update 6 Feb 2023

Romsilva a intensificat procesul de intabulare a suprafețelor de fond forestier de stat

Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 hectare, 45.556 hectare din acestea fiind înscrise de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a întocmit și a depus documentațiile pentru alte 141.221 hectare fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.

Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava, cu 21,44%, și Direcția Silvică Satu Mare, cu 18,64%.

Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale ”Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare”, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Cadastrul României – istorie și actualitate

Recent apărută la Editura Terra Nostra, cartea prof. univ. dr. ing. Ion Bold aduce în actualitate problema cadastrului în evoluția sa istorică, în interrelație cu proprietatea și organizarea teritoriului.

Evenimentul coincide cu împlinirea a 120 de ani de la lansarea cărții generalului C. I. Brătianu (1899) care a acreditat necesitatea cadastrului în România și a o sută de ani de la crearea Direcției Cadastrului și Lucrărilor Tehnice din Ministerul Agriculturii (1919), ca instituție de stat.

În același timp, s-au împlinit 200 de ani de la înființarea Școlii superioare naționale la Mănăstirea Sfântul Sava din București de către Ioan Vodă Caragea, la 28 martie 1818, avându-l ca profesor pe primul inginer cadastral român – Gheorghe Lazăr, care preda „cunoștințele teoretice și practice de întocmire a unor hărți“, pregătind astfel primii ingineri topografi cadastrali (hotarnici).

Acestor trei evenimente istorice le răspunde cartea dl. prof. univ. dr. ing. Ion Bold Cadastrul României – istorie și actualitate, ca demers pentru dezvoltarea, perfecționarea și utilizarea cadastrului la nivelul cunoașterii științifice, a evoluției și modernității teritoriale, în contextul diversificării formelor de proprietate și de folosire a terenurilor, pentru dezvoltarea economică și socială echilibrată a României.

Cadastrul este o activitate veche, și totuși nouă, prin rolul pe care-l are în societate, indiferent de sistemul socio-politic de guvernare, subliniat și de legislația în vigoare. Cadastrul și cartea funciară formează un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică, de importanță națională, a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării.

Lucrarea de față este o pledoarie pentru înțelegerea rolului și funcțiilor cadastrului, armonizând reconstituirea trecutului în concordanță cu evoluția proprietății, a tehnicilor de realizare a măsurătorilor, de înregistrare a datelor și de editare a planurilor și cu îmbunătățirea metodelor de evaluare a terenurilor, ajungând prin fundamentare științifică corespunzătoare la modernizarea activității de cadastrare și la creșterea gradului de operativitate în realizarea lucrărilor specifice.

Lucrarea atestă faptul că domeniul cadastru este un sistem complex, specific modernității și dezvoltării societății, deși a fost afectat în timp prin succesiunea de seisme sociale, politice, naționale, războaie și mai ales desele reforme agrare, care au generat discontinuitate, disfuncționalitate și chiar forme de manifestări unilaterale, rezumându-se doar la măsurători și parcelări sau comasări ale proprietății pentru realizarea unor exploatații agricole funcționale. Ideea fundamentală a lucrării este necesitatea abordării integrate, mulți și inter disciplinare, a cadastrului în tripla și indivizibila relație – tehnică, economică și juridică.

Punerea în operă a cadastrului general al României deschide o nouă eră în dezvoltarea spațial-teritorială integrată, în care interesele private ale proprietarilor imobiliari se intercorelează cu interesele mediului de afaceri, conservă și consolidează ecosistemele economice și sociale, apără și amplifică în principal valoarea celui mai de preț element de patrimoniu al avuției naționale, domeniul funciar, temei al existenței societății românești și a statului român de drept, suveran și independent.

Lucrarea reprezintă o sinteză a unei activități tradiționale ridicate la rang de știință, pentru care a trudit și militat autorul jumătate de veac.

Cititorul găsește în această carte un stimulent pentru cercetare, un imbold către reflectare, o invitație spre mai largi orizonturi, căci prezentarea unei viziuni de sinteză asupra cadastrului nu epuizează niciodată conținutul său, contribuțiile autorului fiind pentru progresul valorilor teoretice și practice.

Redacția

  • Publicat în Social

Noi reglementări în domeniul cadastrului

Guvernul a aprobat, în şedinţa din 18 aprilie, o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii cadastrului şi a publicității imobiliare nr. 7/1996.

