reclama youtube lumeasatuluitv
update 20 Nov 2019

Romsilva lansează campania UN COPIL - UN BRĂDUȚ

Știm cu toții că Sărbătorile de iarnă nu sunt la fel de frumoase fără „brăduțul de Crăciun”, dar ce spuneți dacă un copil ar înțelege în cât timp crește pomul de Crăciun?

Susținem un copil să adopte un viitor „Pom de Crăciun”!

Începând din acest an, ROMSILVA vă propune o nouă provocare: campania «UN COPIL ~ UN „BRĂDUȚ”»

Noua campanie își propune responsabilizarea copiilor față de natură, crearea unei legături trainice cu pădurea, educația forestieră prin implicarea acestora în acțiunile de plantare, dar și socializare. În acest demers, părinții, rudele, prietenii sunt invitați să  dea o mână de ajutor tuturor copiilor care vor face parte din acțiunea de plantare.

Conceptul Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» este simplu!

Orice companie, asociație, fundație, sau persoană fizică, poate achiziționa un „brăduț”, care va fi plantat în ghiveci de către un copil, îngrijit cu atenție și ajutat să ajungă, în primăvara anului viitor, tocmai bun de plantat în mediul lui natural, acolo unde îi este locul! Specialiștii Romsilva pun la dispoziție toată experiența, tot talentul și toată priceperea dar și rodul muncii lor.

Partenerii care vor susține acest proiect alături de Romsilva, vor beneficia de asistență tehnică de specialitate din partea silvicultorilor, de expunere a numelui și imaginii (logo și denumire partener) în toate materialele de promovare a evenimentului, precum și prezentarea parteneriatului în mediul online.

Achiziționarea puieților se va realiza în perioada 04.11.2019 - 30.11.2019, fiind condiționată de înghețurile timpurii, iar acțiunile de plantare în ghivece a “brăduților” se vor prelungi până la terminarea semestrului I al anului școlar 2019 - 2020.

Lansarea oficială a Campaniei «UN COPIL ~ UN  „BRĂDUȚ”» va avea loc la Școala Gimnazială 30 din Brașov, în data de 06.11.2019 intervalul orar 11 - 13, timp în care toți elevii școlii vor planta puieții în ghivece sub îndrumarea unei echipe de silvicultori din județele limitrofe.

Silvicultorii au fost primii care s-au alăturat acestei campanii și au achiziționat brăduții dar și kit- ul necesar plantării acestora în ghivece. Astfel, cu ajutorul acestor silvicultori inimoși, copii vor beneficia, pe lângă consultanța de specialitate și de suportul material necesar plantării brăduților!

Sloganul campaniei: “O prietenie pe viață”

Sursa: RNP-Romsilva

O întrebare de o mie de puncte...Cât de greu crește un brad?

În ultimele două secole, suprafața ocupată cu brad s-a redus major în toată Europa. În România, în urmă cu 150-200 de ani, acesta reprezenta 10-15% din suprafața de pădure, perioadă după care s-a produs o diminuare drastică a suprafețelor. În 1929, de exemplu, bradul reprezenta 6,5% din pădurile țării, în 1984 procentul s-a redus la 5,12%, în 1989 – la 5,1%, iar în 2007, la 5%, ceea ce corespunde unei suprafețe de 315.000 ha. Între rășinoase, bradul ocupă locul al doilea, după molid.

Ca areal de răspândire, cele mai multe suprafețe, pure sau în amestec cu fagul și molidul, se întâlnesc în Carpații Orientali și de Curbură. Urmează, ca pondere ocupată, Carpații Meridionali, Munții Apuseni și Munții Banatului. Bradul vegetează la altitudini diferite: 200-300 m în Nordul Moldovei, 400-500 m în Carpații Orientali, 700-900 m în Carpații Meridionali, 1.000 m în Semenic. Cele mai mici cote la care crește în mod natural se întâlnesc pe Valea Nerei (190-200 m), iar cele mai înalte, în Carpații Meridionali (1.300-1.400 m, rar până la 1.500-1.700 m).

