului și maturizarea uniformă;
  • Stimularea fructificării;
  • Reducerea procentului de fructe deformate;
  • Îmbunătățirea procesului de transport al calciului în plante și creșterea calității cojii fructelor semințoase și sâmburoase;
  • Îmbunătățirea capacității de stocare a substanțelor nutritive și stimularea regenerării plantelor;
  • Creșterea calității interne a fructelor și legumelor;
  • Reducerea fisurării tulpinilor.

Carența de bor apare pe soluri nisipoase, pe soluri cu un conținut ridicat de azot și calciu, în condiții de secetă, de umiditate excesivă și la temperaturi scăzute. Carența de bor se manifestă prin clorozarea și ruginirea frunzelor tinere, necrozarea părții inferioare a fructelor, slaba dezvoltare a inflorescențelor, fructificare slabă, fructe deformate, crăpături la nivelul tulpinilor și rădăcinilor, apariția mucegaiurilor și a putregaiurilor.

Lebosol® România, filiala locală a producătorului german de fertilizanți foliari, Lebosol® Dunger GmbH, propune fermierilor cea mai bună soluție pentru eliminarea efectelor nedorite ale carenței de bor din culturile agricole: aplicarea foliară a produsului Lebosol® – Bor.

Lebosol® – Bor este un îngrășământ foliar fabricat la standarde de înaltă calitate germană, cu 11% bor solubil în apă (150 g/l bor-etanolamină). Fiind și un produs certficat BIO, Lebosol®-Bor reprezintă una dintre soluțiile de succes pentru fertilizarea și protecția culturilor ecologice.

Doza recomandată pentru aplicarea acestui produs este de 1-3 litri/ha în 200-400 litri apă când vorbim despre tratamentele foliare și de 4-8 litri/ha în cazul fertirigării. Principale culturi sensibile la carența de bor sunt: floarea-soarelui, porumbul, rapița, leguminoasele, cartoful, cruciferele, morcovul și pomii fructiferi.

Pentru mai multe informații despre achiziționarea și aplicarea Lebosol®-Bor, în funcție de particularitățile fiecărei culturi sau de rezultatele cartării solului, vă rugăm să contactați reprezentanții de vânzări ai Lebosol® România.

Echipa Lebosol® România

Vești bune pentru fermierii români! Decizie importantă pentru România privind viitorul Politicii Agricole Comune

Marți, 2 aprilie 2019, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. Acest vot consfințește plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români s-a constatat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă.

România a militat pentru eliminarea plafonării, aceasta fiind de neacceptat în planul deciziei generale, în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare și subsidiaritate.

Prin nivelul financiar si plafonarea plaților directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflați în plin proces de capitalizare, de asemenea.

Această decizie este un succes formidabil pentru țara noastră, o așteptare legitimă pentru toți fermierii atât pentru cei români, cât și pentru cei din toată Europa. Iată că, din acest moment avem această libertate de gândire și de acțiune în viitoarea Politică Agricolă Comună. Am urmărit această problemă foarte atent în ultimii doi ani, etapă cu etapă la toate întâlnirile din cadrul Consiliului. Salut această decizie care îi bucură pe fermieri și mă bucură și pe mine să o anunț, mai cu seamă că România deține președinția Consiliului Uniunii Europene”, a afirmat ministrul Petre DAEA.

Sursa: madr.ro

Studiu: „Fermierii noștri sunt terminați fără neonicotinoide!“

„România este o țară specială nu numai pentru că este țara noastră, dar și pentru că în nicio altă țară din Europa nu se întâlnesc dăunătorii care se găsesc la noi. E greu de înțeles chiar și de către cercetători din vestul Europei, care m-au întrebat ce este acela Tanymecus. Nu poți să-i condamni pe cei care au interzis neonicotinoidele, dar trebuie să îi faci să înțeleagă că fermierii noștri sunt terminați fără aceste substanțe“, a arătat prof. dr. Carmen Mincia în preambulul prezentării rezultatelor primului an al cercetării pe care o coordonează.

Studiile n-au evidențiat reziduuri semnificative

Studiul este destinat realizării unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentelor semințelor cu insecticide neonicotinoide la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de albine din țara noastră. Cercetarea este realizată de către un consorțiu de cinci parteneri din structura sistemului de cercetare al ASAS: SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București.