În conformitate cu angajamentele asumate de Guvernul României, prin acest act este reglementat cadrul normativ pentru accelerarea și eficientizarea înregistrării imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Astfel, principalele schimbări prevăd, în special, următoarele:

  • până la 31 decembrie 2018, la nivelul fiecărei circumscripții judecătorești, se va constitui şi va funcționa cel puțin un birou de cadastru şi publicitate imobiliară sau, după caz, un birou de relații cu publicul, ca unități fără personalitate juridică, în subordinea oficiilor teritoriale; termenul iniţial era 31 decembrie 2017, însă acesta nu a putut fi respectat din cauza lipsei de personal şi a imposibilităţii relocării personalului existent în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) sau în instituţiile subordonate; în acest sens, se va modifica Regulamentul de organizare și funcționare al ANCPI, în vederea suplimentării numărului de angajaţi;
  • sectoarele cadastrale care vor face obiectul lucrărilor de înregistrare sistematică contractate de primării, ca urmare a încheierii de contracte de finanțare cu ANCPI,  pot să cuprindă atât imobile din extravilan, cât și din intravilan;
  • la prioritizarea sectoarelor cadastrale propuse de unităţile administrativ-teritoriale beneficiare ale finanţării lucrărilor de înregistrare sistematică, se vor avea în vedere și  terenurile care fac obiectul subvențiilor plătite de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA);
  • lucrările de înregistrare sistematică se pot efectua atât la nivelul sectorului cadastral, cât și la nivelul întregii unități administrativ-teritoriale, în acest sens fiind necesară diminuarea termenului de soluționare a contestațiilor, pentru accelerarea finalizării acestora;
  • deschiderea cărții funciare se poate efectua în baza certificatului de moștenitor, indiferent de data deschiderii succesiunii, sau a actului de partaj voluntar încheiat în formă autentică, a partajului judiciar, indiferent de data actului; 
  • în cazul imobilelor proprietate publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale, intabularea se realizează în baza actelor de proprietate, iar în lipsa acestora, a copiei extrasului de pe inventarul centralizat al bunurilor respective, atestat prin hotărâre de guvern, care confirmă identitatea dintre imobilul din documentația cadastrală și cel evidențiat în inventarul centralizat.

Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice

În ritmul de-acum cadastrarea agricolă se va face în 30 de ani

Suntem aproape de sfârșitul anului 2016. Mai sunt doar trei ani până în 2020, atunci când s-a impus termenul limită pentru cadastrarea suprafețelor agricole. Până în momentul de față doar 20% din terenuri au fost cadastrate, așa că presiunea de a recupera decalajul în doar trei ani este uriașă. De realizarea ei depind toți fermierii, pentru că începând cu 2020 se vor acorda subvenții doar pentru terenurile agricole care au cadastru și care sunt lucrate acolo unde figurează în acte. Nicolae Sitaru, vicepreședinte LAPAR și manager al societății Elesit este indulgent și spune că în ritmul de acum cadastrarea se va face în...30 de ani. Are totuși o propunere care ar reduce perioada la maxim 5 ani. Îl ascultă totuși cineva din conducere?

Legea 18 a făcut mai mult rău decât bine

– Dle Sitaru, care este situația cadastrării agricole acum?

– În primul rând trebuie să spun că legea 18/1991 a făcut mai mult rău agriculturii decât bine, prin faptul că a fărâmițat foarte mult proprietatea funciară. Există acum ocazia de a îndrepta această greșeală. Pentru a se întâmpla asta, cadastrarea agricolă trebuie să se facă la pachet cu o lege a comasării terenurilor agricole. Practic, să se facă o reformă a proprietății.

Au trecut deja 25 de ani de când Legea 18 a intrat în vigoare, iar proprietatea și-a schimbat foarte mult structura. Așa că este absolut necesară această reformă a proprietății. Care ar fi avantajele ei? În primul rând i-ar ajuta și pe agricultorii mici, dar și pe cei mari prin faptul că această comasare ar însemna un plus extraordinar pentru fermele lor. Le-ar crea astfel șansa să investească în terenuri, care să figureze ca fiind ale lor și pe titlu de proprietate. Cât despre fermierii mici, pe unii dintre ei i-ar aduce înapoi acasă din străinătate, pentru că prin comasarea tuturor terenurile ar putea să facă o investiție pe o suprafață mai mică și să o cultive cu ce culturi vor. Dar neavând comasat pământul, efectiv nu pot să facă acest lucru, pentru că ar trebui să cumpere sau să cedeze niște terenuri. Din punctul meu de vedere, dacă odată cu cadastrarea agricolă s-ar face și această reformă a proprietății, lucrurile s-ar petrece mult mai simplu, mai repede și cu costuri de multe ori mai mici decât se va face acum în baza legii 18.

20% din suprafața agricolă are cadastru

– Ce avantaje are această variantă propusă de dvs?