Obținerea seminței de brad

Ceea ce se cunoaște mai puțin este faptul că bradul, ca și alte conifere, molidul sau pinul, crește teribil de greu. Dacă s-ar cunoaște acest lucru pesemne ar scădea apetitul oamenilor de a-l tăia și a-l aduce în casă vreme de o lună, de sărbătorile de iarnă, și în general de a fi tăiat nerațional, dincolo de o planificare realizată de silvicultori. Și ar mai fi ceva: dacă ar fi lăsate în pace, pădurile de brad au capacitatea de a se regenera în mod natural, chiar și atunci când sunt doborâte de fenomene meteo extreme (furtuni violente). Cum nu se întâmplă acest lucru, este nevoie de intervenția omului în ceea ce numește instalarea artificială a bradului (păduri plantate).

Dar haideți să vedem cât de migăloasă este tehnologia de obținere a puietului de brad:

  • recoltarea conurilor de brad: lucrarea se efectuează înainte de desfacerea solzilor (faza de prematurație, cu 15-20 de zile înainte de diseminare), perioadă care corespunde datei de 20-25 septembrie, într-o fereastră de timp cam de 10-15 zile. Conurile se recoltează de la brazii de pe pantele însorite, manual, cu foarfeca sau cosorul.
  • procesarea: pentru desprinderea solzilor, conurile recoltate se întind la soare, în straturi subțiri, răvășindu-se la fiecare două zile. Dacă vorbim despre cantități mari, acestea se țin 8-10 zile în uscătorii, la temperaturi de maximum 25°C. După ce solzii se desprind de pe axul conului, amestecul se vântură pentru a separa semințele de solzi și de restul impurităților. Urmează dezariparea semințelor, care se face manual, pentru a evita spargerea pungilor de rășină, cu afectarea viabilității embrionilor și o nouă vânturare.
  • păstrarea: se face în încăperi neîncălzite, în straturi de 5 cm, timp de trei săptămâni, vreme în care semințele se răvășesc zilnic, de 2-3 ori. Dacă semănatul are loc primăvara (recomandabil este să se facă toamna), peste iarnă, semințele se pot păstra în nisip reavăn, la 2-5°C, cu condiția ca încăperea să fie aerisită permanent.

Semănatul

bradul 3

În practică, silvicultorii se folosesc și de procedeul de a efectua semănatul direct pe suprafața pe care doresc s-o împădurească, fie în cuiburi (20-40-60 semințe/cuib, adică 3-6 g/cuib, pentru a se obține aproximativ 15 plăntuțe/cuib, la adâncimea de 2 cm), fie prin împrăștiere (în cazul amestecului de brad cu fag). În primul caz, puieții obținuți se replantează apoi în gropi.

Metoda cea mai sigură este cea a semănatului în spații special amenajate (pepiniere). Semănatul se face toamna, în septembrie-octombrie (soluție recomandată) sau primăvara, în martie-aprilie. Înainte de încorporarea în substrat, semințele se pregătesc fie prin înmuierea în apă, timp de 18 ore, fie prin prerefrigerare, timp de 21 de zile, la temperaturi de 3-5°C. Semănatul se face în rigole distanțate la 20 cm, la o adâncime de 2-3 cm. Acestea se acoperă cu un amestec format din humus de fag (50%), humus de molid (20%), litieră de molid (20%) și nisip (10%). Pe timpul iernii, rigolele se acoperă cu frunze sau folii de polietilenă pentru a împiedica spulberarea stratului protector și pentru a asigura protecția împotriva gerurilor. Norma de sămânță este de 350-400 de bucăți (peste 20 de grame) la metrul liniar de rigolă, pentru semănăturile de toamnă, sau de 800-1.000 semințe/ml de rigolă, la semănă­turile de primăvară.