În cadrul studiului au fost recoltate părți de plante de floarea-soarelui, porumb și, rapiță și polen, care au fost apoi analizate în trei laboratoare diferite din Franța, Germania și Bulgaria, toate acreditate la nivel european. Scopul analizelor a fost acela de a evidenția și cuantifica existența în probe a urmelor de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, neonicotinoidele folosite pentru tratamentul semințelor. Rezultatele au evidențiat că utilizarea acestor substanțe nu prezintă niciun fel de riscuri pentru consumatori. În cazurile în care au putut fi cuantificate urmele substanțelor urmărite, cantitățile s-au situat cu foarte mult sub limitele admise la nivel european.

Împăcarea între apicultori și cultivatori – un alt rezultat dorit

Studiul survine și în condițiile în care, la nivel european, utilizarea neonicotinoidelor este invocată de apicultori ca principala cauză pentru reducerea tot mai accelerată a populațiilor de albine.

„E vorba de a rezolva o problemă de importanță capitală. Suntem interesați de a găsi relația dintre insectele polenizatoare și aceste substanțe, indiferent care este aceasta. Tocmai de aceea, această cercetare este cu atât mai importantă. Deocamdată avem doar rezultatele pentru un singur an. Pentru a putea trage niște concluzii, o cercetare trebuie să se întindă pe minimum trei ani. Noi vom continua acest studiu, deosebit de important pentru fermierii români“, a subliniat dl Valeriu Tabără, președintele ASAS.

Studiul a fost finanțat de către MADR, al cărui reprezentant, subsecretarul de stat Floricel Dima, a spus: „În România avem peste două milioane de hectare cultivate cu porumb. Un alt milion este cultivat cu floarea-soarelui, iar suprafețe importante cu rapiță. Plecând de la faptul că ponderea acestor culturi în producția agricolă totală este foarte importantă, că impactul potențial al acestor dăunători asupra culturilor menționate poate fi devastator, ca și de la faptul că patrimoniul apicol este foarte important și că între apicultori și cultivatori trebuie să existe o bună înțelegere, am inițiat această cercetare, care să ne arate ce se petrece de fapt.“

Și Asociația Producătorilor de Porumb din România a fost evidențiată de către coordonatorii studiului. „Este singura asociație de fermieri care s-a implicat în susținerea cercetării, inclusiv financiar, chiar fără să știe ce rezultate vom obține“, a mai precizat Carmen Mincia.

Alexandru GRIGORIEV

APIA reamintește că depunerea Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 mai 2019

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la acest moment au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019, un număr de 287.036 cereri, pentru o suprafaţă de 892.916 hectare.

Depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR nr.69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA.

Fermierii sunt rugați să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Materialele de informare referitoare la Campania de primire a Cererilor Unice de Plată în anul 2019 sunt disponibile pe site-ul APIA: www.apia.org.ro.

Comisia majorează sprijinul național acordat fermierilor până la 25000 euro

Plafonul aplicabil sprijinului național acordat fermierilor va crește în mod semnificativ, făcând posibilă o mai mare flexibilitate și mai multă eficiență, în special în perioade de criză și în situații care necesită o reacție rapidă din partea autorităților publice.

Comisia a adoptat astăzi norme revizuite privind ajutoarele de stat în sectorul agricol (așa-numitele ajutoare de minimis), majorând cuantumul maxim pe care autoritățile naționale îl pot utiliza pentru a-i pe sprijini pe fermieri fără a fi necesară aprobarea prealabilă a Comisiei. Această decizie va permite țărilor UE să majoreze sprijinul acordat fermierilor fără a denatura piața, reducând totodată sarcina administrativă care revine autorităților naționale.

Comisarul pentru agricultură și dezvoltare rurală Phil Hogan a declarat: „Propunerea Comisiei privind noile norme referitoare la ajutoarele de stat pentru sectorul agricol reflectă valoarea acestei forme de sprijin în perioadele de criză. Prin majorarea cuantumului maxim al ajutoarelor acordate fermierilor, autoritățile naționale vor dispune de o mai mare flexibilitate și vor putea reacționa mai rapid și mai eficace pentru a-i sprijini pe fermierii vulnerabili. În unele cazuri, cuantumul ajutoarelor de stat care pot fi acordate fermierilor în mod individual va crește cu 66 %. Noile norme vor continua să însoțească normele obișnuite privind ajutoarele de stat notificate, pe care statele membre le pot aplica în continuare.