– Cadastrarea agricolă ar trebui să fie gata în 2020. Însă dacă se va face după Legea 18 părerea mea este că va fi un proces sortit eșecului. Nu se va putea realiza tocmai din cauza divizării terenurilor. Dacă într-un interval, stabilit de legiuitor, să zicem de un an, toată lumea ar duce la unitatea administrativ teritorială titlurile actuale de proprietate și o comisie, stabilită tot prin lege, ar pune cap la cap toate documentele, ar putea ca proprietarii să aibă aceste terenuri comasate. Sau dacă proprietarul vrea să aibă terenurile divizate, atunci să plătească o diferență. Mai mult decât atât, pentru anumite suprafețe de teren care depășesc anumite dimensiuni nu ar mai trebui să plătească statul. Deci ar fi un avantaj și pentru stat, pentru că ar plăti mult mai puțin pentru cadastru. Un alt câștig pentru stat ar fi că prin comasarea terenurilor ar crește mult rentabilitatea producției agricole. Ulterior impozitele redirecționate către bugetul de stat, ar fi mult mai mari. În plus și agricultorii ar fi mai eficienți, ar câștiga mult mai bine și le-ar crește bunăstarea. Toată lumea ar avea de câștigat. În momentul de față cadastrarea agricolă este făcută doar pentru cei care au cumpărat terenurile în ultimii 20 de ani sau de când s-a permis vânzarea terenurilor agricole. Aceștia sunt singurii care au cadastrat suprafețe agricole. Probabil că în ansamblu doar 20% din suprafața țării este cadastrată în momentul de față, însă acest proces s-a făcut cu costuri foarte mari. Practic aceste cadastre ar trebui anulate și făcută o cadastrare de la zero. Și repet! Să se facă ținând neapărat cont de o reformă a proprietății prin comasarea terenurilor agricole. Acolo unde sunt deja comasate terenurile nu trebuie să se umble, dar trebuie să se ia măsuri acolo unde acestea sunt foarte fărâmițate. Este drept, unele suprafețe sunt comasate de noi pentru a le putea lucra eficient, dar această comasare este făcută fără lege și fără acordul proprietarilor. Și nu este în regulă.

Cum e mai bine, 30 sau 5 ani?

– În ritmul actual în cât timp se va face cadastrarea?

– De fiecare dată când am avut o tribună la care să mă exprim am vorbit despre cum ar trebui să se facă această cadastrare și o să continui să fac acest lucru. La auzul acestei propuneri au fost foarte mulți politicieni care mi-au spus dintr-o dată că nu se poate face așa. Nu se poate, pentru că nu vor ei să se poată. Eu cred că este posibil acest lucru. În Franța cadastrarea agricolă s-a făcut după acest model, deci se poate. Dacă s-ar face o astfel de comasare a terenurilor, agricultura ar primi un restart și ar beneficia toată țara de o productivitate mult mai bună. Cred că ceea ce am spus eu a ajuns la urechile cui trebuie, dar cred că simplitatea propunerii mele îi sperie pe unii. E atât de simplu și ar putea fi atât de eficient, încât oamenii aproape că nu iau în considerare acest model de cadastrare. Dacă în baza Legii 18 cadastrarea agricolă se va face în 30 de ani este bine. Având în vedere că oamenii sunt plecați în toată lumea asta și că aducerea documentelor ar dura, cred că este nevoie, și în cazul variantei propuse de mine, de niște termene generoase. Dar în orice caz nu vorbim despre zeci de ani, ci cred că s-ar putea face în 3-5 ani.

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 22-23

Se face ordine pe harta cadastrală

Majoritatea celor care au în proprietate terenuri, indiferent cât de mari sau de mici, au avut probleme legate de delimitarea ori poziționarea acestora. Tocmai în scopul de a face ca pe viitor să nu mai existe astfel de situaţii, a fost lansat Programul Național de Cadastru și Carte Funciară. Despre acest program am stat de vorbă cu dl Radu Codruț Ștefănescu, directorul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)

De ce este necesar Programul Național de Cadastru?

Motivele lansării Programului Național de Cadastru şi Carte Funciară sunt necesitatea clarificării situației juridice a proprietăților și crearea unei evidențe a acestora. Programul Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF) este reglementat de Legea nr. 7/1996, cu modificările și completările ulterioare, și de HG nr. 294/2015; se desfășoară în perioada 2015-2023 și are ca obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2.337 de unități administrativ-teritoriale (UAT), situate în mediul urban și rural.

Obiectivul principal al Programului Național de Cadastru și Carte Funciară este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenurilor, clădirilor, și apartamentelor) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Care sunt etapele sale?

O primă etapă importantă a programului este informarea populației privind beneficiile PNCCF și importanța colaborării cu specialiștii care efectuează măsurătorile. Urmează o altă etapă, în care sunt identificate imobilele și proprietarii. Sunt realizate apoi măsurători cadastrale, sunt colectate actele juridice de la deținători și apoi are loc o a treia etapă – de integrare și prelucrare a datelor. Sunt întocmite documentele cadastrale care vor fi afișate public. După această etapă urmează înregistrarea și soluționarea cererilor de rectificare formulate de proprietari/posesori. Ultima etapă este actualizarea documentelor cadastrale și deschiderea noilor cărți funciare.

Cum va afecta PNCCF deținătorii de terenuri?

Programul național îi va ajuta pe deținătorii de terenuri, agricole în primul rând, prin clarificarea situației proprietăților, dar și prin crearea premiselor comasării terenurilor agricole - unica soluție pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne. ANCPI va promova o inițiativă legislativă care să faciliteze înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

Ce probleme și piedici apar pe parcursul lui

Sunt situații în care suprafețele din acte se suprapun ca urmare a emiterii unor titluri de proprietate în lipsa măsurătorilor cadastrale. De asemenea, evidențele primăriilor cu privire la imobile și proprietari sunt deseori incomplete ori în formate greu de gestionat (pe hârtie). Primăriile din zonele rurale, mai ales, se confruntă de mulți ani cu lipsa de personal și în special cu lipsa de specialiști în domeniul cadastrului. Cum spuneam, sunt probleme generate de modul defectuos de aplicare a legilor proprietății, care a condus la emiterea titlurilor de proprietate cu tot felul de erori referitoare la suprafețe, amplasamentele parcelelor, erori de scriere a numelor titularilor, alte erori materiale. Soluționarea acestor cazuri consumă timp și depinde de cooperarea între instituțiile implicate (primărie, oficiul teritorial de cadastru, executantul lucrărilor, prefectură). Identificarea imobilelor aparținând domeniului public al statului poate fi îngreunată de furnizarea cu întârziere de către administratori a actelor respectivelor imobile. O altă dificultate ar fi participarea scăzută din partea publicului la procesul de înregistrare sistematică, care poate genera lipsa informațiilor certe, colectarea greoaie a actelor de proprietate, incapacitatea identificării proprietarilor.

Programul Național de Cadastru și Carte Funciară se desfășoară în perioada 2015- 2023. Până în prezent au fost finalizate lucrările de înregistrare sistematică în 18 UAT-uri, ceea ce reprezintă aproximativ 175.000 de imobile.

Schimbările pe care le va aduce

După cum am mai spus, înregistrarea sistematică a imobilelor în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară este o necesitate care va aduce ca beneficii clarificarea regimului juridic al tuturor proprietăților agricole, condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene, dezvoltarea rapidă a proiectelor de infrastructură, facilitarea și diminuarea costurilor tranzacțiilor imobiliare. De asemenea, înregistrarea va duce și la protejarea domeniului public/privat al unităților administrativ-teritoriale şi al statului, înregistrarea imobilelor deținute fără acte (posesori), rezolvarea problemelor legate de actele de proprietate și eliberarea certificatelor de moștenitor. În plus, taxele locale vor putea fi colectate corect şi eficient. Toate acestea constituie premisele unei dezvoltări economice sănătoase.

ANCPI derulează și un proiect privind înființarea unui Registru Agricol Naţional.

Acest proiect este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională. Obiectivul său este centralizarea informațiilor din registrele agricole locale, corelarea informațiilor colectate în registrele agricole locale cu informațiile existente în sistemele informatice ale administrației publice centrale (ANCPI, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură etc.), dar și crearea de rapoarte centralizatoare, analize și sinteze referitoare la informațiile prevăzute de reglementările în vigoare privind registrul agricol. În Registrul Agricol Național vor fi introduse informații despre gospodării precum numărul de animale, suprafețele de teren deținute (agricol, fânețe, vii, livezi etc.). Așadar, acest sistem informatic permite gestionarea datelor privind resursele agricole și producțiile acestora, colectate şi verificate la nivel local de către inspectorii agricoli din primării. Trebuie subliniat că în acest sistem datele vor fi introduse de către reprezentanții primăriilor și, prin urmare, aceștia sunt responsabili de corectitudinea înregistrărilor. În plus, administrația centrală (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor Publice) va avea acces la datele registrului agricol în diverse scopuri: calculul de impozite și subvenții, dezvoltarea de strategii și politici în domeniu, raportări statistice etc. Mai mult, cetățenii și societățile comerciale din domeniul agricol vor putea avea acces la informații publice privind Registrul Agricol Național, ba chiar vor să solicite on-line modificarea propriilor declarații comunicate primăriilor despre registrul agricol.

A consemnat Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 14-15