Lucrări de îngrijire și plantarea

Cum v-am spus deja, bradul este o specie cu un procent redus de germinație a semințelor. În consecință, și procentul de răsărire este extrem de scăzut, uneori acesta situându-se sub 10%, maximum fiind de 40%. La semănatul din toamnă embrionul apare anul următor, în luna mai. Creșterea este foarte-foarte lentă. După primul an de vegetație, plăntuța are 1,0 mm diametrul la colet și 30-33 mm înălțime. După al treilea an, puieții ating 15-25 cm înălțime și au la colet o grosime de 1,5-3,5 mm. Ei devin apți de plantare după 5-6 ani. Lucrările de îngrijire constau în umbrire, pentru a fi protejați de arșită, udare, afânarea solului, pentru îndepărtarea buruienilor, tratamente cu fungicide pentru evitatea apariției „căderii sau culcării plăntuțelor“, aplicarea îngrășămintelor etc. Ponderea puieților viabili după trecerea primului sezon de vegetație poate fi de 80-90%. După replantare (în gropi de 60 x 60 x 60 cm), nu toți puieții rezistă, procentul de prindere fiind în jur de 60%, iar în al doilea an procentul de uscare este de aproximativ 5%. În anul al 7-lea (5 în pepinieră și 2 după replantare), brăduții ating înălțimea de 50-60, maximum 70 cm. La 12 ani planta atinge 1, 80-2,00 m, fix cât ne place nouă brăduțul de Crăciun. Și-acum vine întrebarea: n-ar fi mai simplu, decât să tăiem brazii din pădure, să îi creștem noi la ghiveci? Cum? Respectând fix tehnologia de mai sus!

Maria BOGDAN

Comuna Brazi a depășit orașele ca dezvoltare

Comuna Brazi – Prahova are un buget local de invidiat: 30,781 milioane de lei, în 2017. Dar nu înseamnă totul să dispui de bani; important este să și știi să-i cheltuiești, în beneficiul exclusiv al comunității. Iar la Brazi chiar se întâmplă acest lucru. Adică se văd investiții la fiecare pas. Comune cu bugete similare mai sunt în România, dar se pare că nu toți primarii/funcționarii și nu toate consiliile locale au capacitatea să folosească resursele financiare cu eficiență maximă.

Localitatea, compusă din satele: Bătești, Brazii de Jos, Brazii de Sus, Popești, Negoiești și Stejaru.

Suprafață: 4.545,6 ha. Populație: 8.390 de locuitori.

Infrastructură și utilități de 85 sau 100%

Infrastructura rutieră și de servicii este comparabilă, dacă nu cumva este mai bună decât a oricărui oraș: drumuri asfaltate – 100%, alimentare cu gaze – 85%, rețea de distribuție apă potabilă – 100%, sistem de canalizare – 85%. Anul acesta, alimentarea cu gaze va fi acoperită sută la sută pentru că Primăria Brazi desfășoară două proiecte de extindere gaze în satul Stejaru și pe străzile unde s-au dezvoltat zone noi rezidențiale. În doi-trei ani toate gospodăriile vor fi branșate și la sistemul de canalizare. Vorbind despre drumuri, acestea sunt fără cusur, cu sistem de colectare a apelor pluviale pe toate arterele, cu poduri și podețe de acces la fiecare casă. Ca să vă dați seama unde s-a ajuns, în afară că nu am văzut gropi în carosabil, exceptând drumurile județene, unde administrația nu poate legal să intervină, Primăria Brazi este prima și singura din țară care și-a permis să construiască o centură ocolitoare din bugetul propriu!

Școli cum n-au nici orașele

Spuneam că este important ca o administrație locală să știe cum să cheltuiască banii, dacă tot îi are. Iar cei de la Brazi fac acest lucru, fie și dacă ne gândim că în patru dintre cele cinci sate s-au construit școli noi (4), grădinițe noi (4) – toate cu spații de joacă și de agrement – și, atenție, săli de sport noi. Brazi este singura comună care are patru săli de sport acoperite și trei baze sportive. Iar clădirile nu sunt edificate oricum, ci cu o grijă deosebită pentru arhitectură. Școli sau grădinițe ca la Brazi nu are nici măcar Ploieștiul! La acestea se adaugă o infrastructură de sănătate (3 dispensare, 3 farmacii, 5 cabinete stomatologice) și de cultură – religie (un cămin cultural, o bibliotecă, 5 biserici ortodoxe, 5 biserici – alte culte) pe măsură.