Cuantumul maxim al ajutoarelor care poate fi distribuit pe fermă pe o perioadă de trei ani va crește de la 15 000 EUR la 20 000 EUR. Pentru a evita orice posibilă denaturare a concurenței, fiecare țară din UE dispune de un cuantum național maxim pe care nu îl poate depăși. Fiecare plafon național va fi stabilit la 1,25 % din producția agricolă anuală a țării pe aceeași perioadă de trei ani (o creștere față de valoarea de 1 % prevăzută în normele actuale). Aceasta reprezintă o majorare a plafonului național cu 25 %.

Dacă o țară nu cheltuiește mai mult de 50 % din pachetul național total destinat ajutoarelor pentru un anumit sector agricol, aceasta poate majora și mai mult ajutoarele de minimis pe fermă, până la 25 000 EUR, iar plafonul național la 1,5 % din producția anuală. Aceasta reprezintă o creștere cu 66 % a plafonului per fermier și o creștere cu 50 % a plafonului național.

Pentru țările care optează pentru acest plafon maxim, noile norme prevăd crearea unor registre centrale obligatorii la nivel național. Se va putea astfel ține o evidență a ajutoarelor acordate, pentru ca furnizarea și monitorizarea așa-numitelor ajutoare de minimis să fie mai simple și mai eficiente. Mai multe state membre mențin deja astfel de registre, ceea ce le va permite să aplice imediat plafoanele mai ridicate.

Plafoanele majorate intră în vigoare la 14 martie și se pot aplica retroactiv pentru ajutoarele care îndeplinesc toate condițiile.

Context

Conform normelor UE privind ajutoarele de stat, țările UE notifică ajutoarele de stat Comisiei și nu pot să pună în aplicare măsura de ajutor înainte de autorizarea sa de către Comisie. Când însă cuantumurile ajutoarelor sunt destul de mici, ca în cazul ajutoarelor de minimis, țările UE nu trebuie să notifice Comisiei măsura și nici să solicite autorizarea din partea acesteia. Având în vedere cuantumul lor, ajutoarele nu reprezintă o amenințare la adresa concurenței și a comerțului pe piața internă.

Ajutoarele de minimis sunt utilizate, de regulă, de statele membre atunci când acestea trebuie să acționeze rapid, fără să instituie o schemă în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, în special în perioade de criză. De asemenea, aceste ajutoare sunt utilizate, de obicei, pentru scopuri foarte specifice, de exemplu pentru a contribui la prevenirea sau la eradicarea bolilor animalelor încă de la apariția primului focar sau pentru a compensa fermierii pentru daunele cauzate de animale care nu sunt protejate în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, cum ar fi porcii mistreți. Daunele cauzate de speciile de animale protejate (lupi, lincși, urși etc.) pot fi compensate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat notificate.

Comisia a consultat statele membre și părțile interesate, cerându-le să contribuie la revizuirea normelor privind ajutoarele de minimis. Contribuțiile au fost luate în considerare atunci când au fost finalizate modificările.

Conferinţa Agricover - întrunirea fermierilor de elită

Conferinţa Agricover a devenit deja o tradiţie. Ca în fiecare an, manifestarea îşi propune să aducă în atenţie noutăţile din agribusiness, tehnologiile de ultimă generaţie şi tendinţele de pe pieţele agricole. Evenimentul Clubul Fermierilor a reunit și de această dată elita agriculturii românești. Participanţii au avut oportunitatea de a afla care sunt tendinţele în agricultură, dar şi noutăţile în materie de tehnologii, soluţii şi produse.

Înființat în anul 2010, Clubul Fermierilor este o organizație informală având ca obiectiv principal creșterea performanțelor economice și productivitatea agribusiness-ului din România. Acest scop este înfăptuit prin crearea unei comunități care reunește sute de fermieri români și care încurajează în mod constant schimbul de experiențe și idei între aceștia pentru obținerea unei colaborări eficiente și profitabile.

„Totul a început de la ideea de a constitui o organizație informală a fermierilor pentru a încerca să înțelegem nevoile de schimbare a pieței agricole din România. Am pornit cu scopul de a deveni din ce în ce mai performanți. Practic, profesionalismul a fost principalul obiectiv al acestei povești de succes.  De la început am fost interesați de inovație și dezvoltare, iar fermierii au fost tot timpul o sursă de inspirație. Am început cu un grup de 23 de membri, apoi, încet-încet, modelul nostru a fost acceptat și îmbrățișat de cât mai mulți fermieri și astfel am ajuns la un număr de 450 de membri, care împreună însumează peste 650.000 de hectare“, spune Ghiță Pinca, director general Agri-Business Agricover.

Organizația reprezintă  un nucleu puternic, care are o contribuție activă în procesele de inovare și dezvoltare a agriculturii naționale.

Subvenția pe suprafață ar putea crește

La Conferinţa Anuală Clubul Fermierilor Români 2019 au participat și reprezentanţi ai autorităţilor europene care au prezentat ultimele noutăţi cu privire la schimbările şi reglementările europene ale PAC – post 2020, schimbări care vor avea impact asupra fermierul român în perioada imediat următoare.

Subvenția pe suprafață de care beneficiază fermierii români ar putea crește anul acesta de la 170 de euro/ha la 195,5 euro/ha, iar după 2020, în noua Politică Agricolă Comună să ajungă la 205 euro/ha, a anunțat Achim Irimescu, șeful Departamentului pentru Agricultură și Siguranță Alimentară din cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE și purtător de cuvânt al României pentru Comitetul Special pentru Agricultură (SCA).

„Vom înregistra deja o creștere în acest an datorită convergenței din perioada actuală: de la 170 de euro pe hectar la 195,5 euro pe hectar. În continuare, datorită convergenței propuse de Comisia Europeană, să vedem dacă se va și adopta propunerea – pentru că nu vă ascund faptul că în Consiliu sunt state membre care se opun continuării convergenței, dar, dacă vom reuși la nivel european să adoptăm propunerea Comisiei privind convergența, plata medie pe perioada viitoare va crește la 205 euro pe hectar pentru fermierii români“, a declarat Achim Irimescu în cadrul evenimentului.

Concluziile şi discuţiile purtate în cadrul conferinței au reprezentat un punct maxim de informare şi aprofundare profesională.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Noutăți pentru fermieri de la BASF

La fiecare început de an, compania BASF organizează simpozioane în mai multe localități din țară pentru a le prezenta fermierilor noutățile din portofoliu. „Circuitul Performanței în Agribusiness“, aceasta a fost titulatura sub care s-au desfășurat evenimentele din acest an, iar conceptul a surprins un circuit de Formula 1, unde în pole position au fost de această dată produsele noi pe care compania BASF le pune la dispoziția fermierilor și nu celebrele mașini de curse.

Noi produse pentru protecția plantelor

Directorul de marketing al companiei, domnul Mircea Chetrone, ne-a prezentat pe scurt noutățile din portofoliul de produse pentru protecția plantelor: „Mereu încercăm să venim în sprijinul fermierilor cu tot ce au nevoie pentru a-și desfășura activitatea și pentru a avea cele mai bune rezultate. Dacă ne referim la cereale, avem în portofoliu toată gama de produse necesare unui agricultor. Aș putea puncta aici Biathlon 4D, un produs cu mare flexibilitate în aplicare, chiar și la temperaturi mai scăzute, și are un spectru foarte larg de combatere a buruienilor cu frunză lată. Un alt produs important pe care l-am prezentat fermierilor este Medax Top, un regulator de creștere și protecție a culturilor față de fenomenul de cădere, care, pe lângă faptul că reduce talia plantelor, întărește structura paiului și consolidează sistemul radicular. Aș mai aminti un fungicid cu totul nou, Priaxor, care are o combinație de substanțe active noi. Este vorba despre piraclostrobin din clasa strobilurinelor și fluxapiroxad, cu multiple avantaje în combaterea complexului de boli foliare și o mare flexibilitate în aplicare, independent față de condițiile climatice și, nu în ultimul rând, asigură o protecție sigură a plantelor prin modul sinergic de acțiune a substanțelor active, eficacitatea rapidă, de lungă durată și prin beneficiile AgCelence. Un alt nou produs pe care l-am prezentat fermierilor este Sistiva, primul fungi­cid cu acțiune foliară aplicat odată cu tratamentul semințelor, astfel că prin acest produs fermierii au posibilitatea fie să elimine primul tratament la cereale, fie să-l întârzie și să aibă o rezistență la iernare mult mai bună.“

Hibrizi de rapiță

În acest moment, compania comercializează 30 de hibrizi de rapiță în 28 de țări. Din acest sezon, fermierii vor avea la dispoziție mai mulți hibrizi de rapiță, printre care 3 noi hibrizi, care promit producții foarte bune, în mai toate zonele țării. Primul hibrid introdus în România a fost InVigor 1022, un hibrid semitimpuriu spre mediu, care permite semănatul devreme sau semitârziu și are o bună toleranță la temperaturi scăzute, cu înflorire semitimpurie. Un alt hibrid care promite performanță în producții este InVigor 1165, care are o dezvoltare rapidă în primele faze de creștere, este robust și are o bună rezistență la iernare. Un alt hibrid din acest brand este InV1166CL, un produs Clearfield, care are un conținut ridicat de ulei, o bună rezistență la iernare și vigoare timpurie.

Larissa SOFRON

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Produse noi pentru fermierii iscusiți

Cu ocazia lansării noului „Portofoliu iscusit“, ediția 2019, compania Alcedo a reunit sute de fermieri în cadrul unui simpozion pentru a le prezenta oferta comercială din acest an. Potrivit reprezentanților companiei, noua gamă înseamnă un pachet de produse și servicii capabil să satisfacă toate cerințele tehnologice la nivel de fermă.

Categoria „Semințe iscusite“ este reprezentată de soiuri și hibrizi performanți, iar „Îngrășăminte iscusite“ înseamnă un portofoliu complet, format din produse de bază, de ultimă generație, îngrășăminte starter, foliare, precum și biostimulatori. În toamnă, lipsa de umiditate din sol a condus la o răsărire întârziată a culturilor păioase, în special la grâu, chiar și în lunile decembrie-ianuarie. În primăvară, odată cu încălzirea vremii, aceste culturi vor fi invadate de buruieni, iar dacă fermierii nu vor aplica ierbicide, în mod sigur acestea vor ridica probleme. Potrivit specialiștilor companiei, pentru a evita îmburuienarea suprafețelor se recomandă aplicarea noului produs din portofoliu JOYSTICK.

„În acest sezon avem un portofoliu extrem de variat, complet, care acoperă principalele culturi de câmp din România, fie că vorbim de cereale păioase, porumb, floarea-soarelui, rapiță sau alte culturi speciale. Tot ciclul de vegetație este acoperit de produse pentru protecția plantelor. De asemenea, avem și patru tipuri de îngrășăminte din gama proprie, precum cele de bază, microgranulate, dar și foliare la care am adăugat biostimulatori. La fungicide avem opt produse noi, iar în gama de erbicide regăsim JOYSTICK și FENOVA SUPER“, spune Gabriela Rizescu, director de marketing în cadrul companiei Alcedo.

Un plus de producție la recoltat

În prezent, culturile de grâu și de orz monitorizate de Alcedo prezintă un procent de plante răsărite de peste 60%, vestea bună adusă de președintele companiei, Vicențiu Cremeneanu, fiind aceea că nu au fost depistate încă plante pierite sau boabe mucegăite. Oficialul companiei i-a sfătuit pe invitați să fertilizeze cele două tipuri de culturi agricole în sistem fazial și să nu aplice cantități importante de produs încă de la început. Acest fapt, mai spune el, va genera un plus de producție la recoltat.

„Suntem în februarie. O bună parte din culturile de toamnă, și mă refer aici în primul rând la orz și la grâu, nu sunt răsărite, bineînțeles, așa cum ne-am fi dorit noi, la această dată. Pot să vă spun că, din monitorizările efectuate, avem astăzi un procent de plante răsărite de grâu și de orz de peste 60 la sută. Solul nostru este unul bogat, nu avem soluri care sunt inerte, cultivăm în soluri care au un conținut de materie organică. Din punctul meu de vedere, trebuie să avem grijă ca fertilizarea să se desfășoare fazial, chiar dacă distanța între aplicări este mai mică, aplicăm unei plante care este în curs de creștere, iar asta ne va aduce un plus“, explică președintele companiei Vicențiu Cremeneanu.

Tot președintele companiei le-a mai spus celor prezenți la eveniment că investițiile fermierilor, în perioada următoare, trebuie să se concentreze atât pe consolidarea, cât și pe stabilitatea fermelor.

Ruxandra HĂBEANU

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Abonează-te la acest feed RSS