Parc de agrement pe 12 ha

Investițiile vor continua și în acest an. În afară de alimentarea cu gaze, primarul Radu Leonaș ne-a declarat că programul de dezvoltare va continua cu următoarele proiecte: construire școală în satul Popești; amenajare parc de agrement și bază sportivă în satul Popești; reamenajare cămin nefamiliști cu destinația de locuințe sociale; realizare zonă de agrement și sport în satul Brazii de Sus; realizare centru social pentru bătrâni, cu sală de mese, cantină și centrul medical; amenajare zonă verde și locuri de joacă în colonia Brazi (minioraș dezvoltat înainte de 1989 pe lângă rafinăria Brazi); amenajare șanțuri dalate și podețe în satul Stejaru. Proiectul de suflet rămâne însă restaurarea conacului Nicolau, monument istoric de interes național, construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea și, mai ales, amenajarea unei zone de agrement și de sport în perimetrul conacului, pe o suprafață de 12,5 ha. Proiectul, ne spunea primarul, va garanta construirea unuia dintre cele mai frumoase parcuri din câte există în mediul rural.

GALERIE FOTO


Maria Bogdan

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 48-49

  • Publicat în Sate

ROMSILVA ÎNCEPE VÂNZAREA POMILOR DE CRĂCIUN

Peste 61.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți în acest an spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cei mai mulți, peste 41.000, fiind brazi și restul, molizi.

Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.

Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani - pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.

Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei.

Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali, sau direct către persoanele fizice.

Romsilva scoate la vânzare aproape 66.000 de brazi pentru Sărbători, în 2012

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva scoate la vânzare pentru populaţie 65.833 de brazi pentru Sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, din speciile brad şi molid, o cantitate cu 20% mai mică decât în 2011, preţurile de valorificare fiind similare cu cele din anii trecuţi, respectiv între 10 şi 30 de lei, fără TVA.

Potrivit informaţiilor Romsilva, în 2012 RNP are posibilitatea de a recolta şi valorifica pe piaţa internă un număr de 65.833 pomi de Crăciun, din care din specia brad 34.067 bucăţi, în condiţiile în care anul trecut regia a scos pe piaţă 82.104 pomi de Crăciun, din care 44.026 bucăţi au fost din specia brad.

Preţurile de vânzare către populaţie şi agenţi economici sunt de 10 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 metri şi 1,3 metri, de 20 lei la pentru cei situaţi între 2,01 şi 3 metri, pentru specia molid, şi între 20 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 - 1,3 metri şi 30 lei la cei situaţi între 2,01 şi 3 metri din specia brad. Preţurile nu includ TVA. Solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de trei metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 20 lei/metru.

Romsilva precizează că brazii vor fi recoltaţi din regenerările naturale cu o densitate excesivă, prin efectuarea de operaţiuni ce au ca scop crearea unor arborete durabile, ce urmăresc promovarea speciilor adaptate condiţiilor staţionale, precum şi din culturi specializate de unde se recoltează an de an pomi de Crăciun, în vederea satisfacerii nevoilor populaţiei în perioada sărbătorilor de iarnă. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine.

Pentru evitarea tăierilor ilegale, cât şi a comerţului ilegal cu pomi de Crăciun, Romsilva împreună cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Cinegetic desfăşoară acţiuni comune în fondul forestier, pe drumurile publice, în locurile de vânzare, ca şi în anii anteriori, pentru prevenirea şi sancţionarea unor astfel de fapte. Acţiunile de control privind modul de comercializare a pomilor de Crăciun au ca obiect atât pomii de Crăciun din producţia internă cât şi pe cei aduşi din import.

Romsilva nu îşi propune să acopere necesarul de brazi pentru Crăciun deoarece sunt agenţi comerciali care aduc pomi din import, dar şi proprietari privaţi de păduri care vin pe piaţă cu brazi sau molizi. Pe de altă parte, hipermarketurile şi magazinele de bricolaj sau de mobilă vând pomi de iarnă din import, dar la preţuri mult mai ridicate decât cele de pe piaţa locală. Cei mai mulţi brazi din import vin din Danemarca, Ungaria, Germania şi Polonia, dar şi din Olanda, Austria şi Italia, la preţuri medii de circa 20 de euro.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS